ARHIP c. ROUMANIE

Secțiunea a treia Cerere nr. 49253/06 Rodica ARHIP împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 14 mai 2013 într-un comitet compus din Alvina Gyulumyan, președinta Kristina Pardalos, Johannes Silvis, judecători și Marialena Tsirli, asistentă de secțiune, având în vedere cererea prezentată mai sus la 24 noiembrie 2006, După ce a deliberat, face următoarea decizie FAȚĂ ȘI PROCEDURA recurenta, domnul Rodica Arhip, este o resortisantă românească născută în 1953 și rezidentă în Galați. Guvernul român ( Invocând art. 10 din Convenție, recurenta se plângea de faptul că schimbarea sa disciplinară din cauza afirmațiilor sale făcute în două ziare publicate în martie 2004 constituia o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare. Invocând articolele 6 și 13 din Convenție, aceasta denunța, în plus, mai multe nereguli ale procedurii care au dus la schimbarea sa disciplinară. La 25 septembrie 2012, cauza recurentei întemeiat pe art. 10 din convenție a fost comunicată guvernului care a fost invitat să își prezinte observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acesteia. În aceeași zi, recurenta a fost invitată, în conformitate cu art. 2 și art. 4 din Regulamentul de procedură al Curții să desemneze un reprezentant. Scrisoarea grefei, care nu a răspuns din partea recurentei, printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 17 ianuarie 2013, a fost reiterată cererea de desemnare a unui reprezentant. Scrisoarea a fost primită în mod corespunzător de recurentă la 29 ianuarie 2013, dar a rămas fără răspuns. La 31 ianuarie 2013, guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la admisibilitatea și la temeinicia plângerii recurentei printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire din 8 februarie. În 2013, Curtea a atras atenția recurentei asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru a fi reprezentat a fost prelungit începând cu 31 ianuarie 2013 și că aceasta nu a solicitat prelungirea. În plus, Comisia a fost informată că observațiile guvernului cu privire la admisibilitate și la dreptul întemeiat al fondului întemeiat pe art. 10 din Convenție au ajuns la Curte și că acestea nu i se vor trimite decât după clarificarea problemei reprezentării sale în procedura în fața Curții. În cele din urmă, Curtea a indicat că, în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție, ea putea să șteargă o cerere din rol atunci când, ca în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să își mențină cererea. La 22 februarie 2013, scrisoarea a ajuns bine la reclamantă, care nu a răspuns. Având în vedere cele de mai sus, Curtea concluzionează că reclamanta nu mai intenționează să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii în sensul articolului fine din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Marialena Tsirli Alvina Gyulumyan moduliară adjunctă președintă

TROISIÈME SECTION

DÉCISION

Requête n

o

49253/06

Rodica ARHIP

contre la Roumanie

La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 14 mai 2013 en un comité composé de

:

Alvina Gyulumyan,

présidente

,

Kristina Pardalos,

Johannes Silvis,

juges

et de Marialena Tsirli,

greffière adjointe

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 24 novembre 2006,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

FAITS ET PROCÉDURE

La requérante, M

me

Rodica Arhip, est une ressortissante roumaine née en 1953 et résidant à Galați.

Le gouvernement roumain («

le Gouvernement

») a été représenté par son agent, M

me

C. Brumar, du ministère des Affaires étrangères.

Invoquant l’article 10 de la Convention, la requérante se plaignait de ce que sa mutation disciplinaire en raison de ses affirmations faites dans deux journaux parus en mars 2004, constituait une violation de son droit à la liberté d’expression. Invoquant les articles 6 et 13 de la Convention, elle dénonçait en outre plusieurs irrégularités de la procédure ayant abouti à sa mutation disciplinaire.

Le 25 septembre 2012, le grief de la requérante tiré de l’article 10 de la Convention a été communiqué au Gouvernement qui a été invité à transmettre ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de celui-ci. Le même jour la requérante a été invitée, conformément à l’article

36

§§

2 et 4 du règlement de la Cour à désigner un représentant dans la procédure.

La lettre du Greffe demeurant sans réponse de la part de la requérante, par une lettre recommandée avec accusé de réception du 17 janvier 2013, la demande visant à la désignation d’un représentant a été réitérée. La lettre est bien parvenue à la requérante, le 29 janvier 2013, mais elle est demeurée sans réponse.

Le 31 janvier 2013, le Gouvernement a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé du grief de la requérante.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 8

février

2013, la Cour a attiré l’attention de la requérante sur le fait que le délai qui lui était imparti pour se faire représenter était échu depuis le 31 janvier 2013 et qu’elle n’en avait pas sollicité la prolongation. Par ailleurs, elle a été informée que les observations du Gouvernement sur la recevabilité et le bien fondé du grief tiré de l’article 10 de la Convention étaient parvenues à la Cour et qu’elles ne lui seraient envoyées qu’une fois clarifiée la question de sa représentation dans la procédure devant la Cour. La Cour a enfin indiqué qu’aux termes de l’article 37 § 1 a) de la Convention, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir sa requête. Le 22

février

2013, la lettre est bien parvenue à la requérante, qui n’y a pas répondu.

EN DROIT

À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que la requérante n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article

37

§

1

in

fine

de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Marialena Tsirli

Alvina Gyulumyan

Greffière adjointe

Présidente