CtEDO 25.06.2013 Auto

KOCAMAN c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
25.06.2013
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2013
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KOCAMAN c. TURQUIE (CtEDO, 2013)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 38049/07 Güneș KOCAMAN și alții împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află la 25 iunie 2013 într-o cameră compusă din Guido Raimondi, președintele Danutė Jočienė, Dragoljub Poović, András Sajó, Ișil Karakaș, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători, și Stanley Naismith, grefier de secțiune Având în vedere cererea sus-menționată depusă la 28 august 2007, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitanți, După ce au deliberat, face următoarea decizie: Binefș și Güneș Kocaman și domnii Cem și Can Kocaman sunt cetățeni turci născuți în 1944, 1945, 1979, 2000 și 2003 și reședința la Nazilli (Ayd A. Terece, avocat al lui Zmir. Guvernul turc (adică, al agentului său) este reprezentat de agentul său. Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, se pot rezuma după cum urmează. La 11 ianuarie 2006, jandarmii, informați cu privire la traficul de arme, au construit un baraj pe drum între Ayd.n și Denizli. În jurul orei 16:30, mașina care transporta Ramazan și alte trei persoane au ajuns la locul faptei, refuzând să se supună controlului, pasagerii au fugit. În ciuda avertismentelor și a împușcăturilor de avertisment ale jandarmilor, mașina nu a fost oprită. Trei pistoale de 9 mm, trei gloanțe, un baston și un cuțit de pâine au fost găsite în mașină. Ramazan avea peste el douăzeci și două de cartușe de 9 mm și 15 grame de canabis. De asemenea, s-a efectuat o autopsie clasică. 10. La autopsie a concluzionat că decesul a fost cauzat de hemoragie internă cauzată de răni prin împușcare. Raportul indică faptul că primul glonț a lovit capul victimei, iar al doilea a lovit partea lombară stângă. 11. S-a realizat o expertiză balistică care a permis să se înțeleagă că 11 gloanțe au fost trase de jandarmi. Glonțul care a cauzat moartea lui Ramazan provenea din arma jandarmului Z.S., care a tras de șase ori. Alt glonț, care a lovit și victima în mod fatal, a fost deformat și a devenit neexploatabil. 12. Mărturiile jandarmilor au fost adunate. Ei au pretins că au făcut mai întâi somații la adresa celor interesați, care nu erau arestați. Constatînd că voiau să fugă, apoi ar fi tras în cauciucurile mașinii pentru a-l opri. De asemenea, jandarmii au precizat că distanța dintre poziția lor și cea a mașinii era de aproximativ 20 - 30 de metri în momentul împușcăturilor. Cei trei oameni care au fost cu Ramazan în mașină au fost auziți. Au recunoscut tentativa de evadare, dar au susținut că nu au auzit somațiile înainte de împușcături. Potrivit acestora, în momentul împușcăturilor, distanța dintre poziția mașinii lor și jandarmi era de aproximativ 10 metri. 14. Depoziția reclamanților a fost înregistrată în procesul verbal și au cerut pedeapsa celor responsabili pentru acest incident. La 11 mai 2006, procurorul general al Republicii Denizli a emis un ordin de nejudiciare împotriva a patru jandarmi pe motiv că glonțul care a cauzat moartea lui Ramazan provenea din arma jandarmului Z.S. În schimb, a inițiat o acțiune penală împotriva acestuia din urmă pentru omor prin imprudență și abuz de putere în utilizarea unei arme de foc. 16. La 14 decembrie 2006, reclamanții au formulat opoziție împotriva refuzului de a fi judecați în fața instanței de judecată a lui Nazilli ( . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . În special, ei au afirmat că, la momentul faptei, au fost trase șase gloanțe, dintre care una, de la arma lui Z.S., a ajuns la rudele lor. Susținând că a reieșit din declarațiile martorilor oculari că jandarmul F.K. a deschis și el focul asupra mașinii, au cerut procurorului să dea în judecată F.K. 17. La 26 februarie 2007, instanța de judecată din Denizli a confirmat ordonanța de nelocalizare atacată, pe motiv că aceasta era conformă cu normele procedurale și cu dispozițiile legii. 18. La 27 martie 2007, tribunalul corecțional din Denizli a declarat incompetent rațional materiae în procedura diligentă împotriva jandarmului Z.S. și a trimis dosarul în fața tribunalului din Denizli. 19. Instanța a acceptat cererea reclamanților de a se constitui părți implicate. 20. Prin hotărârea din 25 noiembrie 2008, instanța de judecată a condamnat Z.S. la o sentință de închisoare de un an, patru luni și douăzeci de zile pentru omor prin imprudență. Această pedeapsă a fost însoțită de o suspendare. 21. Reclamanții s-au ocupat de casare. Până în prezent, cauza este pendinte în fața Curții de Casație. 22. În paralel cu procedura penală, reclamanții au solicitat despăgubiri Ministerului de Interne pentru prejudiciile materiale și morale pe care le-au suportat ca urmare a decesului rudelor lor. 23. La 14 februarie 2007, Ministerul a refuzat această cerere. 24. La 18 martie 2009, tribunalul administrativ a sesizat prin intermediul avocatului său Tribunalul Administrativ din Denizli o acțiune în despăgubire împotriva Ministerului de Interne. 25. La 18 martie 2009, instanța administrativă, considerând că nici o greșeală nu era legată de administrație în moartea lui Ramazan, a decăzut pe reclamanți. 26. Reclamanții au formulat un recurs împotriva acestei decizii. 27. Până în prezent, cauza este pendinte în fața Consiliului de Stat. GRIEF 28. Reclamanții se plâng de o încălcare a articolelor 2 și 6 din convenție. Reclamanții susțin că evenimentele care au dus la moartea lui Ramazan au dus la încălcarea articolului 2 din Convenție. Invocând art. 6 din Convenție, aceștia se plâng și de o deficiență de injumătățire a instanțelor naționale. 30. Guvernul excită neobosirea căilor de atac interne. 31. Reclamanții luptă această teză. 32. Curtea amintește că scopul articolului 35 alineatul (1) din convenție, care prevede regula epuizării căilor de atac interne, este acela de a oferi statelor contractante posibilitatea de a preveni sau de a remedia presupusele încălcări înainte ca Curtea să fie sesizată (a se vedea, printre altele, Selmuni c. Franța [GC], nr 25803/94 § 74, CEDH 1999-V. Regula de la art. 35 alineatul (1) se bazează pe ipoteza că ordinul intern oferă o cale de atac eficientă cu privire la presupusa încălcare (Kudła c. Polonia [GC], nr 30210/96, § 152, CEDH 2000-XI 33. În speță, Curtea constată că reclamanții se plâng în principal de utilizarea unei forțe excesive și disproporționate care ar fi cauzat moartea aproapelui lor și de modul în care a fost efectuată ancheta privind decesul acestuia. Având în vedere faptele de care se plâng reclamanții, Curtea consideră, fără îndoială, că calea penală constituie o cale de atac eficientă și suficientă. Comisia observă că reclamanții au urmat în mod corespunzător această cale: părțile interesate s-au constituit parte la procedura deschisă împotriva jandarmului responsabil de decesul apropiatului lor; în plus, au sesizat instanțele administrative cu privire la o cale de atac în instanță. 34. Cu alte cuvinte, în afară de procedura administrativă, persoanele interesate au avut acces la o procedură penală care să permită judecarea răspunderii jandarmului în cauză; această procedură este încă în curs de desfășurare în fața instanțelor naționale. Ulterior, în stadiul actual al procedurii în fața instanțelor interne, prezentarea obiecțiilor privind încălcarea articolelor 2 și 6 în fața Curții pare prematură. Reclamanților li se va permite să sesizeze din nou Curtea dacă consideră, la sfârșitul procedurii interne, că sunt încă victime ale presupusei încălcări. 35. Prin urmare, cererea trebuie respinsă pentru neobosirea căilor de atac interne, în temeiul articolului 35 alineatul (1) și al articolului 4 din convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. Stanley Naismith Guido Raimondi Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă