STADNITCHI v. THE REPUBLIC OF MOLDOVA

Cererea nr. 47764/09 Vladimir STADNITCHI împotriva Republicii Moldova depusă la 18 iunie 2009 DECLARAREA FACTELOR Dl. Vladimir Stadnițchi este un național moldovenesc, care s-a născut în 1976 și trăiește în Ghindești. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a înregistrat o întreprindere individuală (întreprimare individuală ) pentru a conduce o mică magazină de cumpărături. La 20 septembrie 2007, Oficiul Fiscal Florești conduce un control la magazinul de cumpărături și, ca urmare, a redactat raportul nr. 0184955 și act de control nr. 361626 privind neregistrarea tuturor numerarului în registrul de numerar, care a citit după cum urmează: „La 20 septembrie 2007 [reclamantul] în timpul vânzării de produse alimentare nu a folosit registrul de numerar și nu a înregistrat intrarea 144.50 MDL, în contravenție cu dispozițiile decretului guvernamental nr. 474 din 28.04.1998 privind utilizarea registrelor de numerar pentru operațiunile de numerar.” Raportul a citat încălcarea articolului 152/9 alineatul (4) din Codul de infracțiuni administrative, în timp ce actul a citat încălcarea articolului 8 alineatul (2) litera (c) din Codul fiscal. La 25 septembrie 2007, reclamantul a contestat raportul și actul în fața șefului Oficiului fiscal Florești. Clântarea sa a fost respinsă ca fiind nefondată. La 1 octombrie 2007, șeful Oficiului fiscal Florești a adoptat Decizia nr. 344 și a considerat reclamantul vinovat de o infracțiune în temeiul articolului 152/9 alineatul (4) din Codul de infracțiuni administrative pe baza faptelor prezentate în raportul din 20 septembrie 2007: „În magazin [reclamantul] nu a utilizat registrul de numerar și nu a înregistrat suma de 144.50 MDL, care încălcă decretul guvernamental nr. 474 din 28.04.1998 ... și art. 8 alineatul (2) litera (c) din Codul fiscal”. Reclamantul a fost condamnat la o amendă de 200 MDL (12.5 EUR). Reclamantul a plătit amendă în aceeași zi și nu a apelat Decizia nr. 344. La 9 octombrie 2007, șeful Oficiului fiscal Florești a adoptat Decizia nr. 1264 și a constatat că întreprinderile individuale ale reclamantului sunt vinovate de o infracțiune în temeiul articolului 254 alineatul (2) din Codul fiscal: „... după examinarea actului nr. 361626 din 20 septembrie 2007, am constatat că este contrar regulamentului privind utilizarea registrelor de numerar din 24 iulie 1998 și p. 1 din decretul guvernamental nr. 474 din 28.04.1998 [...] contribuabilul a exercitat activitatea antreprenorială fără a utiliza registrul de numerar”. Reclamantul a fost condamnat la o amendă de 6000 MDL (370 EUR). La o dată necunoscută, reclamantul a apelat la Hotărârea nr. 1264, susținând că a impus o amendă pentru o infracțiune pentru care a fost pedepsit anterior. El a solicitat anularea deciziei și compensarea pentru prejudiciu moral. 10. La 19 decembrie 2008, Tribunalul de District Florești a respins afirmațiile reclamantului ca fiind nefondat. „În ceea ce privește argumentul privind sancțiunile duble impuse [reclamantului], instanța concluzionează că, într-un caz, sancțiunile se referă la administratorul întreprinderii individuale, care este [reclamantul], în temeiul Codului de infracțiuni administrative. În al doilea caz, sancțiunile se referă la întreprinderea individuală în sine în temeiul Codului fiscal.” 11. La 19 ianuarie 2009, reclamantul a interzis hotărârea Curții de District Florești din 19 decembrie 2008. că răspunderea individuală înregistrată ca antreprenor și a întreprinderii individuale în sine era indivizibilă. Prin urmare, el a concluzionat că sancțiunile impuse întreprinderii individuale și ca fondator și administrator al acesteia au constituit o dublă sancțiune. 12. La 17 martie 2009, Curtea de Apel Bălți a respins recursul reclamantului și a susținut hotărârea de primă instanță, reiterandu-și argumentul privind distincția dintre persoanele vizate de sancțiuni. Această hotărâre este finală. Legea internă relevantă 13. În conformitate cu art. 14 din Legea privind antreprenorialitatea și întreprinderile nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992, astfel cum se spune la momentul evenimentelor, o întreprindere individuală era proprietatea privată a unei persoane fizice. Întreprinderea individuală nu era o entitate juridică și a acționat în relații juridice ca persoana fizică care l-a înregistrat.Activitățile individuale ale întreprinderii individuale erau inseparabile de activele personale ale antreprenorului. 14. Codul fiscal citit în momentul evenimentelor după cum urmează: art. 5. Definiții generale Persoana – orice entitate juridică sau persoană fizică; Plătătorul fiscal, subiectul fiscal – persoana care, în temeiul legislației fiscale este obligată să calculeze și/sau să plătească bugetului de stat orice impozite, penalități și amenzi ...; Persoana naturală cetățeanul Republicii Moldova, ...; forma organizațională cu statutul de persoană fizică, inclusiv de întreprinzător individual ... art. 8. Drepturile și obligațiile contribuabilului ... (2) contribuabilul este obligat: ... să încaseze bani prin intermediul sistemelor și mașinilor de înregistrare a numerarului, în conformitate cu normele instituite de Guvern ... art. 254. Neutilizarea registrelor de numerar ... (2) Exercitarea unei activități fără utilizarea registrelor de numerar existente, ... atunci când utilizarea lor este obligatorie, se săncționează cu o amendă de până la 10.000 MDL pentru fiecare încălcare.” 15. Codul de infracțiuni administrative, în vigoare la momentul evenimentelor, citit după cum urmează: art. 152 Încălcarea normelor privind utilizarea registrelor de numerar ... (4) Toate tranzacțiile în numerar cu clienții fără a folosi registrul de numerar ... implică o amendă de la 10 la 50 de unități.” COMPLAINT 16. Reclamantul se plâng în temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 7 la Convenția că a fost sancționat de două ori pentru aceeași infracțiune. Reclamantul a fost pedepsit de două ori pentru aceeași infracțiune pe teritoriul statului contestat, în conformitate cu art. 4 § 1 din Protocolul nr.: (a) aplicarea sancțiunilor fiscale susținute de instanțele interne la 17 martie 2009 constituie o pedeapsă repetată pentru aceleași acte în ceea ce privește care a fost adoptată decizia de a impune o amendă administrativă? (b) în caz afirmativ, procedura s-a încadrat în excepțiile prevăzute la art. 4 alineatul (2) din Protocolul nr. 7?

THIRD SECTION

Application no. 47764/09

Vladimir STADNITCHI

against the Republic of Moldova

lodged on 18 June 2009

STATEMENT OF FACTS

1.

The applicant, Mr Vladimir Stadnițchi, is a Moldovan national, who was born in 1976 and lives in Ghindești.

A.

The circumstances of the case

2.

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

3.

The applicant registered an individual enterprise (

întreprindere individuală

) to run a small grocery shop.

4.

On 20 September 2007 the Florești Tax Office run a control at the grocery shop and, as a result, drafted report no. 0184955 and act of control no.

361626 on the applicant’s failure to register all cash in the cash register, which read as follows:

“On 20 September 2007 [the applicant] while selling food stuff did not use the cash register and did not register the entry of 144.50 MDL, contrary to the provisions of Government Decree no. 474 of 28.04.1998 on the use of cash registers for cash operations.”

The report cited the violation of Article 152/9 (4) of the Code of Administrative Offences, while the act cited the violation of Article 8 (2) (c) of the Tax Code.

5.

On 25 September 2007 the applicant contested the report and the act before the Chief of the Florești Tax Office. His complaint was dismissed as ill-founded.

1.

Proceedings according to the Code of Administrative Offences

6.

On 1 October 2007 the Chief of the Florești Tax Office adopted Decision no. 344 and found the applicant guilty of an offence under Article

152/9 (4) of the Code of Administrative Offences on the basis of the facts presented in the report of 20

September 2007:

“In the shop [the applicant] did not use the cash register and did not register the amount of 144.50 MDL, which infringes Government Decree no. 474 of 28.04.1998 ... and Article 8 (2) (c) of the Tax Code”.

The applicant was sentenced to a fine of 200 MDL (12.5 EUR).

7.

The applicant paid the fine the same day and did not appeal Decision no. 344.

2.

Proceedings according to the Tax Code

8.

On 9 October 2007 the Chief of the Florești Tax Office adopted Decision no. 1264 and found the applicant’s individual enterprise guilty of an offence under Article

254 (2) of the Tax Code:

“... having examined the act no. 361626 of 20 September 2007, we have found contrary to the Regulation on the use of cash registers of 24 July 1998 and p. 1 of the Government Decree no. 474 of 28.04.1998 [...] the taxpayer exercised entrepreneurial activity without using the cash register”.

The applicant was sentenced to a fine of 6,000 MDL (370 EUR).

9.

At an unknown date the applicant appealed Decision no. 1264, arguing that it imposed a fine for an offence for which he had been previously punished. He asked the annulment of the decision and compensation for non-pecuniary damage.

10.

On 19 December 2008 the Florești District Court dismissed the applicant’s claims as ill-founded. The court noted

inter alia:

“In regard to the argument about double sanction imposed onto [the applicant], the court concludes that in one case the sanction concerns the administrator of the individual enterprise, who is [the applicant], under the Code of Administrative Offences. In the other case the sanction refers to the individual enterprise itself under the Tax Code.”

11.

On 19 January 2009 the applicant appealed the judgment of the Florești District Court of 19 December 2008. Relying on domestic law, he argued

inter alia

that the liability of the individual registered as entrepreneur and of the individual enterprise itself was indivisible. Therefore he concluded that the sanction imposed on the individual enterprise and on him as its founder and administrator amounted to a double sanction.

12.

On 17 March 2009 the Bălți Court of Appeal dismissed the applicant’s appeal and upheld the first-instance judgment, reiterating its argument about the distinction between the persons concerned by the sanctions. This judgment is final.

B.

Relevant domestic law

13.

According to Article 14 of the Law on entrepreneurship and enterprises no. 845-XII of 3 January 1992, as worded at the time of events, an individual enterprise was the enterprise privately owned by a natural person. The individual enterprise was not a legal entity and it acted in legal relations as the natural person who registered it. The assets of the individual enterprise were inseparable from the personal assets of the entrepreneur.

14.

The Tax Code read at the time of events as follows:

“

Article 5.

General definitions

1)

Person

– any legal entity or natural person;

2)

Taxpayer, taxation subject

– the person which, under tax legislation is obliged to calculate and/or to pay to the state budget any taxes, penalties and fines ...;

3)

Natural person

:

a)

the citizen of the Republic of Moldova, ...;

b)

the organizational form with the status of natural person, including the individual entrepreneur ...

Article 8.

Rights and obligations of the taxpayer

... (2) The taxpayer is obliged:

c)

... to cash in money by means of systems and machines for cash registration, following the rules instituted by the Government ...

Article 254.

Failure to use cash registers

... (2) The exercise of any activity without the use of existent cash registers, ... when their use is mandatory, shall be sanctioned with a fine of up to 10,000 MDL for each infringement.”

15.

The Code of Administrative Offences, in force at the time of events, read as follows:

“

Article 152

9

.

Infringement of rules on the use of cash registers

... (4) All cash transactions with customers without using the cash register ... shall entail a fine from 10 to 50 units.”

COMPLAINT

16.

The applicant complains under Article 4 of Protocol No. 7 to the Convention that he was sanctioned twice for the same offence.

QUESTION TO THE PARTIES

Has the applicant been punished twice for the same offence in the territory of the respondent State, as prohibited by Article 4 § 1 of Protocol

No.

7?

In particular:

(a)

did the application of fiscal sanctions upheld by domestic courts on 17 March 2009 amount to a repeated punishment for the same acts in respect of which the decision to impose an administrative fine had been adopted?

(b)

if so, did the proceedings fall within the exceptions envisaged by Article 4 § 2 of Protocol No. 7?