CtEDO 21.05.2013 Auto

RUTKOWSKI v. POLAND

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
21.05.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Partly struck out of the list;Partly inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
RUTKOWSKI v. POLAND (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

A doua secțiune DECIZIE nr. 4282/10 Tadeusz Gabriel RUTKOWSKI împotriva Poloniei Curții Europene a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așezează la 21 mai 2013 în calitate de comitet compus din: Päivi Hirvelä, președinte, Ledi Bianku, Paul Mahoney, judecători și Fatoș Aracı, grefierul adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 11 ianuarie 2010, Având în vedere declarația prezentată de Guvernul contestat la 27 iunie 2012 cere Curtea să elimine cererea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE Reclamantul, dl Tadeusz Gabriel Rutkowski, este un național polonez, care s-a născut în 1972 și trăiește în Gdańsk. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna Chrzanowska, a Ministerului Afacerilor Externe. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura principală (nr. VI DS 6/98, II K 31/05) La 24 septembrie 1998, reclamantul a fost acuzat de manipularea mărfurilor furate. Prin hotărârea din 27 iulie 2010 Curtea de district Gdańsk ( Sād Rejonowy ) a condamnat reclamantul. Reclamantul a interzis hotărârea. La 19 decembrie 2011, Curtea regională Gdańsk ( Sād Okręgowy ) a susținut condamnarea reclamantului. Dezbateri în temeiul Legii 2004 (cazul V S 37/09) Cu o dată neespecificată, reclamantul a depus o plângere în temeiul Legii din 17 iunie 2004 privind plângerile privind o încălcare a dreptului la un proces într-un timp rezonabil (ustawa o skardze na narszenie prawa strony do rozpoznania sprawy w postępowaniu sÜdowym bez nieuzasadnionej zwłoki – „Legea 2004”). El a căutat o concluzie că durata procedurii a fost excesivă și a solicitat 10 000 PLN în compensare. Prin decizia din 16 noiembrie 2009 Curtea Regională Gdańsk a susținut că durata procedurii a fost excesivă și a atribuit reclamantului 1000 PLN în compensație. Legea și practicile interne relevante Legea și practicile interne relevante referitoare la remediile pentru lungimea excesivă a procedurii judiciare, în special dispozițiile aplicabile ale Actului de 2004, sunt prevăzute în hotărârile Curții în cazul Charzyński c. Polonia (dec.) nr. 15212/03, §§ 12-23, ECHR 2005-V; Ratajczyk c. Polonia (dec.) nr. 11215/02, ECHR 2005-VIII; și hotărârea în cazul Krasuski c. Polonia , nr. 61444/00, §§ 34-46, ECHR 2005-V. COMPLAINTE Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 1 din Convenție cu privire la durata necorespunzătoare a procedurii penale împotriva acestuia. 13 din Convenție, în sensul că el nu avea un remediu eficace împotriva lungii excesive a procedurii. Lungimea procedurii Reclamantul se plângea de lungimea procedurii penale împotriva lui. El se bazează pe art. 1 din Convenție care, în măsura în care este cazul, prevede următoarele: art. 6 § 1 "În determinarea de a ... orice acuzație penală împotriva lui, toată lumea are dreptul la ... o audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ..." Prin scrisoarea datată 27 Iunie 2012 Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării problemei formulate de această parte a cererii. Ei au solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația prevăzută după cum urmează: „... Guvernul dorește prin urmare să exprime – prin intermediul declarației unilaterale – recunoașterea lor a duratei necorespunzătoare a procedurii penale ale reclamantului (art. 1 din Convenție). Prin urmare, Guvernul este dispus să plătească reclamantului suma de 20.000 PLN (20 de mii de zloty polonezi) pe care ei consideră că sunt rezonabile în funcție de jurisprudența Curții. Suma menționată mai sus, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte în temeiul articolului 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu a plătit această sumă în termen de trei luni, Guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadelor implicite plus trei puncte procentuale. Guvernul ar sugera în mod respectuos că declarația de mai sus ar putea fi acceptată de Curte ca „un alt motiv” care să justifice izbucnirea din lista de cazuri a Curții, astfel cum se menționează la art. 1 litera (c) din Convenție.” Decembrie 2012 reclamantul a contestat declarația unilaterală prezentată de Guvern. El a exprimat opinia că suma menționată în declarația Guvernului este inacceptabil scăzută. Curtea reamintește că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, aceasta poate decide să scoată o cerere din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile menționate la alineatul (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarația având în vedere principiile care iese din jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia , [GC], nr. 26307/95, §§ 77, CEDH 2003 VI; WAZA Spółka o.o. c. Polonia (dec.), nr. 11602/02, 26 iunie 2007; și Sulwińska c. Polonia (dec.), nr. 28953/03). Curtea a stabilit, în mai multe cazuri, inclusiv cele prezentate împotriva Poloniei, practica sa privind plângerile referitoare la încălcarea dreptului unei persoane la o audiere într-un timp rezonabil (a se vedea, de exemplu, Frydlender c. France [GC], nr. 30979/96, § 43, CEDH 2000 VII; Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, §§ 98, ECHR 2006 Majewski c. Polonia , nr. 52690/99, 11 octombrie 2005; Wende și Kukówka c. Polonia , nr. 56026/00, 10 mai 2007). Având în vedere natura admiterilor conținute în declarația guvernului, precum și valoarea compensației propusă – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – Curtea consideră că nu mai este justificată continuarea examinării cererii (articolul (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu necesită să continue examinarea cererii (articolul în amendă În consecință, acesta ar trebui eliminat din listă. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 13 din Convenție că nu avea nici o „remediare efectivă” împotriva lungii excesive a procedurii. art. 13 prevede: „Toată persoana a căror drepturi și libertăți, astfel cum sunt prevăzute în [] Convenție, sunt încălcate, are un remediu eficace în fața unei autorități naționale, în ciuda faptului că încălcarea a fost comisă de persoane care acționează în calitate oficială.” În acest sens, Curtea reamintește că a constatat deja că 2004 Actul prevede o soluție eficace în ceea ce privește durata excesivă a procedurilor (a se vedea Charzyński c. Polonia (dec.), nr. 15212/03, §§ 12-23, CEDH 2005 Figiel c. Polonia (n. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Rezultă că restul cererii este evident nefondat și trebuie respins în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea ia act în unanimitate de termenele declarației guvernului contestat în temeiul art. 1 din Convenția privind durata procedurii și modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectiva convenție; hotărăște să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în măsura în care se referă la reclamația de mai sus, în conformitate cu art. 37 litera (c) din Convenția; declară restul cererii inadmisibil. Fatoș Aracı Päivi Hirvelä Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă