CtEDO 19.06.2013 Auto

MIHALACHE v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
19.06.2013
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MIHALACHE v. ROMANIA (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 54012/10 Erik Aurelian MIHALACHE împotriva României depusă la 10 septembrie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Erik Aurelian Mihalache, este un național român, născut în 1975 și locuiește în Tulnici. El este reprezentat în fața Curții de către dl Bratu, avocat care practică în Focșani. Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 2 mai 2008, la aproximativ 1 a.m., în timp ce reclamantul conducea mașina, o patrulă de poliție a oprit mașina și i-a cerut să-și producă mașina de identitate și permisul de conducere. Nivelul alcoolului ofițer de poliție l-a invitat la spitalul local pentru un test de sânge. Reclamantul a refuzat invocarea că a avut probleme de sănătate și, prin urmare, el nu a fost de acord să dea un eșantion de sânge. La 17 iunie 2006 a fost inițiată o anchetă penală împotriva reclamantului pentru refuzul de a furniza dovezi biologice la cererea poliției. La 7 august 2008, biroul procurorului a atașat Curții de District Focșani a decis să întrerupă procedura penală împotriva reclamantului. Acesta a susținut că actele comise de reclamant nu au atins gravitatea unei infracțiuni și l-au condamnat la o amendă de 1.000 lei român (ROL) (echivalentul de 250 de euro). Hotărârea procurorului nu a fost contestată în termen de douăzeci de zile, conform Codului de procedură penal. Potrivit reclamantului, el a plătit amendă. La 7 ianuarie 2009, acelasi birou procuror a invalidat decizia anterioară din 7 august 2008 și a decis să relueze procedura penală împotriva reclamantului în legătură cu aceeași infracțiune, și anume a lui refuzul de a furniza un eșantion de probe biologice, care a considerat că o amendă administrativă a fost o sancțiune prea lentă pentru gravitatea infracțiunii presupuse comise de solicitant. Un proiect de pronunțare a acuzării a fost emis la 24 martie 2009 și dosarul reclamantului a fost înregistrat la Curtea de District Focșani. La 18 noiembrie 2009, Curtea de Primă Instanță a constatat că reclamantul a fost vinovat în calitate de acuzat și l-a condamnat la o închisoare suspendată de un an. Reclamantul a cerut achitarea. El a afirmat că tocmai a refuzat să furnizeze un eșantion de sânge, dar că nu a refuzat să furnizeze un eșantion de urină sau salivă. La 10 februarie 2010, Tribunalul județului Vâlcea a respins recursul reclamantului susținând hotărârea instanței de primă instanță din aceleași motive. Reclamantul a depus un recurs asupra punctelor de drept. Reclamantul a susținut, de asemenea, că primele două instanțe nu au examinat în detaliu motivele invocate de el în ceea ce privește nevinovăția sa. În acest sens, el a subliniat că a refuzat să furnizeze un eșantion de sânge, dar că nu a avut nimic împotriva a oferi un eșantion de urină sau salivă. El a susținut, de asemenea, că principiul non bis idem a fost încălcat, deoarece el a fost deja urmărit și pedepsit pentru refuzul său de a da o probă biologică. La 14 iunie 2010, Curtea de Apel Galați a respins recursul reclamantului și a susținut că, în conformitate cu dovezile din dosar, reclamantul a refuzat să furnizeze orice eșantion de probe biologice (nu numai un eșantion de sânge) deoarece a refuzat pur și simplu să însoțească ofițerii de poliție la o unitate medicală. În ceea ce privește încălcarea principiului non bis idem , instanța a susținut că reluarea procedurii se bazează pe art. 273 1 din Codul de Procedură Penală din România, conform căruia se poate face reluarea procedurii în orice moment și chiar în absența unei plângeri împotriva hotărârii procurorului. Partea relevantă a Codului de Procedură Penală din România, astfel cum este în vigoare la momentul material, se citește după cum urmează: art. 249 „(3) Hotărârea procurorului de a întrerupe ancheta penală pe baza articolului 10 litera b1 ar putea fi contestată în termen de douăzeci de zile de la data notificării sale (...). (4) Execuția deciziei procurorului prin care a fost impusă o amendă administrativă se efectuează după expirarea termenului prevăzut la alineatul (3) și în cazul în care o plângere a fost depusă și respinsă, după concedierea sa.” art. 273 „(1) Re-deschiderea anchetei penale în cazul în care discontinuarea anchetei penale a fost ordonată, se produce numai dacă se constată că situația care a determinat aplicarea acestei măsuri nu a existat în realitate sau circumstanța în care a fost bazată discontinuitatea a dispărut (...).” COMPLAINT Reclamantul se plânge în temeiul articolului 4 din Protocolul nr. 7 că el a fost judecat și condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune. QUESTION ÎNTRE PARTE A fost judecat și condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune pe teritoriul statului contestat, în conformitate cu art. 1 din Protocolul nr.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă