CtEDO 26.03.2013 Auto

CONDOMINIO PORTA RUFINA N. 48 DI BENEVENTO v. ITALY

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
26.03.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CONDOMINIO PORTA RUFINA N. 48 DI BENEVENTO v. ITALY (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Secțiunea a doua Cerere nr. 17528/05 CONDOMINIO PORTA RUFINA N. 48 DI BENEVENTO împotriva Italiei introdusă la 19 aprilie 2005 EXPOSAT DE FAPTE recurenta, Condomiino Porta Rufina n 48, este o coproprietate a Beneventului. Ea este reprezentată în fața Curții de către M. A. și S. Ferrara, avocați în Benevent. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează: La 3 aprilie 1994, coproprietatea a atribuit primăria din Benevent și o întreprindere privată în fața Tribunalului din Benevent pentru a obține repararea daunelor suferite ca urmare a daunelor cauzate de construirea unei parcări subterane și de ocuparea abuzivă a unei părți a terenului proprietății. Prin hotărârea din 23 septembrie 2004, al cărei text a fost depus la grefa din 28 octombrie 2004, Tribunalul din Benevent a respins cererea recurentei, cu condiția ca aceasta să se refere la presupusul prejudiciu cauzat de lucrările de construcție. Tribunalul a primit, în schimb, cererea privind ocuparea abuzivă a terenului și a condamnat Primăria din Benevent să plătească recurentei 40 500 515 lira italiană (ITL mai mult de 20 916 euro (EUR) ca compensație, suma la care se adăuga revalorizarea monedei și dobânda legală (la o rată anuală de 6%) începând cu 13 ianuarie 1997. Primăria a fost, de asemenea, obligată să ramburseze cheltuielile de procedură ale recurentei, în valoare de 3 200,79 EUR. Hotărârea din 23 septembrie 2004 a fost acceptată de autoritatea de lucru judecat la 16 decembrie 2004, niciuna dintre părțile care au luat cuvântul. Primăria din Benevent a întâmpinat dificultăți financiare începând din 1993, legile privind administrațiile publice aflate în dificultate financiară (enti locali disestati que se aplicau. Printre aceste legi figura legea nr. 267 din 18 august 2000, din care art. 2 alin. (2) se referă la declarația de ajutor financiar (disesto) și până la aprobarea raportului (redonto) ), nici o procedură de executare nu putea fi inițiată sau continuată pentru datoriile care intrau în competența organului de administrare. Conform alin. (4) din aceeași dispoziție, în perioada în cauză, nici o sumă cu titlu de revalorizare a monedei sau a intereselor legale a fost datorată de administrația aflată în dificultate. 155 din 21 aprilie 1994, Curtea Constituțională a respins deja chestiuni de constituționalitate referitoare la o practică similară anterioară, considerând că, atunci când o procedură de lichidare era în desfășurare, nu era necesar să se ofere creditorilor garanțiile unei proceduri judiciare sub controlul unui judecător, legiuitorul fiind liber să prevadă ca datoriile organismului aflat în dificultate să poată fi soluționate în cadrul unei proceduri administrative. Acest lucru a fost cu atât mai adevărat cu cât, la fel ca în cazul de față, erau în joc interese publice și dispozițiile legislative menite să împiedice deteriorarea situației financiare a administrației. Jurisprudența internă (a se vedea Hotărârea Consiliului din 1778 din 30 octombrie 2001) a considerat, de asemenea, că legea nr. 267 din 18 august 2000 nu se referă la creanțele față de o administrație locală, creanțe care erau sigure și exigibile pe baza unei hotărâri pronunțate după declarația de ajutor financiar. Prin urmare, a fost posibil să se facă o procedură de executare cu privire la aceste creanțe. La 13 iunie 2004, a intrat în vigoare Legea nr. 140 din 28 mai 2004. 5 alin. (2) din aceasta prevede că dispozițiile privind administrațiile locale aflate în dificultate se aplică, de asemenea, creanțelor referitoare la fapte care au fost produse înainte de data de 31 decembrie a anului precedent anului bilanțului reechilibrat ( bilanțulcio riequilibrato), chiar și în cazul în care aceste creanțe au fost stabilite printr-o hotărâre ulterioară unei astfel de date. În plus, reclamantul susține că, în temeiul acestei dispoziții, nu mai are dreptul de a executa o procedură de executare împotriva Primăriei din Benevent pentru a obține plata creanței sale, astfel cum a fost stabilită prin hotărârea Tribunalului din Benevent din 23 septembrie 2004. În cele din urmă, ea nu va putea beneficia de revalorizarea monedei și a intereselor legale care i-au fost recunoscute de Tribunalul din Benevent. GRIFS Invouch la art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamanta se plânge că nu poate iniția o procedură de executare împotriva primarului din Benevent. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1, recurenta susține că nu poate obține plata creanței sale din cauza duratei excesive a procedurii judiciare în fața Tribunalului din Benevent și din cauza intrării în vigoare a Legii nr. 140 din 2004. Invocând art. 13 din Convenție, recurenta se plânge că nu dispune, în dreptul italian, de nicio acțiune efectivă pentru a-și exercita obiecțiile întemeiate pe art. 6 din Convenție și 1 din Protocolul nr. 140 din 28 mai 2004, care a intrat în vigoare la 13 iunie 2004, și că termenul limită a fost introdus că la 19 aprilie 2005, a fost depășit termenul de șase luni prevăzut la art. 35 alineatul (1) din convenție Presupunând că cererea nu este tardivă, la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . (a se vedea hotărârea pronunțată în cauza C-482/99, Rec., 2002, p. Imobiliar Saffi c. Italia , [GC], n 2774/93, § 59, CEDH 1999-V) recurenta avea la dispoziție, după cum se prevede la art. 13 din Convenție, o acțiune internă efectivă prin care ar fi putut formula obiecțiuni de necunoaștere a articolelor 6 din Convenție și 1 din Protocolul nr.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2014-01-07
0,97
CONDOMINIO PORTA RUFINA N. 48 DI BENEVENTO c. ITALIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 17528/05 CONDOMINIO PORTA RUFINA N. 48 DI BENEVENTO contre l’Italie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 7 janvier 2014 en une chambre composée de : Işıl Karakaş, pré
CtEDO 2019-06-06
0,95
AFFAIRE CONDOMINIO PORTA RUFINA c. ITALIE
indiquait ensuite que la valeur vénale du bien en litige à la date d’expiration de la période d’occupation légitime, soit le 13 janvier 1997, était de 100 000 lires italiennes (ITL)/m2 (soit 51,65 euros (EUR)/m2). Enfin, après avoir appliqu
CtEDO 2008-07-22
0,93
AFFAIRE RAFFAELE AND MARIO MIELE c. ITALIE
Le 8 juin 2006, la Cour a décidé de communiquer la requête au Gouvernement. Comme le permet l’article 29 § 3 de la Convention, elle a en outre décidé que seraient examinés en même temps la recevabilité et le fond de l’affaire. EN FAIT LES C
CtEDO 2013-01-22
0,92
AFFAIRE VENTURA c. ITALIE
de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. 7. Le requérant était propriétaire d’un terrain sis à Bénévent et enregistré au cadastre, feuille 33, parcelle 149. 8. Par un arrêté du 24 août 1987,
CtEDO 2013-02-05
0,92
AFFAIRE RUBORTONE c. ITALIE
ffe. Selon l’expert, la partie du terrain qui avait été occupée avait une extension globale de 1 622 mètres carrés et sa valeur vénale en 1989 était de 5 200 ITL le mètre carré, 2,69 EUR environ. 14. Par un jugement déposé au greffe le 8 av
Sursă