SECȚIUNEA A CINCEA RĂSPUNS nr. 17663/10 Cevher Kurt împotriva Belgiei introdusă la 18 martie 2010 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Cevher Kurt, este un resortisant belgian originar din Turcia, născut în 1961 și aflat în prezent în închisoarea Lantin. El este reprezentat în fața Curții de către domnul R. D Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a făcut obiectul unei urmăriri penale. În cursul procesului, reclamantul își exprimă în trei rânduri de la a fi asistat de un traducător jurat în kurdă, limba sa maternă. În schimb, el a beneficiat de asistența lui A., un traducător jurat în limba turcă pe care reclamantul nu îl poate controla suficient și, prin urmare, a refuzat să semneze procesele de interogare pe motiv că nu erau conforme cu ceea ce a vrut să țină. Aceste procese verbale conțineau în special mărturisiri retrase ulterior. Prin hotărârea din 19 mai 2008 a Camerei pentru punerea sub acuzare a Tribunalului din Liège, reclamantul a fost acuzat de: A Liège, 17 decembrie 2006, A.1. în mod voluntar, cu intenția de a da moartea, comisă o crimă asupra persoanei din [S.R.G.], data nașterii: 26 august 1983 B.2. , 8, 23 și 26 din Legea din 08 iunie 2006 privind armele, fabricată, reparată, expusă în vânzare, vândută, vândută, transportată, ținută în depozite, reținută sau în posesia obiectelor sau a unor substanțe care nu sunt concepute ca arme, dar care, având în vedere circumstanțele concrete, pare clar că cel care le deține, poartă sau le transportă intenționează să le utilizeze pentru a amenința sau răni fizic persoane, în speță un ciocan. Reclamantul a solicitat posibilitatea de a face cunoscut A. deoarece a considerat că documentele întocmite de acesta nu au fost conforme cu ceea ce a făcut. A fost acceptat această cerere și A. a fost citat în calitate de martor. Procesul recurentului se află în fața tribunalului din provincia Liège în perioada 2 - 7 mai 2009. A. nu s-a prezentat la tribunal din cauza unei deplasări în străinătate. Prin urmare, la 4 mai 2009, reclamantul a solicitat ca procesele în litigiu să fie respinse de dezbateri. Prin hotărârea privind incidentul din 5 mai 2009, instanța a respins cererea sa. Comisia a considerat că declarația conform căreia reclamantul nu era în măsură să se pronunțe în limba turcă nu era susținută de nici un element din dosar și nu era compatibilă cu afirmațiile translatorului A. În plus, în cursul sesiunii de judecată, reclamantul a fost asistat de un traducător separat, care a fost acceptat și prin intermediul căruia a putut aduce orice nuanță și precizie declarațiilor sale anterioare. Prin urmare, drepturile sale la apărare nu au fost încălcate. La sfârșitul sesiunii de judecată, juriul a fost chemat să răspundă la două întrebări adresate de președintele instanței de judecată. Declarația juriului a fost formulată după cum urmează Întrebarea nr. 1 a făcut principal Cevher Kurt, acuzat aici, este vinovat de a avea în Liège, la 17 decembrie 2006, intenționat și cu intenția de a da moartea, comisă o crimă asupra persoanei din [S.R.G.] Răspuns : DA Întrebarea nr. 2 mai principal Cevher Kurt, acuzat aici, este vinovat de a fi avut în Liege, la 17 decembrie 2006, a fost un obiect, care nu a fost conceput ca armă, dar care apare în mod clar, având în vedere circumstanțele concrete, pe care intenționează să-l folosească pentru a amenința sau răni fizic persoane, în speță un ciocan Răspuns: DA Prin hotărârea din 7 mai 2009, instanța de judecată l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă de 30 de ani. Pentru stabilirea pedepsei, aceasta a luat în considerare violența aprigă a faptelor, personalitatea periculoasă a reclamantului, lipsa de regrete și gratuititatea motivului care stă la baza gestului criminal. El a invocat o încălcare a articolului 6 alineatele (1), (2) și (3) litera (d) din Convenție, din cauza lipsei motivării hotărârii judecătorești privind verdictul de vinovăție al juriului, precum și a faptului de a interoga traducătorul judecătoresc citat ca martor. La 16 septembrie 2009, avocatul general din apropierea Curții de Casație a prezentat concluzii scrise în care pleda ca Curtea de Casație să rupă cu trimitere hotărârea de condamnare a instanței judecătorești din 7 mai 2009. Singura afirmație că reclamantul este vinovat de crimă nu îi permite să înțeleagă motivele concrete prin care jurații au ajuns la această concluzie și, în special, în ce măsură s-au bazat numai pe dovezile materiale sau probatorii sau, de asemenea, pe baza mărturisirilor retrase și contestate din cauza calității necorespunzătoare a traducerii lor. Prin hotărârea din 29 septembrie 2009, Curtea de Casație a respins recursul. Ea a considerat că hotărârea Tribunalului de Primă Instanță motiva suficient pedeapsa și că o încălcare a articolului 6 alineatul (1) din convenție nu putea fi dedusă din împrejurarea că reclamantul a fost lăsat în atenția principalelor motive pentru care a fost găsit vinovat. În ceea ce privește litigiul întemeiat pe art. 6 alineatul (3) litera (d), Curtea de Casație a acordat dreptul de a interoga sau de a solicita martorilor să nu îl oblige pe judecător din fond să elimine o audiere efectuată cu ajutorul unui interpret, numai din cauza faptului că acesta nu se prezintă la tribunal pentru a fi confruntat cu pârâtul care critică executarea sa. Dreptul și practica internă relevantă Dreptul și practica internă relevante, inclusiv evoluțiile recente, sunt descrise în hotărârea Taxquet Taxquet c. Belgia [GC], n 926/05, CEDH 2010). GRIEF Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plânge de lipsa totală a motivării verdictului de vinovăție al juriului, ceea ce nu i-ar fi permis să înțeleagă de ce a fost convins de vinovăția sa. De aceea, nu i-ar fi permis să știe dacă juriul se baza pe procesele-verbale contestate. Invocând art. 6 §§ 1, 2 și 3 d) din Convenție, reclamantul susține că dreptul său la un proces echitabil a fost ignorat pe motiv că nu i s-a permis să interogheze un martor în timpul procesului său, și anume traducătorul A. care l-a asistat în timpul procesului. În plus, instanța de judecată a refuzat să se dea la o parte din dezbaterile de judecată și reclamantul nu a putut să știe dacă și în ce măsură juriul s-a bazat pe aceste elemente contestate pentru a ajunge la concluzia vinovăției sale. 6 alin. (1) din Convenție, a fost respectat, având în vedere faptul că arestarea instanței de judecată nu conținea motive [Taxquet c. Belgia [GC], nr. 926/05, CEDH 2010] A avut loc o încălcare a art. 6 alin. (1) și (3) lit. (d) din Convenție, din cauza faptului că reclamantul nu a putut să interogheze sau să interogheze martorul? A., iar instanța de judecată a refuzat să dea la o parte din discuții procesele verbale contestate de reclamant
Requête n
o
17663/10
Cevher KURT
contre la Belgique
introduite le 18 mars 2010
Le requérant, M. Cevher Kurt, est un ressortissant belge originaire de la Turquie, né en 1961 et actuellement détenu à la prison de Lantin. Il est représenté devant la Cour par M
e
A.
Les circonstances de l’espèce
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
Le requérant fit l’objet de poursuites pénales.
Au cours de l’instruction, le requérant expose qu’il demanda à trois reprises d’être assisté d’un traducteur juré en kurde, sa langue maternelle. Au lieu de cela, il bénéficia de l’assistance de A., un traducteur juré en langue turque que le requérant ne maîtrise pas suffisamment. De ce fait, il refusa de signer les procès verbaux des interrogatoires au motif qu’ils n’étaient pas conformes aux propos qu’il avait voulu tenir. Ces procès verbaux contenaient notamment des aveux rétractés par la suite.
Par un arrêt de la chambre des mises en accusation de la cour d’appel de Liège du 19 mai 2008, le requérant fut mis en accusation d’avoir :
«
A Liège, le 17 décembre 2006,
A.1. volontairement, avec intention de donner la mort, commis un homicide sur la personne de [S.R.G.], née le 26 août 1983
;
B.2. en contravention aux articles 3 § 1-17
o
, 8, 23 et 26 de la loi du 08 juin 2006 sur les armes, fabriqué, réparé, exposé en vente, vendu, cédé, transporté, tenu en dépôt, détenu ou été porteur d’objets ou de substances qui ne sont pas conçus comme arme, mais dont il apparaît clairement, étant donné les circonstances concrètes, que celui qui les détient, les porte ou les transporte entend manifestement les utiliser aux fins de menacer ou de blesser physiquement des personnes, en l’espèce un marteau.
»
Le requérant sollicita la possibilité de faire entendre A. étant donné qu’il estimait que les documents établis par celui-ci n’étaient pas conformes à ses propos. Il fut fait droit à cette demande et A. fut cité en qualité de témoin.
Le procès du requérant se tint devant la cour d’assises de la province de Liège du 2 au 7 mai 2009.
Par un arrêt sur incident du 5 mai 2009, la cour d’assises rejeta sa demande. Elle considéra que l’affirmation selon laquelle le requérant n’était pas en mesure de s’exprimer en turc n’était étayée par aucun élément du dossier et n’était pas compatible avec les affirmations de traducteur A. De plus, au cours de la session d’assises, le requérant était assisté d’un traducteur juré distinct qu’il avait accepté et par l’intermédiaire duquel il pouvait apporter toute nuance et précision à ses déclarations antérieures. Ses droits de la défense n’avaient donc pas été violés.
A l’issue de la session d’assises, le jury fut appelé à répondre à deux questions soumises par le président de la cour d’assises. La déclaration du jury fut libellée comme suit
:
Question n
o
1 – Fait principal
:
«
Cevher KURT, accusé ici présent, est-il coupable d’avoir à Liège, le 17 décembre 2006, volontairement et avec intention de donner la mort, commis un homicide sur la personne de [S.R.G.]
?
Réponse
: OUI
»
Question no 2 – Fait principal
«
Cevher KURT, accusé ici présent, est-il coupable d’avoir à Liège, le 17 décembre 2006, été porteur d’un objet, non conçu comme arme, mais dont il apparaît clairement, au vu des circonstances concrètes, qu’il entend l’utiliser aux fins de menacer ou de blesser physiquement des personnes, en l’espèce un marteau
?
Réponse
: OUI
»
Par un arrêt du 7 mai 2009, la cour d’assises condamna le requérant à une peine d’emprisonnement de trente ans. Pour la détermination de la peine, elle prit en compte l’extrême violence des faits, la personnalité dangereuse du requérant, l’absence de regrets et la gratuité du mobile à la base du geste meurtrier.
Le requérant se pourvut en cassation contre les arrêts des 5 et 7 mai 2009. Il invoqua une violation de l’article 6 §§ 1, 2 et 3 d) de la Convention en raison de l’absence de motivation de l’arrêt de la cour d’assises quant au verdict de culpabilité du jury ainsi que de l’impossibilité d’interroger le traducteur juré cité comme témoin.
Le 16 septembre 2009, l’avocat général près la Cour de cassation déposa des conclusions écrites dans lesquelles il préconisait que la Cour de cassation casse avec renvoi l’arrêt de condamnation de la cour d’assises du 7 mai 2009. Il considéra que
:
«
La seule affirmation que le demandeur est coupable de meurtre ne lui permet pas de comprendre les raisons concrètes par lesquelles les jurés sont arrivés à cette conclusion et, notamment, dans quelle mesure ils se sont fondés sur les seules preuves matérielles ou testimoniales ou également sur la base des aveux rétractés et contestés en raison de la mauvaise qualité prêtée à leur traduction.
»
Par un arrêt du 29 septembre 2009, la Cour de cassation rejeta le pourvoi. Elle considéra que l’arrêt de la cour d’assises motivait suffisamment la peine et qu’une violation de l’article 6 § 1 de la Convention ne pouvait être déduite de la circonstance que le requérant avait été laissé dans l’ignorance des principales raisons pour lesquelles il fut trouvé coupable. Quant au grief tiré de l’article 6 § 3 d), la Cour de cassation releva
:
«
Le droit d’interroger ou de faire interroger les témoins n’oblige pas le juge du fond à écarter une audition réalisée avec le concours d’un interprète, du seul fait que celui-ci ne comparaît pas à l’audience pour être confronté avec l’accusé qui critique sa prestation.
»
B.
Le droit et la pratique internes pertinents
Le droit et la pratique internes pertinents, y compris les développements récents, sont décrits dans l’arrêt
Taxquet
(
Taxquet c. Belgique
[GC], n
o
Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaint de l’absence totale de motivation du verdict de culpabilité du jury, ce qui ne lui aurait pas permis de comprendre pourquoi il fut convaincu de sa culpabilité. Aussi, cela ne lui permettait pas de savoir si le jury s’était fondé sur les procès-verbaux contestés.
Invoquant l’article 6 §§ 1, 2 et 3 d) de la Convention, le requérant soutient que son droit à un procès équitable fut méconnu au motif qu’il lui fut impossible d’interroger un témoin lors de son procès, à savoir le traducteur A. qui l’avait assisté pendant l’instruction. De surcroît, la cour d’assises refusa d’écarter des débats les procès-verbaux litigieux et le requérant ne put savoir si et dans quelle mesure le jury se fonda sur ces éléments contestés pour conclure à sa culpabilité.
QUESTIONs AUX PARTIES
1.
Le droit du requérant à un procès équitable, tel que garanti par l’article
6 § 1 de la Convention, a-t-il été respecté compte tenu du fait que l’arrêt de la cour d’assises le condamnant ne comportait pas de motifs (
Taxquet c.
Belgique
[GC], n
o
?
2.
Y a-t-il eu violation de l’article 6 §§ 1 et 3 d) de la Convention, en raison du fait que le requérant n’a pas pu interroger ou faire interroger le témoin
A., et que la cour d’assises refusa d’écarter des débats les procès
‑
verbaux contestés par le requérant
?