CtEDO 22.07.2008 Auto

AFFAIRE RAFFAELE AND MARIO MIELE c. ITALIE

RESPONDENT
ITA
HOTĂRÂRE
22.07.2008
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2008
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
AFFAIRE RAFFAELE AND MARIO MIELE c. ITALIE (CtEDO, 2008)
HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNE RAFF AELSS ȘI MARIO MIELE c. ITALIA Cerere nr. 5487/03) HOTĂRÂREA STRASBURG 22 iulie 2008 DEFINITIVF 22/10/2008 Această hotărâre poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Raffaele și Mario Miele c. Italia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Françoise Tulkens, președinte, Antonella Mularoni, Irene Cabral Barreto, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, Dragoljub Popović, András Sajó, judecători, și de Sally Dolle, graffière de secțiune După ce a deliberat în camera Consiliului la 1 iulie 2008, Rend l'hote, adoptat la această dată de procedură La originea cauzei se află o cerere (n 5487/03) îndreptată împotriva Republicii Italiene și dintre care doi resortisanți ai acestui stat, Ms. Raffaele și Mario Miele ( Braguglia și R. Adam, precum și co-agenții săi, dnii V. Esposito și F. Crisafolli, precum și de co-adjunctul său, dl N. Lettieri. La 8 iunie 2006, Curtea a decis să comunice cererea guvernului. După cum permite art. 29 alineatul (3) din Convenție, Curtea a decis, de asemenea, că va fi examinată în același timp admisibilitatea și fondul cauzei. Reclamanții s-au născut în 1930 și 1958 și au locuit în Benevent. A. Procedura principală la 16 septembrie 1992, reclamanții au atribuit municipalitatea Benevent în fața Tribunalului din Benevent pentru a obține despăgubiri pentru ocupația ilegală a clădirilor lor (RG 2692/92). Din cele zece audieri stabilite între 2 aprilie 1993 și 8 februarie 1999, cinci au fost revocate din oficiu și două au fost revocate cu privire la stabilirea ariei de prezentare a concluziilor. La o dată nespecificată, cauza a fost atribuită colegiului de magistrați însărcinat cu tratarea celor mai vechi cazuri (sezione stralcio) Prin hotărârea din 22 mai 1999, al cărei text a fost depus la grefă la 8 iunie 1999, tribunalul a acceptat parțial cererea reclamanților și a acordat primului reclamant despăgubiri în valoare de 18 200 000 de lire [939,52 EUR (EUR) ] și 7 7 735 000 de lire (3 795,96 EUR). La 24 septembrie 1999, municipalitatea Benevent interjeta apelat la instanța de apel din Napoli (RG nr 2549/99). La 20 octombrie 1999, președintele a însărcinat un judecător raportor al dosarului și a fixat cinstirea pledoariilor la 25 ianuarie 2000. După trei audieri, printr-o hotărâre din 13 iunie 2001, al cărui text a fost depus la grefă la 28 iunie 2001, instanța de apel a respins recursul. Pinto la 3 octombrie 2001, reclamanții au sesizat Tribunalul de Primă Instană al Romei în sensul Legii nr. 89 din 24 martie 2001: Legea Pinto Pentru a se plânge de durata excesivă a procedurii descrise mai sus, ei au solicitat instanței să spună că a avut loc o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din Convenție și să condamne statul italian la despăgubirea prejudiciilor morale suferite și au cerut, printre altele, 25 000 000 de lire [12 911,42 EUR] fiecare, reprezentând un total de 50 000 000 de lire [25 822,84 EUR] ca daune morale. (10) Prin decizia din 25 februarie 2002, al cărei text a fost depus la grefa din 23 aprilie 2002, instanța de apel a constatat depășirea unei perioade rezonabile de timp, acordându-le fiecărui reclamant o sumă de 1 000 EUR ca compensație pentru prejudiciul moral și 750 EUR reclamanților în comun pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Această decizie nu a fost notificată și aacceptat autoritatea lucrului judecat la 7 iunie 2003. Prin scrisoarea din 18 ianuarie 2003, reclamanții au informat Curtea cu privire la rezultatul procedurii naționale și au implorat-o să reia examinarea cererii lor. Prin aceeași scrisoare, reclamanții au informat, de asemenea, Curtea pe care nu au avut intenția de a se adresa în Casație pe motiv că acest remediu putea fi introdus numai pentru probleme de drept. 11. Sumele acordate pentru punerea în aplicare a Deciziei Pinto au fost plătite la 28 mai 2004. II. DREPTUL ȘI PRACTICA INTERNE PERTINENTE 12. Dreptul și practica internă relevantă figurează în Hotărârea Cocchiarella c. Italia ([GC], nr. 64886/01, § 23-31, CEDO 2006-...). Reclamanții susțin că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil, astfel cum este prevăzut la art. 6 alineatul (1) din convenție, astfel cum a fost formulat Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile cu privire la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) 14. Cu privire la admisibilitate. 15 După examinarea faptelor cauzei și a argumentelor părților, Curtea consideră că detenția în sine este insuficientă și că plata sumei în cauză este făcută cu întârziere (a se vedea, printre altele, Delle Cave și Corrado c. Italia, n 14626/03, §§ 26-31, 5 iunie 2007 și Cocchiarella c. Italia Prin urmare, recurentul poate oricând să-și exprime punctul de vedere în sensul articolului 34 din Convenție. 16. Curtea constată că aceste obiecțiuni nu sunt în mod vădit nefondate în sensul articolului 35 alineatul (3) din Convenție și nu se confruntă cu niciun alt motiv. Pe fond 17. În ceea ce privește durata procedurii, Curtea consideră că perioada care trebuie luată în considerare se întinde de la 16 septembrie 1992, ziua în care au fost prezentate cererile reclamanților în fața Tribunalului din Benevent, până la 28 iunie 2001, data la care a fost depusă hotărârea Tribunalului din Napoli, în a doua instanță, a durat mai mult de opt ani și nouă luni pentru două grade de jurisdicție. 18. Curtea observă, de asemenea, că suma acordată de instanța judecătorească Prin urmare, Curtea va fi nevoită să revină asupra acestei chestiuni la unghiul articolului 41 (a se vedea Cocchiarella c. Italia, citată anterior, § 120). După examinarea faptelor în lumina informațiilor furnizate de părți și având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și nu răspunde cerinței de termen rezonabil care decurge din aceasta, a existat o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție. II. PRIVIND APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 DIN CONVENȚIA 20. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de faptul că: impeda pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 22. Guvernul contestă aceste pretenții. 23. Curtea consideră că ar fi putut acorda fiecărui solicitant, în lipsa unor căi de atac interne și ținând cont de natura litigiului, suma de 7 000 EUR. Faptul că instanța de apel din Roma a acordat fiecărui reclamant aproximativ 14 Prin urmare, având în vedere caracteristicile căii de atac, Pinto, și faptul că aceasta a ajuns totuși la o constatare de încălcare, Curtea, ținând seama de soluția adoptată în Hotărârea Cocchiarella c. Italia (citată anterior, §§ 139-142 și 146) și hotărând în echitate, alocată reclamanților 2 150 EUR fiecare în acest scop, precum și 1 900 EUR fiecare pentru frustrarea suplimentară ca urmare a întârzierii în plata sumei de 1 000 EUR, intervenită numai la 28 mai 2004, adică la mai mult de 25 de luni de la depunerea la grefa deciziei instanței judecătorești. 25. Guvernul contestă aceste pretenții. 26. Potrivit jurisprudenței Curții, alocarea cheltuielilor și cheltuielile în temeiul art. 41 presupune stabilirea realității, necesității și caracterului rezonabil al ratei lor (Can și altele c., 29189/02, din 24 ianuarie 2008, § 22. În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile suportate în fața instanțelor Pinto În ceea ce privește cheltuielile și cheltuielile suportate în fața acesteia, Curtea consideră că, în cadrul pregătirii prezentei cereri, au trebuit să fie suportate anumite cheltuieli. Prin urmare, Curtea, hotărând în mod echitabil, apreciază rezonabil că, în acest sens, 500 EUR fiecare. Interese moratorii 27. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PRIN CES MOTIVE, CURTEA, LA L în termen de trei luni de la data la care hotărârea a devenit definitivă în conformitate cu art. 2 din Convenție, următoarele sume trebuie plătite fiecărui reclamant (patru mii cincizeci de euro), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale (ii). 500 EUR (cinci sute EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit de către fiecare solicitant, pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată care trebuie plătite de la data expirării termenului respectiv și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabile în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale Respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 22 iulie 2008, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și (3) din Regulamentul de procedură. Sally Dolle Françoise Tulkens Modulul Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă