SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr. 46627/09 Artur MARTYNA împotriva Poloniei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 18 iunie 2013 într-un comitet compus din Päivi Hirvelä, președinte, Ledi Bianku, Paul Mahoney, judecători, Fatoș Arac Având în vedere declarația din 27 martie 2013, prin care guvernul pârât invită Curtea să șteargă cererea de rol și răspunsul reclamantului la această declarație, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACERI ȘI PROCEDURA Reclamantul, dl Artur Martyna, este un resortisant polonez, născut în 1966, încarcerat în prezent la închisoarea din Yitkowice. a fost reprezentat de agentul său, dna J. Chrzanowska, de la Ministerul Afacerilor Externe. Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plângea de încălcarea dreptului său la o instanță, din cauza deciziei Tribunalului intern de a-i returna cererea, motivată de lipsa de plată a cheltuielilor necesare pentru depunerea sa, în pofida incapacității sale de a o face. Prin scrisoarea din 27 martie 2013, guvernul a informat Curtea că a luat în considerare formularea unei declarații unilaterale pentru rezolvarea problemei ridicate de cerere și, de asemenea, a invitat Curtea să o elimine pe aceasta din rolul său în aplicarea articolului 37 din convenție. Declarația a fost astfel formulată (...) guvernul declară că, prin prezenta declarație unilaterală, recunoaște încălcarea art. 6 alin. (1) din Convenție care a rezultat din restricționarea dreptului reclamantului la o instanță în urma refuzului de a refuza plata cheltuielilor de procedură. Având în vedere circumstanțele cauzei, guvernul declară că este pregătit pentru să plătească reclamantului, cu titlu de satisfacție echitabilă, suma de 16 000 zloți polonezi (PLN). Această sumă, care va acoperi orice prejudiciu material și moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, nu va fi supusă nici unui impozit; aceasta va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții pronunțate în conformitate cu art. 37 1 din Convenția europeană a drepturilor omului. În lipsa unei soluționări în termenul menționat, Ö Õ se angajează să plătească, de la expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumei în cauză, o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorată cu trei puncte procentuale. Prin scrisoarea sa din 23 aprilie 2013, reclamantul a indicat că a declarat că nu a fost satisfăcut de termenii declarației unilaterale Curtea amintește că, în conformitate cu art. 37 din convenție, în orice moment al procedurii, aceasta poate decide să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele la care se face referire la literele (a), (b) sau (c) de la alineatul (1) din articolul menționat. pentru orice alt motiv pe care Curtea îl constată că există, nu mai este justificat să se continue examinarea cererii Curții amintește, de asemenea, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei să aibă loc. În acest scop, Curtea trebuie să examineze cu atenție declarația în lumina principiilor pe care le consacră jurisprudența sa, în special Hotărârea Tahsin Acar Tahsin Acar c. Turcia (întrebare preliminară) [GC], 26307/95, § 77, CEDH 2003 WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) n 11602/02, 26 iunie 2007 ; și Sulwińska c. Polonia (dec.) n 28953/03). Având în vedere natura concesiunilor pe care le conține declarația guvernului, precum și cuantumul taxei propuse, care este în conformitate cu sumele alocate în cauze similare (nt. Palewski c. Polonia, n 32971/03, 20 ianuarie 2009 sau Cibicki c. Polonia, n 20482/03, 3 iunie 2009) (c)). În plus, în lumina considerentelor de mai sus și ținând cont în special de jurisprudența sa clară și abundentă în această privință, Curtea consideră că respectarea drepturilor omului garantate prin Convenție și a protocoalelor sale n termenii declarației guvernului pârât cu privire la art. 6 alin. (1) din Convenție și modalitățile prevăzute pentru asigurarea respectării angajamentelor astfel asumate decid să șteargă cererea de rol în aplicarea art. 37 alin. (1) lit. (c) din Convenție. Fatoș Arac
Requête n
o
46627/09
Artur MARTYNA
contre la Pologne
La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 18 juin 2013 en un comité composé de
:
Päivi Hirvelä,
présidente,
Ledi Bianku,
Paul Mahoney,
juges,
Fatoș Aracı,
greffière adjointe de section,
Vu la requête susmentionnée introduite le 22 août 2009,
Vu la déclaration du 27 mars 2013, par laquelle le gouvernement défendeur invite la Cour à rayer la requête du rôle et la réponse du requérant à cette déclaration,
Après en avoir délibéré, rend la décision suivante
:
Le requérant, M. Artur Martyna, est un ressortissant polonais, né en 1966, actuellement incarcéré à la prison de Żytkowice.
Le gouvernement polonais («
le Gouvernement
») a été représenté par son agent, Mme J. Chrzanowska, du ministère des Affaires étrangères.
Invoquant l’article 6 de la Convention, le requérant se plaignait de
la
violation de son droit à un tribunal, en raison de la décision du tribunal interne de lui retourner sa demande en justice, motivée par le défaut de payer les frais exigés pour son dépôt, malgré son incapacité de le faire.
La requête avait été communiquée au Gouvernement sur le terrain de
l’article 6 de la Convention
.
Par une lettre du 27 mars 2013, le Gouvernement a informé la Cour qu’il envisageait de formuler une déclaration unilatérale afin de résoudre la
question soulevée par la requête. Il a en outre invité la Cour à rayer celle
‑
ci du rôle en application de l’article 37 de la Convention.
La déclaration était ainsi libellée
:
«
(...) le Gouvernement déclare – au moyen de la présente déclaration unilatérale
‑
qu’il reconnaît la violation de l’article 6 § 1 de la Convention ayant résulté de la restriction apportée au droit du requérant à un tribunal à la suite du refus de l’exonérer du paiement des frais de procédure.
Compte tenu des circonstances de la cause, le Gouvernement déclare être prêt à
verser au requérant, au titre de la satisfaction équitable, la somme de 16 000 zlotys polonais (PLN). Cette somme, qui couvrira tout préjudice matériel et moral ainsi que les frais et dépens, ne sera soumise à aucun impôt. Elle sera payable dans les trois mois suivant la date de la notification de la décision de la Cour rendue conformément à l’article 37
§
1 de la Convention européenne des droits de l’homme. A défaut de
règlement dans ledit délai, le Gouvernement s’engage à verser, à compter de
l’expiration de celui-ci et jusqu’au règlement effectif de la somme en question, un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne, augmenté de trois points de pourcentage.
»
Par sa lettre du 23 avril 2013, le requérant a indiqué qu’il n’était pas satisfait des termes de la déclaration unilatérale
.
La Cour rappelle qu’en vertu de l’article 37 de la Convention, à tout moment de la procédure, elle peut décider de rayer une requête du rôle lorsque les circonstances l’amènent à l’une des conclusions énoncées aux alinéas a), b) ou c) du paragraphe 1 de cet article. L’article 37 § 1 c) lui permet en particulier de rayer une affaire du rôle si
:
«
pour tout autre motif dont la Cour constate l’existence, il ne se justifie plus de
poursuivre l’examen de la requête
».
La Cour rappelle aussi que, dans certaines circonstances, il peut être indiqué de rayer une requête du rôle en vertu de l’article 37 § 1 c) sur la
base d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur même si
le
requérant souhaite que l’examen de l’affaire se poursuive.
A cette fin, la Cour doit examiner de près la déclaration à la lumière des principes que consacre sa jurisprudence, en particulier l’arrêt
Tahsin Acar
(
Tahsin Acar c. Turquie
(question préliminaire) [GC],
n
o
26307/95, §§
75
‑
‑
VI
;
WAZA Spółka z o.o. c. Pologne
(déc.) n
o
11602/02, 26
juin 2007
; et
Sulwińska c. Pologne
(déc.) n
o
28953/03).
Eu égard à la nature des concessions que renferme la déclaration du
Gouvernement, ainsi qu’au montant de l’indemnisation proposée – qui est conforme aux montants alloués dans des affaires similaires (ntm.
Palewski c. Pologne
, n
o
32971/03, 20 janvier 2009 ou
Cibicki c. Pologne
, n
o
20482/03, 3 juin 2009) –, la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article
37 §
1
c)).
En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, et eu égard en
particulier à sa jurisprudence claire et abondante à ce sujet, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et
ses Protocoles n’exige pas qu’elle poursuive l’examen de la requête (article
37 § 1
in fine
).
Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,
Prend acte
des termes de la déclaration du gouvernement défendeur concernant l’article 6 § 1 de la Convention et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris
;
Décide
de rayer la requête du rôle en application de l’article
37 § 1 c) de
la Convention.
Fatoș Aracı
Päivi Hirvelä
Greffière adjointe
Présidente