CtEDO 04.04.2013 Auto

T. AND A. v. TURKEY

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
04.04.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
T. AND A. v. TURKEY (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

SEGUNDA SECȚIUNE Cererea nr. 47146/11 T. și A. împotriva Turciei depusă la 11 mai 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții, dna S.T. și dl K.A., sunt resortisanți britanici, care s-au născut în 1966 și, respectiv, 1996 și trăiesc în Sheffield în Regatul Unit. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dl A. Yılmaz și dna S. Yılmaz, avocați practicanți la Istanbul. Primul reclamant este profesor la Universitatea din Sheffield. Al doilea reclamant este nepotul soțului primului reclamant. Circumstanțele cazului Arestarea reclamanților La 8 noiembrie 2010 reclamanții au sosit în Turcia. Ei au fost de planificare să zboare la Manchester (Regatul Unit) a doua zi. La 9 noiembrie 2010 au sosit la intrarea avionului care zboară spre Manchester. Cu toate acestea, nu le-a fost permis să abordeze avionul de către securitatea aeroportului. Autoritățile au susținut că poza celui de-al doilea reclamant nu se asemăna cu el și ar putea aparține altcuiva. Ambele solicitanți au fost arestați la ora 11.00. Ofițerii de securitate privati ai aeroportului le-au transferat la Departamentul de Control al Pașaporturilor. La ora 16:00, în aceeași zi, procurorul în funcție a fost solicitat la telefon pentru instrucțiunile sale suplimentare cu privire la această chestiune. Procurorul a instruit ca pozele și declarațiile reclamanților să fie luate, amprentele lor să fie examinate și pașaportul în cauză să fie confiscat pentru o examinare a autenticității sale. Detenția celui de-al doilea reclamant Al doilea reclamant a fost reținut la secția de poliție a Ataturk Airport până la ora 10:50 la 9 noiembrie 2010. Apoi, el a fost transferat la Departamentul de Poliție pentru minori Bakırköy și apoi trimis la Laboratorul de Poliție Penală. La 10 noiembrie 2010, pașaportul său a fost confiscat de Curtea Magistraților Bakırköy și reclamantul a fost dus la procurorul public Bakırköy. Datorită lipsei de acord între procurori cu privire la statutul său legal, el nu a putut da declarații în acea zi. La 11 noiembrie 2010, a doua reclamantă a fost adusă încă o dată în fața procurorului. Pașaportul său a fost redau la el ca autenticitate a fost demonstrată. La ora 17:30, în aceeași zi, reclamantul a fost predat B.M., soțul primului reclamant. Retragerea a fost reținută timp de două zile, șase ore și treizeci de minute în total. După arestarea ei la aeroport la 9 noiembrie 2010, în conformitate cu instrucțiunile procurorului, prima fotografie a reclamantului și probe de amprente a fost luată și declarațiile ei au fost luate în prezența unui interpret. În declarațiile ei, reclamantul a susținut că al doilea reclamant era o rudă a soțului ei și că mama sa era un cetățean britanic. Ea a negat veracitatea acuzației de a fi complice al crimei de trecere ilegală prin intermediul unui pașaport fraudulento. După confirmarea autenticității pașaportului celui de-al doilea reclamant, în ciuda cererii avocatului ei de eliberare imediată sau de a fi adusă în fața procurorului, reclamantul a continuat să fie păstrat în custodie de poliție fără nici un ordin procuror sau judiciar. Procurorul de datorie a fost informat de situația. Procurorul a răspuns reclamantului că nu a fost reținută după instrucțiunile sale și că a fost îndreptat pentru a depune o plângere. La 12 noiembrie 2010, reclamantul a depus plângere penală la biroul procurorului public Bakırköy. Obiecția ulterioară a reclamantului față de decizia procurorului public a fost, de asemenea, respinsă printr-o decizie a Curții Assize din Istanbul. În cursul acestor proceduri, reclamantul a continuat să fie reținut la centrul de detenție al aeroportului timp de șaptezeci și șapte de ore, împreună cu alte douăzeci de persoane, într-o cameră de 15 metri pătrați care nu a avut aer proaspăt datorită ventilației inadecvate și a circumstanțelor nehigiene. La ora 16.10, în aceeași zi, reclamantul a fost transferat la Kumkapı’ Strangers’ Shopping Centre. Ea a fost reținută în acest centru timp de douăzeci de ore. La ora 9.20, la 13 noiembrie 2010, la ora 9.20, primul reclamant a fost deportat după patru zile și zece ore de detenție. COMPLAINTS Primul reclamant se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la condițiile de detenție la Istanbul Atatürk Aeroportul de detenție și la Istanbul Kumkapı Strangers’ Shopping Centre. Ambele solicitanți susțin în temeiul articolului 5 § 1 din Convenție că detenția lor era ilegală. Reclamanții susțin în continuare, în temeiul articolului 5 § 2 din Convenție, că nu au fost informați cu privire la motivele de detenție, nici nu au fost notificați de nici o decizie luată în ceea ce privește acestea. Reclamanții susțin, în conformitate cu art. 5 § 4 din Convenție, că nu au putut contesta licența deținerii lor. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 5 § 5 din Convenție că nu au putut solicita compensații pentru încălcarea menționată la art. 5. Primul reclamant se plânge în temeiul articolului 13 din Convenție, coroborat cu art. 3 din Convenție, că nu a avut un remediu eficace în ceea ce privește plângerile sale privind condițiile de detenție. Primul reclamant se plânge în cele din urmă în temeiul articolului 13 din Convenție, coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 7 și art. 2 din Protocol Nr. 4, despre detenția și deportarea ei din Turcia. Întrebări PENTRU PARTE Există un remediu intern în temeiul legii turce, prin care primul reclamant ar fi putut să se plângă de condițiile de detenție la Stația de Poliție Atatürk din Aeroportul de Istanbul? Dacă da, primul reclamant a epuizat toate căile de recurs interne eficace, conform art. 35 § 1 din Convenție? Guvernul este invitat să depună decizii de către autoritățile administrative și judiciare ca răspuns la plângeri privind condițiile de detenție de către deținuți în situații comparabile. Condițiile de detenție a primului reclamant la centrele de detenție ale Aeroportului Atatürk din Istanbul erau compatibile cu art. 3 din Convenție? Guvernul este invitat să prezinte informații și documente justificative cu privire la condițiile de la instalațiile de detenție din aeroportul Istanbul Atatürk, în special capacitatea camerelor și numărul de ocupanți între 9 octombrie 2010 și 12 octombrie 2010 oportunitățile de aer proaspăt și exercițiul zilnic, precum și condițiile de igienă. Primul reclamant dispune de un remediu intern eficace pentru plângerile sale în temeiul articolului 3 din Convenție, astfel cum este prevăzut la art. 13 din Convenție? Detenția reclamanților respectă cerințele articolului 5 § 1 din Convenție? Reclamanții au fost informați cu promptitudine cu privire la motivele de detenție ale acestora, conform articolului 5 § 2 din Convenție? Reclamanții au la dispoziție un remediu prin care să poată contesta licența privarii lor de libertate, conform art. 5 § 4 din Convenție, ținând cont de durata limitată a detenției lor? Guvernul este solicitat să prezinte decizii judiciare ca răspuns la cererile de eliberare a deținuților în situații comparabile. Are reclamanții un drept eficace și executor de compensare pentru detenția lor în presupusă contravenție la art. 5 § 1, conform articolului 5 § 5 din Convenție?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă