LUKK v. ESTONIA - [Estonian Translation] by the Estonian Ministry of Foreign Affaires

KOLMAS OSAKOND OTSUS Avaldus nr. 27365/21 Victor LUKK vs. Eesti European Human Rights Kohus (kolmas osakond), olles 2 iulie 2024 Comitetul, format din: domnul Jolien Schukking, judecătorii Peeter Roosma și Diana Kovatcheva și domnul Olga Chernishova, luând în considerare: declarația (nr. 27365/21) împotriva Republicii Estonia, mille esitas EIK-ile privind protecția drepturilor omului și a drepturilor fundamentale (denumită în continuare "convenție") pe baza articolului 34 din Convenția (denumită în continuare "convenția"), olles 10 iulie 2021 Cazul Victor Lukk (denumit în continuare "Cazul") din 1987 și judecătorii din Tartus au decis să informeze instanța judiciară din Estonia despre posibilitatea de arestare a domnului K.

În decembrie 2016, potrivit Kohtuotsuse, a fost declarată o infracțiune de violență, dacă judecata respectivă a intrat în vigoare. Pooled a fost eliberat, millal a văzut judecata în vigoare. 4 . 6. octombrie 2016 otsustas Tartu Maakohus în cadrul celeilalte proceduri penale a luat parte la o infracțiune de violență, iar judecata a intrat în vigoare în decembrie 2016.

Prin urmare, la 22 decembrie 2016, a fost pronunțată sentința de expulzare a lui Kaebas, care a fost condamnată la doi ani, unsprezece luni și șase zile de închisoare. Kohus luges kand selle karistuse algmise kandus 22. decembrie 2016.

În conformitate cu această dispoziție, un condamnat are dreptul să solicite despăgubiri pentru daunele cauzate de arestare, dacă această arestare a fost semnificativ mai importantă decât cea stabilită în cele din urmă. Kaebaja leidis, et tema în cazul lui a fost așa, deoarece, deși a fost pe 29 decembrie 2016 a fost condamnată, a rămas în judecată până la 18 septembrie 2018 și a fost judecată.

În plus, prin hotărârea din 29 decembrie 2016 până în 18 septembrie 2018, EIK a decis că judecătorii din Tartu nu au fost niciodată condamnați în temeiul articolului 54 din Constituția Rusiei (art. 541 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din Rusia nu au fost niciodată condamnați în temeiul articolului 52 din Convenția Rusiei (art. 531 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din Rusia nu au fost niciodată condamnați în temeiul articolului 52 din Convenția Rusiei (art. 531 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din Rusia nu au fost niciodată condamnați în temeiul articolului 52 din Convenția Rusiei (art. 531 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din Rusia au fost condamnați în temeiul articolului 52 din Convenția Rusiei (art. 531 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din Rusia au fost condamnați în temeiul articolului 52 din Convenția Rusiei (art. 531 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din Rusia au fost condamnați în temeiul articolului 52 din Convenția Rusiei (art. 531 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din Rusia au fost condamnați în temeiul articolului 52 din Convenția Rusiei (art. 531 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din Rusia au fost condamnați în temeiul articolului 52 din Convenția Rusiei (art. 52 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din 15 decembrie 2015 au fost condamnați în temeiul articolului 52 din Convenția Rusiei (art. 52 din Convenția Rusiei), iar judecătorii din 15 din Convenția Rusiei (art. 52 din Convenția Rusie, art. 531 din Convenția Rusie, art. 52 din Convenția Rusie, art. 52 din Convenția Rusie, și art. 52 din Convenția Rusie, și art. 52 din Convenția Rusie, și art. 52 din Convenția Rusie, și art. 52 din Convenția Rusie, și art. 52 din Convenția Rusie, și art. 52 din Convenția Rusie, și art. 52 din Convenția Rusiei), au fost condamnate în temeiul Convenția Rusiei (art. 52 din Convenția Rusiei),

În această cauză, nu se susține că o hotărâre judecătorească privind o arestare în cadrul unei proceduri EIK și a Curții din Tartu din 22 decembrie 2016 ar fi în contradicție cu dreptul intern sau că o astfel de procedură ar fi fost efectuată în mod ilegal.O astfel de hotărâre nu ar fi fost luată decât în contradicție cu art. 5 alineatul (1) punctul a) din Convenție și nu ar fi fost considerată vinovată în mod justificat (de exemplu, în cazul lui Tsarpool și Yakovlev, prin punctul 134, prin care se stabilește că nu a fost făcută o astfel de infracțiune), în special prin urmare, nu ar fi fost considerat vinovat (de exemplu, în cazul lui Tsarpool și Yakovlev, prin punctul 134, prin care se stabilește că nu a fost făcută o astfel de infracțiune) (de exemplu, în cazul lui Yakovlev, prin care se consideră că nu a fost făcută o astfel de infracțiune în primul rând).

Erinevalt Ruslan Yakovenko judecata nu se află la Tartu Ringkonnakohus (caebaja süüdimõistmise ajal) silmitsi olukorraga, kus kaebaja menetlusaegne vahi all pidamine threatenas peste tema candmata arestării (vrd Ruslan Yakovenko, citat anterior, punctul 54; vt ka Yaroshovets jtt . Ucraina, nr. 74820/10 și mult 4, punctele 143150, 3. decembrie 2015).18 Deși în statele membre se prevedea posibilitatea de a cere despăgubiri pentru prejudicii cauzate de arestare (a se vedea punctul 8 de mai sus), Curtea a EIT a decis să clarifice, deși legea a acordat posibilitatea de a închide, de a vedea mai târziu (în întregime sau parțial) persoanele condamnate în conformitate cu art. 5 alineatul (1) din Convenția nr. 5 din 18 septembrie 2016 privind eliberarea mandatului (Arestarea împotriva lui Neil Norris, punctul 5 din art. 5 din Convenția nr. 336 din 19 decembrie 2020), de a se exclude, de asemenea, toate cauzele de suspendare a procedurii de arestare în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Convenția nr. 5 din 18 septembrie 2016 privind eliberarea mandatului (a se vedea punctul 5 din art. 5 din Convenția nr. 336 din 29 decembrie 2016), de asemenea, de la art. 5 alineatul (1) din Convenția nr. 5 din 19 decembrie 2016 privind eliberarea mandatului (a se prevede că nu se aplică nicio altă lege).

În prezent, nici o instanță de judecată de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție de jurisdicție

KOLMAS OSAKOND

OTSUS

Avaldus nr 27365/21

Victor LUKK

vs

. Eesti

Euroopa Inimõiguste Kohus (kolmas osakond), olles 2.

juulil 2024 kokku tulnud komiteena, kuhu kuuluvad:

esimees

Jolien Schukking,

kohtunikud

Peeter Roosma

ja Diana Kovatcheva

ning

osakonna registripidaja asetäitja

Olga Chernishova,

võttes arvesse:

avaldust (nr

27365/21) Eesti Vabariigi vastu, mille esitas EIK-ile inimõiguste ja põhivabaduste kaitse konventsiooni (edaspidi „konventsioon“) artikli

34 alusel 10.

mail 2021 Eesti kodanik Victor Lukk (edaspidi „kaebaja“), kes on sündinud 1987.

aastal ja elab Tartus ning keda esindas Valga advokaat K. Kutsar;

otsust teavitada kaebusest

Eesti valitsust (edaspidi „valitsus“), mida esindab Eesti esindaja Euroopa Inimõiguste Kohtus T. Kolk välisministeeriumist;

poolte seisukohti;

olles pidanud nõu, tegi järgmise otsuse.

KOHTUASJA ASJAOLUD

detsembril 2016. Kohtuotsuse kohaselt tuli kaebaja vahistamine tühistada, kui kõnealune kohtuotsus jõustus. Pooled ei märkinud, millal see kohtuotsus jõustus.

4

. 6. oktoobril 2016 otsustas Tartu Maakohus teise kriminaalmenetluse raames võtta kaebaja ennetavalt vahi alla kohtuasja menetluse ajaks. Vahistamise alusena viitas kohus nii kaebaja põgenemise kui ka korduva õigusrikkumise toimepanemise ohule. See vahistamine pidi jõustuma ajal, mil kaebaja oli kas kandnud oma karistuse esimeses kriminaalasjas või ta oli karistuse kandmisest ennetähtaegselt vabastatud. Kaebaja kaebused selle otsuse peale jäeti rahuldamata.

5

. 22. detsembril 2016 mõistis Tartu Maakohus kaebaja teises kriminaalasjas süüdi kuritegelikku ühendusse kuulumises, suures koguses narkootiliste ainete ebaseaduslikus käitlemises, röövis ja eluruumidesse loata sisenemises. Kohus

mõistis talle liitkaristusena nelja aasta ja kuue kuu pikkuse vangistuse. Seejuures leidis kohus, et esimeses kohtuasjas määratud kergem karistus (üks aasta ja seitse kuud vangistust) oli kaetud teises kohtuasjas määratud karistusega (neli aastat ja kuus kuud vangistust). Sellest liitkaristusest arvas kohus maha esimeses kriminaalasjas mõistetud ja juba ära kantud ühe aasta, kuue kuu ja kahekümne kolme päeva pikkuse vangistuse. Seega oli 22. detsembri 2016. aasta kohtuotsuse väljakuulutamise seisuga kaebaja veel kandmata karistuse pikkus kaks aastat, üksteist kuud ja seitse päeva. Kohus luges selle karistuse kandmise alguskuupäevaks 22. detsembri 2016. Selle taustal oleks pidanud kaebaja karistus olema kantud ja ta oleks tulnud vabastada 29. novembril 2019. Selleks et tagada kohtuotsuse täitmine, võttis kohus kaebaja vahi alla kuni kriminaalmenetluse tulemuste selgumiseni selles kohtuasjas. Kaebaja kaebas otsuse edasi.

6

. 18. septembril 2018 tühistas Tartu Ringkonnakohus osaliselt teises kriminaalasjas esimese astme kohtu süüdimõistva otsuse, olles heitnud esimese astme kohtule ette tõendite puudulikku analüüsi ja ebapiisavat põhjendamist ning hinnanud ise teatud tõendeid uuesti. Ringkonnakohus mõistis kaebaja õigeks kuritegelikku ühendusse kuulumises, röövis ja osaliselt (mõne konkreetse episoodiga seoses) suures koguses narkootiliste ainete ebaseaduslikus käitlemises. Ulatuses, milles Tartu Maakohtu otsus jäi jõusse, määras Tartu Ringkonnakohus kaebajale teises kriminaalasjas arutatud süütegude eest uue üheaastase vanglakaristuse. Sellele karistusele lisas kohus esimeses kriminaalasjas mõistetud ühe aasta ja seitsme kuu pikkuse vangistuse ning luges kergema karistuse kaetuks varem mõistetud karmima karistusega, mistõttu oli lõplik liitkaristus üks aasta ja seitse kuud vangistust. Kuna kohtuotsuse väljakuulutamise ajaks oli kaebaja kandnud täielikult ära ühe aasta ja seitsme kuu pikkuse vanglakaristuse, tuli kogu karistus lugeda kantuks. Ringkonnakohtu otsuse kohaselt lõpetati kaebaja vahi all pidamine ja ta vabastati, kui kohtuotsus 18. septembril 2018 välja kuulutati.

8

. Kaebaja esitas 27. mail 2019 süüteomenetluses tekitatud kahju hüvitamise

seaduse § 5 lõike 4 alusel Lõuna Ringkonnaprokuratuurile taotluse. Selle sätte kohaselt on süüdi mõistetud isikul õigus taotleda vahistamisega tekitatud kahju hüvitamist, kui selline vahistamine oli oluliselt koormavam võrreldes talle lõpuks määratud karistusega. Kaebaja leidis, et tema puhul oli see nii, sest kuigi ta oli 29. detsembriks 2016 oma karistuse ära kandnud, jäi ta seejärel vahi alla kuni 18. septembrini 2018 ehk kuni Tartu Ringkonnakohtu otsuse tegemiseni.

septembrini 2018 võetud ebaseaduslikult vabadus. Samuti esitas ta artikli 5 lõike 5 alusel kaebuse seoses sellega, et tema õigust saada hüvitist oli rikutud.

KOHTU SEISUKOHAD

Vastavus artikli 5 lõikele 1

5).

Ruslan Yakovenko

vs

. Ukraina

, nr 5425/11, punktid 46–47 ja 52–54, EIK 2015; ja

Meilus

vs

.

Leedu

(dec.), nr 53161/99, 30. mai 2002

).

Tsvetkova jt

vs

. Venemaa

, nr. 54381/08 ja veel 5, punkt

134, 10. aprill 2018

;

Jėčius

vs

. Leedu

, nr 34578/97, punkt 68, EIK 2000-IX). Käesolevas asjas ei väitnud kaebaja riigisiseses ega EIK-i menetluses, et Tartu Maakohtu 22. detsembri 2016. aasta otsus tema kohtueelse kinnipidamise kohta kuni kriminaalmenetluse tulemuse selgumiseni oleks vastuolus riigisisese õigusega või et selles otsuses oleks tehtud vigu. Ta väitis üksnes, et tema kinnipidamine on vastuolus artikli 5 lõike 1 punktiga a põhjusel, et ta mõisteti apellatsioonimenetluses osaliselt õigeks ja talle määrati lühem vangistus kui esimeses astmes.

Tsvetkova jt

, viidatud eespool, punkt 134,

ja täiendavad viited). Kaebaja väide, et ta mõisteti õigeks raskemates süütegudes ja tunnistati süüdi üksnes kergemates, ei mõjuta seda järeldust.

Tsvetkova jt

, viidatud eespool, punktid 134–137). Lisaks ei näi, et kaebaja kinnipidamine oleks olnud mingil viisil meelevaldne (vt

Ruslan Yakovenko,

viidatud eespool, punktid 59–60), näiteks seetõttu, et menetluse puhul on tegemist ilmselgelt õigusemõistmisest ilmajätmisega (vt

Hammerton

vs

. Ühendkuningriik

, nr 6287/10, punktid 98–99, 17. märts 2016). Erinevalt

Ruslan Yakovenko

kohtuasjast ei seisnud Tartu Ringkonnakohus (kaebaja süüdimõistmise ajal) silmitsi olukorraga,

kus kaebaja menetlusaegne vahi all pidamine ähvardas ületada tema kandmata vanglakaristuse (vrd

Ruslan Yakovenko,

viidatud eespool

,

punkt

54; vt ka

Yaroshovets jt

vs

. Ukraina

, nr 74820/10 ja veel 4, punktid 143–150, 3. detsember 2015).

Norik Poghosyan

vs

. Armeenia

, nr 63106/12, punktid 33–36, 22. oktoober 2020).

5 lõike 1 punkti a nõuetega. Neil asjaoludel leiab kohus, et kaebaja kaebus tema kinnipidamise kohta ajavahemikul 29. detsembrist 2016 kuni 18. septembrini 2018 on ilmselgelt põhjendamatu ning tuleb konventsiooni artikli

35 lõigete

1 ja 4 alusel jätta läbi vaatamata.

Vastavus artikli 5 lõikele 5

Norik

Poghosyan,

viidatud eespool, punkt 31).

ratione materiae

kooskõlas konventsiooni sätetega artikli

35 lõike

3 punkti a tähenduses ning tuleb artikli

35 lõike

4 kohaselt jätta läbi vaatamata.

Nendel põhjustel kohus ühehäälselt

tunnistab

avalduse vastuvõetamatuks.

Koostatud inglise keeles ja tehtud kirjalikult teatavaks 2024. aasta 5. septembril.

Olga Chernishova

Jolien Schukking

Osakonna sekretäri asetäitja

Esimees