NUNA v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
NUNA v. ROMANIA (CtEDO, 2013)
Cererea nr. 37352/12 Dan NUNA împotriva României depusă la 22 mai 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, Dan Nuna, este un național român, care s-a născut în 1973 și trăiește în Zalău. El este reprezentat în fața Curții de către dl Chiriță, un avocat care practică în Cluj Napoca. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 6 aprilie 2007, Oficiul Procurorului Sălaj a deschis o procedură penală împotriva reclamantului, l-a acuzat pentru neglijență și-a trimis procesul în judecată. Prin hotărârea din 25 ianuarie 2012, Curtea de district Zalău a achitat reclamantul pe baza documentelor, a dovezii de testificare și a expert. Oficiul Procurorului Sălaj a interzis apelul asupra punctelor de drept (recurse ) împotriva hotărârii. Prin o hotărâre finală din 10 aprilie 2012, Curtea de Apel Cluj, în prezența reclamantului, a permis recursul Oficiului Procurorului Sălaj pe puncte de drept pe baza dovezilor disponibile, a condamnat reclamantul și a condamnat-o la doi ani de închisoare, suspendat. Curtea de ultima instanță nu a auzit reclamantul și nu a administrat dovezi. Dispoziția relevantă a Codului de Procedură Penală din România în ceea ce privește datoria instanței de a auzi dovezi de la o persoană judecătorească când nu a fost condamnat de către instanțele de judecată este prevăzută în Spînu c. România , nr. 32030/02, § 39, 29 aprilie 2008. În baza articolului 6 din Convenție, reclamantul se plânge că nu a avut un proces echitabil în fața Curții de Apel Cluj, în măsura în care instanța respectivă l-a condamnat fără să-l audă și fără a administra dovezi după ce a fost achitat de instanța inferioară. În plus, ultima instanță a evaluat în mod incorect dovezile, a interpretat greșit dispozițiile juridice aplicabile și nu a furnizat motive ale hotărârii sale. Reclamantul a avut o audiere echitabilă în determinarea acuzațiilor penale împotriva lui, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție, în măsura în care instanța din ultima instanță nu l-a ascultat și nu a administrat dovezi înainte de condamnarea sa?