FAIG MAMMADOV v. AZERBAIJAN

Primă cerere nr. 60802/09 Faig MAMMADOV împotriva Azerbaidjanului depusă la 9 noiembrie 2009 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, Faig Mammadov, este un național azerbaidjan, care s-a născut în 1962 și trăiește în Baku. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 9 iunie 2008, Curtea Assize, în calitate de instanță de primă instanță pentru infracțiuni grave, a condamnat reclamantul și soția sa de fraudă. Reclamantul a fost condamnat la nouă ani de închisoare cu confiscare a proprietăților și soția sa la șapte ani de închisoare suspendată, cu o perioadă de cinci ani de probă. La 23 ianuarie 2009, Curtea de Apel a anulat hotărârea din 9 iunie 2008, a redus la șapte ani de închisoare a reclamantului și a ridicat sancțiunile de confiscare a proprietăților.

Procurorul a depus un protest de casație împotriva hotărârii din 23 ianuarie 2009 la Curtea Supremă, solicitând ca aceasta să fie anulată și depunerea cazului la Curtea de Apel. La 1 iulie 2009, după examinarea cazului în absența reclamantului și a avocatului său, dar în prezența procurorului, Curtea Supremă a respins apelul reclamantului și a permis în parte protestului. Procurorul a făcut declarații orale în cursul audierii, cerând demiterea recursului reclamantului. Curtea Supremă a susținut hotărârea Curții de Apel în ceea ce privește condamnarea reclamantului, dar a anulat condamnarea soției sale, respingând această parte a cazului la Curtea de Apel de la Baku pentru o nouă examinare. Curtea a constatat că dovada vinovăției reclamantului a fost întemeiată în mod corespunzător în timpul procesului în instanța de primă instanță și în Curtea de Apel și că acțiunile sale au fost clasificate în mod corespunzător în temeiul dreptului penal.

Hotărârea Curții Supreme a citat art. 419.4 din Codul de Procedură Penală, declarând că examinarea cazului a fost posibilă în absența reclamantului și a avocatului său, deoarece avocatul nu a reușit să apară în ciuda notificării, iar reclamantul, care își îndeplinește condamnarea la închisoare, nu a făcut nici o cerere de participare. Codul de procedură penală prevede că absența persoanei care au depus recursul, dacă a fost informat în mod corespunzător de ședință, nu împiedică Curții Supreme să decidă să procedeze la audierea în absența sa (art. 419.4). Reclamantul se plâng în temeiul articolului 6 din Convenție că Curtea Supremă nu a luat măsuri pentru a asigura participarea avocatului său la audierea finală privind condamnarea sa.

Reclamantul se plânge, fără să se bazeze pe niciun articol în particular al Convenției, că cererile formulate de el privind examinarea martorilor nu au fost acordate. El se bazează, de asemenea, pe art. 7 din Convenție fără a adăuga argumente relevante. Întrebarea reclamantului a avut o audiere echitabilă în determinarea acuzațiilor penale împotriva lui, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? În special, a fost respectat principiul egalității de arme în ceea ce privește audierea în fața Curții Supreme? Reclamantul și avocatul său au fost notificate în mod corespunzător cu privire la ședința Curții Supreme? Din moment ce reclamantul a fost în închisoare, a avut dreptul și/sau posibilitatea de a fi prezent la ședința de recurs în fața Curții Supreme?

Care este procedura pentru persoanele condamnate de a participa la ședința Curții Supreme?

FIRST SECTION

Application no. 60802/09 Faig MAMMADOV against Azerbaijan lodged on 9 November 2009

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Faig Mammadov, is an Azerbaijani national, who was born in 1962 and lives in Baku. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows. On 9 June 2008 the Assize Court, sitting as a court of first instance for serious offences, convicted the applicant and his wife of fraud. The applicant was sentenced to nine years’ imprisonment with confiscation of property, and his wife to seven years’ imprisonment suspended, with a five-year probation period. On 23 January 2009 the Baku Court of Appeal quashed the judgment of 9 June 2008, reducing the applicant’s term of imprisonment to seven years and lifting the confiscation of property sanction.

The applicant lodged a cassation appeal with the Supreme Court. The prosecutor lodged a cassation protest against the judgment of 23 January 2009 with the Supreme Court, requesting that it be set aside and the case remitted to the Court of Appeal. On 1 July 2009, having examined the case in the absence of the applicant and his lawyer but in the presence of the prosecutor, the Supreme Court dismissed the applicant’s appeal and allowed the prosecutor’s protest in part. The prosecutor made oral submissions during the hearing, seeking a dismissal of the applicant’s appeal. The Supreme Court upheld the Court of Appeal’s judgment as regards the applicant’s conviction, but quashed his wife’s conviction, remitting that part of the case to the Baku Court of Appeal for a fresh examination.

The court found that proof of the applicant’s guilt had been duly established during the trial in the first-instance court and Court of Appeal and that his actions had been properly classified under criminal law. The Supreme Court’s decision cited Article 419.4 of the Code of Criminal Procedure, stating that the examination of the case was possible in the absence of the applicant and his lawyer because the lawyer had failed to appear despite having been notified, and the applicant, who was serving his prison sentence, had made no request to attend. B. Relevant domestic law The Code of Criminal Procedure provides that the absence of the person who has lodged the appeal, if he or she has been duly informed of the hearing, does not prevent the Supreme Court from deciding to proceed with the hearing in his or her absence (Article 419.4).

COMPLAINTS The applicant complains under Article 6 of the Convention that the Supreme Court failed to take measures to ensure his or his lawyer’s attendance at the final hearing concerning his conviction. The applicant complains, without relying on any particular Article of the Convention, that requests made by him concerning the examination of witnesses were not granted. He also relies on Article 7 of the Convention without adducing any relevant arguments. QUESTIONS 1. Did the applicant have a fair hearing in the determination of the criminal charges against him, in accordance with Article 6 § 1 of the Convention? In particular, was the principle of equality of arms respected as regards the hearing before the Supreme Court?

2. Were the applicant and his lawyer duly notified about the hearing of the Supreme Court? Since the applicant was in prison, did he have a right and/or opportunity to be present at the appeal hearing before the Supreme Court? What is the procedure for the convicted persons to participate in the Supreme Court hearing?