CtEDO 12.06.2013 Auto

GHERGUT c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
12.06.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
GHERGUT c. ROUMANIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Secțiunea a treia Cerere nr. 30343/10 Cecilia GHERGUȚ împotriva României introdusă la 20 mai 2010 EXPOSAT DE FAPTE recurenta, M Cecilia Gherguts, este un resortisant român născut în 1959 și rezident în București. Ea este reprezentată în fața Curții de către domnul Burlacu, avocat în București. Circumstanțele speței Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. Articolele incriminate La 24 aprilie, 4 și 11 iulie 2008, recurenta, jurnalistă de profesie, a publicat în Jurnalul Național România Liberă trei articole intitulate În timp ce conducerea închisorii Jilava pregătește eliberarea sa, având în vedere conduita sa exemplară, deținutul N.C., conduce prin telefon mobil, șantaj și răzbunare În aceste articole, recurenta a informat cititorii cu privire la șederea în închisoarea N.C., cunoscută în mediul interlop pentru numeroasele condamnări penale, și a făcut referire la legăturile pe care acesta le-ar avea cu judecătorul I.M. În primul articol, recurenta a precizat că, în 2005, I.M. a redus pedeapsa cu N.C. de la nouă ani la doi ani și șapte luni de închisoare, fără a ține seama de o decizie a Curții Constituționale. Cel de-al doilea articol avea un conținut similar. În ceea ce privește legăturile I.M cu N.C., reclamanta a precizat că acesta din urmă menționase în convorbirile sale telefonice din închisoare că nimeni nu va observa că l-am implicat într-o formare de judecată Potrivit recurentei, I.M. a redus pedeapsa aplicată N.C., anulând probe colectate în mod legal, cum ar fi înregistrările telefonice. Recurenta a adăugat că, în loc să fie sancționată, pentru că nu a luat în considerare decizia Curții Constituționale, I.M. fusese promovată în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. În acest articol, recurenta a publicat extrase din înregistrările convorbirilor dintre N.C. și fratele său, în legătură cu procesul lor. Părțile relevante sunt astfel redactate (...) se pare că președintele formației de judecată este I.M., iar acest lucru nu ar fi posibil, dat fiind că l-a redus deja [la N.C.] pedeapsa cu închisoarea (...) ... nimeni nu va observa că l-am prins [I.M.] a intervenit. Dosarul este foarte complicat și I.M. este singurul care îl cunoaște bine (...) (...) i-am spus lui C că I.M. va face parte din formarea de judecată și asta s-a întâmplat (...) În cel de-al treilea articol, jurnalista susținea că I.M. a făcut un serviciu N.C. care, într-un alt litigiu, susținea că a fost victima unei fraude. Procedura civilă din 15 iulie 2008, I.M. a solicitat condamnarea reclamantei la plata despăgubirilor. În fața Tribunalului de Primă Instanță din București, el a precizat că a fost în formațiunea de judecată care s-a pronunțat asupra motivului de apel al N.C. și după aceea a fost promovat în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. I.M. susținea că articolele în cauză conțineau judecăți de valoare și false care îi afectau reputația. Recurenta s-a apărat invocând libertatea de exprimare. Ea a precizat că ea a publicat articolele în scopul de a atrage atenția de la persoana publică asupra comportamentului profesional al I.M. și că acest lucru nu implică atacuri împotriva lui. Ea a adăugat că ea menționase numele ei, având în vedere că a fost dezvăluit în înregistrările telefonice. Printr-o hotărâre din 11 martie 2009, Tribunalul a primit acțiunea și a condamnat reclamanta la plata despăgubirilor. Instanța a reținut că intenția reclamantei era de a aduce atingere reputației profesionale a II.M. și că aceasta încălcase deontologia profesională prin publicarea de informații neverificate. Recursul în recurs formulat de recurentă a fost respins printr-o hotărâre definitivă din 23 noiembrie 2009 a tribunalului departamental din București. Tribunalul a hotărât că reclamanta a depășit limitele libertății de exprimare. Pe de altă parte, tribunalul a subliniat că expresiile utilizate erau calomniatoare, că articolele în litigiu au atras o mulțime de comentarii pe internet de la cititori și că au afectat buna reputație a părții vătămate. În ceea ce privește sursele jurnalistice, tribunalul reține că înregistrările conversațiilor nu erau relevante. GRIFS Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, recurenta se plânge de lipsa motivării condamnării sale la plata despăgubirilor. LA ÎNDEPLINIREA dreptului recurentei la libertatea de exprimare îndeplinește cerințele prevăzute la art. 10 alineatul (2) din Convenție

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă