Secțiunea a treia Cerere nr. 18706/10 Ghenadie NIHOLAT împotriva Republicii Moldova introdusă la 24 martie 2010 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Ghenadie Niholat, este un resortisant moldovean născut în 1973 și rezident în Durlești. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. Contextul cauzei și detenția reclamantului La 5 februarie 2009, autoritățile au inițiat proceduri penale împotriva reclamantului care l-au acuzat că a atacat protestatari. La o dată nespecificată, reclamantul a fost obligat să nu părăsească localitatea de reședință. La 9 martie 2009, reclamantul a fost interogat de Parchet. În procesul-verbal de audiere a pârâtului, procurorul a indicat, potrivit reclamantului, că adresa sa era 73, strada Cetatea Chilea, Chișinău, apartamentul nr. 48. Potrivit unui proces-verbal de audiere suplimentar din 9 martie 2009, reclamantul a declarat la adresa 101, rue Pacii, Durlești (întinderea Chișinău). El a dat, de asemenea, un număr de telefon fix la care putea fi atașat. La 10 martie 2009, Parchetul a adresat cauza Tribunalului din Rașcani. La 3 aprilie și 5 mai 2009, Tribunalul a ținut audieri la care reclamantul nu s-a prezentat. Potrivit celor afirmate anterior, acesta nu fusese citat în mod corespunzător, deoarece citațiile au fost trimise la niciuna dintre cele două adrese care figurează în dosarul cauzei. În continuare, conform declarațiilor reclamantului, trimiterea citatelor nu este confirmată de nici o piesă din dosarul cauzei. Prin ordonanța din 6 mai 2009, procurorul care se ocupă de caz, după ce a constatat absența nejustificată a reclamantului la audierile instanței, a emis o citație forțată. Procurorul nota că reclamantul locuia la adresa 73, strada Cetatea Chilea, Chișinău, apartamentul nr. 48. Potrivit unui raport din 7 mai 2009, un polițist s-a mutat la adresa 73, În conformitate cu un alt raport din 7 mai 2009, un alt ofițer de poliție s-a mutat la adresa 73, strada Cetatea Chilea, satul Chilia, districtul Chirciești, districtul Caușeni și a constatat, de asemenea, absența reclamantului. Satul în cauză este locul nașterii reclamantului. Prin hotărârea din 8 mai 2009, instanța judecătorească din Râșcani acceptă cererea procurorului cu privire la modificarea măsurii provizorii aplicate împotriva reclamantului. Judecătorul a considerat că absența ultimei audieri a fost nejustificată și, în scopul de a evita tergiversarea procesului, a decis să pună în detenție provizorie pe o perioadă de 30 de zile de la data arestării sale. Judecătorul a emis un aviz de căutare în numele reclamantului și nota quel ui la adresa 73, strada Cetatea Chilea, Chișinău, apartamentul 48. La 10 septembrie 2009, la ora 10:00, reclamantul a fost arestat. Potrivit afirmațiilor reclamantului, arestarea a avut loc la locul de muncă. Între orele 11:10 și 12:00, ofițerul de poliție responsabil de caz a întocmit un proces-verbal în care a indicat că arestarea fusese efectuată în temeiul hotărârii anterioare a legii din 8 Mai 2009. Ofițerul a menționat, de asemenea, dreptul de a-l incrimina pe solicitant. Procesul-verbal a fost semnat de reclamant și de avocatul său numit din oficiu. La ora 16:30, reclamantul și avocatul său au luat cunoștință de textul hotărârii din 8 mai 2009. În aceeași zi, reclamantul a fost plasat în instituția a 13-a din Chișinău. La 14 septembrie 2009, reprezentantul reclamantului a formulat o cale de atac. Avocatul s-a plâns și de faptul că, după arestarea sa, reclamantul nu fusese imediat adus în fața unui judecător. Prin decizia din 25 septembrie 2009, instanța de apel a lui Chișinău a respins recursul. Ea a menționat că reclamantul fusese citat și că, depășind, potrivit rapoartelor poliției, nu se afla la domiciliul său. Prelungirea detenției reclamantului între 17 septembrie și 5 octombrie 2009, dosarul fizic al cauzei a rămas la grefa instanței de apel din Chișinău. Între timp, la 28 septembrie 2009, Parchetul a solicitat instanței judecătorești din Rașcani să prelungească durata detenției provizorii a reclamantului cu 90 de zile. Această cerere nu a fost transmisă reclamantului sau reprezentantului acestuia. La 30 septembrie 2009, instanța de judecată a primit, în absența reclamantului și a avocatului său, cererea procurorului. Instanța de judecată a arătat că reclamantul nu era prezentat la audierile privind cauza penală împotriva sa, că a fost acuzat că a comis o infracțiune gravă și că, fiind în libertate, putea comite alte infracțiuni. În textul hotărârii sale, instanța de judecată a luat notă de faptul că a luat cunoștință de elementele dosarului. În conformitate cu procesul-verbal al ședinței din 30 septembrie 2009, reclamantul nu a fost escortat în fața instanței judecătorești din motive necunoscute. Hotărârea ante-numită drept din 30 septembrie 2009 nu a fost trimisă nici reclamantului, nici avocatului său. La 29 octombrie 2009, reprezentantul reclamantului a luat notă de textul acestei hotărâri. La 2 noiembrie 2009, acesta a formulat o acțiune și a deplângut faptul că citația pentru ședința din 30 septembrie 2009 nu a fost trimisă nici acestuia, nici reclamantului și că instanța de judecată nu și-a motivat suficient hotărârea. Printr-o decizie din 11 noiembrie 2009, Curtea de apel din Chișinău a respins recursul ca nefondat. Ea a menționat că reclamantul avea antecedente penale, că stilul său de viață îl permitea să îl considere o persoană care putea fi implicată în comiterea altor infracțiuni, că nu avea un loc de muncă stabil și că putea să se sustragă justiției. La 9 decembrie 2009, avocatul i-a adresat Tribunalului din Râșcani extinderea reclamantului. Prin hotărârea din 14 decembrie 2009, instanța judecătorească a Tribunalului din Rașcani a primit cererea în cauză. El a menționat că reclamantul nu a avut anterior decădere, că a avut un domiciliu fix, că nu a avut nici o dovadă că reclamantul ar putea comite o altă infracțiune, că ar putea influența părțile la proces, că ar împiedica justiția sau că ar trebui să se retragă. Judecătorul l-a obligat pe reclamant să nu părăsească localitatea de reședință. În timpul detenției provizorii a reclamantului, Tribunalul din Râșcani nu a desfășurat nicio ședință pe fondul cauzei penale îndreptate împotriva acestuia. GRIFS Invocă art. 3 din convenție, recurentul se plânge de condițiile deținerii sale în unitatea Ö nr. 13. Invocând art. 5 §§ 2, 3 și 4 din Convenție, reclamantul ridică mai multe obiecții. În special, el se plânge că nu a fost informat, în cel mai scurt termen și într-o limbă pe care o înțelege, de motivele arestării sale la 10 septembrie 2009 că nu a avut motive relevante și suficiente pentru a fi plasat și ținut în detenție provizorie. nu a fost tradus imediat în fața unui judecător după arestarea sa că Tribunalul din Râșcani și-a adoptat hotărârea din 30 septembrie 2009 în absența sa și a avocatului său și fără a studia dosarul de cercetare; că, în cursul ședinței din 30 septembrie 2009, procedura în fața Tribunalului din Râșcani nu a fost contradictorie și egalitatea armelor între părți nu a fost asigurată că hotărârea din 30 septembrie 2009 nu i-a fost trimisă în timp util pentru a-l contesta. În cele din urmă, reclamantul susține că omisiunea instanțelor interne de a-l cita a încălcat dreptul la un proces echitabil garantat prin art. 6 din convenție. 1 din Convenție (a se vedea Ladent c. Polonia, n 11036/03, § 55-56, 18 martie 2008) Reclamantul a fost imediat tradus, după arestarea sa la septembrie 2009, în fața unui judecător sau a unui alt magistrat autorizat prin lege să exercite funcții judiciare, conform cerințelor art. 5 alin. (3) din Convenție În cadrul ședinței în fața instanței judecătorești din Rașсani din 30 septembrie 2009, au fost respectate garanțiile procedurale oferite reclamantului prin art. 5 alineatul (4) din convenție (a se vedea Lebedev c. Rusia, nr. 4493/04, § 76 și 77, 25 octombrie 2007) Reclamantul a putut introduce o acțiune împotriva hotărârii avangardiste a Tribunalului din Râșсani din 30 septembrie 2009, în condiții compatibile cu cerințele articolului 5 alineatul (4) din convenție (a se vedea Molotchko c. Ucraina, 12275/10, § 148, 26 aprilie 2012)
Requête n
o
18706/10
Ghenadie NIHOLAT contre la République de Moldova
introduite le 24 mars 2010
Le requérant, M. Ghenadie Niholat, est un ressortissant moldave né en 1973 et résidant à Durlești.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
A.
Contexte de l’affaire et placement en détention du requérant
Le 5 février 2009, les autorités engagèrent des poursuites pénales à l’encontre du requérant lui reprochant d’avoir agressé des manifestants.
A une date non précisée, le requérant fut obligé à ne pas quitter la localité de résidence.
Le 9 mars 2009, le requérant fut interrogé par le parquet. Dans le procès-verbal d’audition de l’accusé, le procureur indiqua, selon les dires du requérant, que son adresse était 73, rue Cetatea Chilia, Chișinău, appartement n
o
48.
Selon un procès-verbal d’audition supplémentaire du 9 mars 2009, le requérant déclara auprès du parquet qu’il habitait à l’adresse 101, rue Păcii, Durlești (agglomération de Chișinău). Il donna également un numéro de téléphone fixe auquel il pouvait être joint.
Le 10 mars 2009, le parquet déféra l’affaire au tribunal de Râșcani.
Les 3 avril et 5 mai 2009, le tribunal tint des audiences auxquelles le requérant ne se présenta pas. Selon les dires du dernier, il n’avait pas été dûment cité à comparaitre car les citations n’avaient été envoyées à aucune des deux adresses figurant dans le dossier de l’affaire. Toujours selon les dires du requérant, l’envoi des citations à comparaitre n’est confirmé par aucune pièce du dossier de l’affaire.
Par ordonnance du 6 mai 2009, le procureur en charge de l’affaire, après avoir constaté l’absence injustifiée du requérant des audiences du tribunal, ordonna sa comparution forcée. Le procureur nota que le requérant habitait à l’adresse 73, rue Cetatea Chilia, Chișinău, appartement n
o
48.
Selon un rapport du 7 mai 2009, un agent de police se déplaça à l’adresse 73,
rue Cetatea Chilia, district de Căușeni et constata l’absence du requérant.
Selon un autre rapport du 7 mai 2009, un autre agent de police se déplaça à l’adresse 73, rue Cetatea Chilia, village Chircăești, district de Căușeni et constata également l’absence du requérant. Le village en cause est le lieu de naissance du requérant.
Par jugement avant-dire droit du 8 mai 2009, le juge d’instruction du tribunal de Râșcani accueillit la demande du procureur concernant la modification de la mesure provisoire appliquée à l’encontre du requérant. Le juge considéra que l’absence du dernier des audiences était injustifiée et, afin d’éviter la tergiversation du procès, décida de placer l’intéressé en détention provisoire pour une période de trente jours à partir de la date de son arrestation. Le juge émit un avis de recherche au nom du requérant et nota qu’il résidait à l’adresse 73, rue Cetatea Chilia, Chișinău, appartement
n
o
48.
Le 10 septembre 2009 à 10h00, le requérant fut arrêté. Selon les dires du requérant, l’arrestation eut lieu à son travail. Entre 11h10 et 12h00, l’officier de police en charge de l’affaire rédigea un procès-verbal où il indiqua que l’arrestation avait été effectuée en vertu du jugement avant-dire droit du 8
mai 2009. L’officier mentionna également l’infraction incriminée au requérant. Le procès-verbal fut signé par le requérant et son avocat nommé d’office. A 16h30, le requérant et son avocat prirent connaissance du texte du jugement du 8 mai 2009.
Le même jour, le requérant fut placé dans l’établissement pénitentiaire
n
o
13 de Chișinău.
Le 14 septembre 2009, le représentant du requérant forma un recours. L’avocat mit en exergue le caractère disproportionné du placement en détention du requérant soulignant qu’il habitait à une autre adresse que celle où il avait été recherché, qu’il n’avait pas quitté l’agglomération de Chișinău et qu’il n’avait pas reçu les citations à comparaitre. L’avocat se plaignit également du fait qu’après son arrestation le requérant n’avait pas été aussitôt traduit devant un juge.
Par une décision du 25 septembre 2009, la cour d’appel de Chișinău rejeta le recours. Elle nota que le requérant avait été cité à comparaitre et que, de surcroit, selon les rapports des policiers, il ne se trouvait pas à son domicile.
B.
Prolongation de la détention du requérant
Entre les 17 septembre et 5 octobre 2009, le dossier physique de l’affaire resta au greffe de la cour d’appel de Chișinău.
Entre temps, le parquet avait, le 28 septembre 2009, demandé au juge d’instruction du tribunal de Râșcani de prolonger la durée de la détention provisoire du requérant de quatre-vingt-dix jours. Cette demande n’avait pas été transmise au requérant ou à son représentant.
Le 30 septembre 2009, le juge d’instruction avait, en l’absence du requérant et de son avocat, accueilli la demande du procureur. Le juge d’instruction avait relevé que le requérant ne s’était pas présenté aux audiences relatives à l’affaire pénale dirigée contre lui, qu’il était accusé d’avoir commis une infraction grave et qu’étant en liberté il pouvait commettre d’autres infractions. Dans le texte de son jugement, le juge d’instruction avait noté qu’il avait pris connaissance des éléments du dossier.
Selon le procès-verbal de l’audience du 30 septembre 2009, le requérant n’avait pas été escorté devant le juge d’instruction pour des motifs inconnus.
Le jugement avant-dire droit du 30 septembre 2009 ne fut envoyé ni au requérant ni à son avocat.
Le 29 octobre 2009, le représentant du requérant prit connaissance du texte de ce jugement. Le 2 novembre 2009, il forma un recours. Il déplora le fait que la citation à comparaitre pour l’audience du 30 septembre 2009 n’avait pas été envoyée ni à lui ni au requérant et que le juge d’instruction n’avait pas motivé suffisamment son jugement.
Par une décision du 11 novembre 2009, la cour d’appel de Chișinău rejeta le recours comme mal fondé. Elle nota que le requérant avait des antécédents pénaux, que son mode de vie permettait de le considérer comme une personne qui pouvait être impliquée dans la commission d’autres infractions, qu’il n’avait pas d’emploi stable et qu’il pouvait se soustraire à la justice.
C.
Mise en liberté du requérant
Le 9 décembre 2009, l’avocat demanda auprès du tribunal de Râșcani l’élargissement du requérant.
Par jugement avant-dire droit du 14 décembre 2009, le juge d’instruction du tribunal de Râșcani accueillit la demande en question. Il nota que le requérant n’avait pas commis d’infraction auparavant, qu’il avait un domicile fixe, qu’il n’y avait pas de preuves que le requérant pouvait commettre une autre infraction, influencer les parties au procès, faire entrave à la justice ou s’en soustraire. Le juge obligea le requérant à ne pas quitter la localité de résidence.
Durant la détention provisoire du requérant, le tribunal de Râșcani ne tint aucune audience sur le fond de l’affaire pénale dirigée contre celui-ci.
1.
Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaint des conditions de sa détention dans l’établissement pénitentiaire n
o
13.
2.
Invoquant l’article 5 §§ 2, 3 et 4 de la Convention, le requérant soulève plusieurs griefs. Notamment il se plaint
:
a)
qu’il n’a pas été informé, dans le plus court délai et dans une langue qu’il comprend, des raisons de son arrestation le 10 septembre 2009
;
b)
qu’il n’y avait pas de motifs pertinents et suffisants pour qu’il soit placé et maintenu en détention provisoire
;
c)
qu’il n’a pas été aussitôt traduit devant un juge après son arrestation
;
d)
que le tribunal de Râșcani a adopté son jugement du 30
septembre 2009 en son absence et celle de son avocat et sans étudier le dossier d’instruction
; que, pendant l’audience du 30 septembre 2009, la procédure devant le tribunal de Râșcani n’a pas été contradictoire et l’égalité des armes entre les parties n’a pas été assurée
;
e)
que le jugement du 30 septembre 2009 ne lui a pas été envoyé en temps voulu afin qu’il puisse le contester.
3.
Enfin, le requérant allègue que l’omission des tribunaux internes de le citer à comparaitre a porté atteinte à son droit au procès équitable garanti par l’article 6 de la Convention.
1.
Le requérant a-t-il été privé de sa liberté en violation de l’article 5 §
1 de la Convention (voir
Ladent c. Pologne
, n
o
11036/03, § 55-56, 18
mars 2008)
?
2.
Le requérant a-t-il été aussitôt traduit, après son arrestation le
10
septembre 2009, devant un juge ou un autre magistrat habilité par la loi à exercer des fonctions judiciaires, comme l’exige l’article 5 § 3 de la Convention
?
3.
Lors de l’audience devant le juge d’instruction du tribunal de Râșсani du 30 septembre 2009, les garanties procédurales offertes au requérant par l’article 5 § 4 de la Convention ont-elles été respectées (voir
Lebedev c.
Russie
, n
o
4493/04, §§
76 et 77, 25 octobre 2007)
?
4.
Le requérant a-t-il pu introduire un recours contre le jugement avant-dire droit du tribunal de Râșсani du 30 septembre 2009 dans des conditions compatibles avec les exigences de l’article 5 § 4 de la Convention (voir
Molotchko c. Ukraine,
n
o
12275/10, § 148, 26 avril 2012)
?