ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3167/2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 24.07.2009, reclamanta Universitatea "Ștefan Cel Mare" Suceava a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuințelor, solicitând anularea deciziei nr. x/24.05.2009 întocmite de Comisia de soluționbare a contestației numită prin Ordinul Ministrului Dezvoltării Regionale și Locuinței nr. 443 din 23.06.2009, precum și a procesului-verbal de constatare încheiat la 25.02.2009 de către Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale Locuințelor privind proiectul RO 2003/005-551.05.03.02.016 "CENTRUL DE TRAINING OCIPAȚIONAL PENTRU ȘOMERI - CENTROS SUCEAVA", exonerarea sa de la realizarea măsurilor dispuse prin procesul-verbal, cu cheltuieli de judecată.

Prin procesul-verbal s-a stabilit de către autoritatea de control faptul că Universitatea ar datora M.D.L.P.L. suma de 71.472, 21 EURO, echivalentul a 305.972,53 RON reprezentând întreaga asistență financiară nerambursabilă PHARE.

A arătat reclamanta că nu au fost luate în calcul obiecțiunile transmise de către Universitatea Ștefan cel Mare Suceava cu nr. 2401/20.02.2009.

Referitor la aprecierile Direcției Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuințelor potrivit căreia din analiza descrierii activităților proiectului de la pct. 1.2. până la punctul 7.2. ar rezulta clar obiectivul primordial al acestuia - "consilierea în vederea pregătirii șomerilor pentru relansarea lor pe piața muncii" a susținut reclamanta că secțiunea reținută este nerelevantă în ceea ce privește definirea obiectivului.

Astfel s-a susținut că "angajarea" reprezintă obiectivul secundar, consilierea în vederea angajării fiind mijlocul prin care se atinge obiectivul primordial, existând două componente ale obiectivului, respectiv componenta 1 - obiectiv major/fundamental - Integrarea/reintegrarea pe piața forței de muncă a cel puțin 15% din grupul țintă, în speță cel puțin 48 (s-a realizat pentru 56 de persoane, echivalentul îndeplinirii obiectivului propus fiind în procent de 116%; componenta 2 - Informarea și consilierea psiho-socio-profesională a unui număr de 312 șomeri.

A arătat reclamanta că echipa de control nu a invocat baza legală a modului cum a fost efectuat controlul, chestiune ce este primordială pentru stabilirea corectitudinii concluziilor și criteriile avute in vedere.

In aceste condiții, s-a susținut că au fost avute in vedere declarații subiective date de participanții care nu și-au văzut îndeplinite așteptările, fiind de remarcat faptul că cele 11 persoane care nu își recunosc participarea în program sunt tocmai persoane pentru care nu s-a reușit a se găsi un loc de muncă.

În ceea ce privește afirmațiile referitoare la modul de constituire a grupului țintă, s-a susținut că D.C.V.U.F.C. se află în eroare, interpretând pasaje din declarația dată echipei de control de către domnul A. în mod eronat și evident rău-voitor. Faptul că directorul de proiect a afirmat că "a fost dificil să contactăm și să constituim grupul țintă de 312 persoane" nu poate să ducă la concluzia că acesta "confirmă că nu s-a dispus de datele personale ale unui număr suficient de șomeri din municipiul Suceava".

Referitor la constatarea făcută de echipa de control, expusă în pagina a 6-a a proiectului de proces-verbal, prin care se concluzionează că "beneficiarul nu a dispus de datele personale ale unui număr suficient de șomeri din municipiul Suceava astfel încât să asigure îndeplinirea obiectivului prevăzut în cererea de finanțare" a susținut reclamanta că din documentele proiectului, reiese că aceste date au fost completate, ulterior recepționării studiului, prin eforturile susținute ale beneficiarului și ale furnizorului său.

De altfel, completarea succesivă a bazei de date a asigurat actualitatea acesteia și posibilitatea unui contact mai strâns între echipa de proiect și șomeri.

Consideră reclamanta că atât timp cât Direcția Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuințelor a ignorat în mod deliberat conținutul cererii de finanțare secțiunea "1.5. Obiective", prevăzută expres de finanțator în formularul cererii de finanțare ca secțiune distinctă alocată descrierii obiectivelor, procesul-verbal va conține concluzii eronate.

Referitor la premisa eronată și nesusținută că Universitatea Ștefan cel Mare Suceava a obținut suma prin "prezentarea de documente false" s-a arătat că însuși organul de control susține cu privire la Cheltuielile efectuate în proiect că îndeplinesc toate condițiile impuse la art. 14.1 - Costuri Eligibile din Condiții Generale:

"Aceste cheltuieli au fost necesare proiectului, înregistrate în contabilitate și identificate pe bază de documente justificative

Astfel, din analiza prevederilor legale și contractuale încălcate, corelate cu constatările Direcției Control si Verificare Utilizare Fonduri Comunitare din cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice si Locuințelor nu reiese care parte din aceste prevederi a fost încălcată și în ce mod.

In concluzie, s-a arătat că prin proiect s-a urmărit încadrarea a cel puțin 48 de șomeri (realizat pentru 56 de persoane, echivalentul îndeplinirii în procent de 116 % a obiectivului propus) precum și consilierea unui număr de 312 șomeri.

Componenta financiară a proiectului a fost de 79.410 euro, din care 36.410 euro au fost utilizați pentru echipamente și servicii necesare proiectului. Acestea au fost achiziționate în mod legal de beneficiar și asupra acestui fapt nu planează nicio suspiciune, neexistând obiecțiuni cu privire la aceasta. De altfel, la controlul efectuat, echipa de control a constatat existenta acestor bunuri la sediul proiectului, conform proceselor-verbale de recepție si numerelor lor de inventar.

Doar asupra unei părți din diferența de 43.000 euro utilizată pentru plata salariilor echipei de proiect ar putea să se discute o reducere proporțională cu gradul de neîndeplinire a obiectivului secundar al proiectului.

La 20.11.2009, pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței (M.D.R.L.), succesor în drepturile și obligațiile Ministerului Integrării Europene și ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată.

Prin încheierea de ședință din 22.10.2010, Curtea a încuviințat reclamantei proba cu înscrisuri și doi martori, iar pârâtului, proba cu înscrisuri.

Prin încheierea de ședință din 3.12.2010, Curtea a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea dosarului de urmărire penală nr. 56/P/2008 aflat pe rolul DNA- Serviciul Teritorial Suceava. La termenul de judecată din 11.10.2019, Curtea a admis cererea de repunere pe rol a cauzei formulate de reclamantă, ca urmare a pronunțării deciziei penale nr. 178/15.02.2019 de către Curtea de Apel Suceava, în dosarul nr. x/2012.

Prin sentința civilă 2454 din 25 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal s-a admis cererea formulată de reclamanta Universitatea "Ștefan Cel Mare" Suceava în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României- Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuințelor).

S-a dispus anularea deciziei nr. x/24.06.2009 și a procesului-verbal de constatare încheiat la 25.02.2009 de Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare privind proiectul RO 2003/005-551.05.03.2016 "Centrul de Training Ocupațional pentru Șomeri - Centros".

A fost obligat pârâtul la plata sumei de 8437,89 RON reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă din care 1937,89 RON cheltuieli de deplasare și 6500 RON onorariu avocat, redus.

Instanța a reținut că la data de 29.11.2005, între Ministerul Integrării Europene (în prezent Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, în calitate de Autoritate Contractantă), Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (în calitate de Autoritate de Implementare) și Universitatea "Ștefan cel Mare" Suceava (în calitate de Beneficiar), a fost încheiat contractul de grant RO 2003/005- 551.05.03.02.016, având ca obiect implementarea proiectului "Centrul de training ocupațional pentru șomeri - CENTROS Suceava".

Valoarea totală a contractului a fost de 79.410 Euro, din care Autoritatea Contractantă avea o contribuție din fonduri nerambursabile de 75.000 Euro, echivalentul a 94,45% din valoarea totală a costurilor eligibile, restul de 4.410 Euro revenind în sarcina Beneficiarului ca și contribuție proprie.

Pentru implementarea proiectului, care avea o durată inițială de 12 luni, reclamanta a primit avans în cuantum de 60.000 Euro și plata finală în valoare de 11.422,37 Euro, sume ce urmau a fi întrebuințate în scopul și în condițiile prevăzute în contract.

Urmare a Notei de Informare a Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF) nr. x/2008, înregistrată la sediul pârâtului cu nr. x/25.11.2008, s-a constatat că implementarea tehnică și financiară a proiectului a fost realizată prin săvârșirea de către Beneficiar a unor abateri, ce constituie nereguli conform prevederilor O.G. nr. 79/2003.

În acest sens, pârâtul, prin Direcția Control și Verificare Utilizare Fonduri Comunitare (DCVUFC), a procedat la stabilirea și individualizarea obligațiilor de plată în cadrul contractului de grant RO 2003/005-551.05.03.02.016, având la bază aspectele constatate de către DLAF în Nota de Informare susmenționată.

Astfel, DCVUFC din cadrul MDRL, în temeiul O.G. nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de cofinanțare utilizate necorespunzător, cu modificările și completările ulterioare, a emis procesul-verbal de constatare nr. x/04.05.2009, care instituie în sarcina reclamantei obligația de plată a unui debit total de 71.472,21 Euro, echivalentul a 305.972,53 RON, reprezentând sume neeligibile primite necuvenit de către Beneficiar.

Ulterior, reclamanta a depus contestația înregistrată cu nr. x/09.06.2009, care a fost respinsă.

A reținut judecătorul fondului că, atât procesul-verbal atacat, cât și decizia de respingere a contestației pornesc de la o premisă greșită, aceea că obiectivul primordial al proiectului îl reprezintă "consilierea în vederea pregătirii șomerilor pentru relansarea lor pe piața muncii."

Curtea a constatat că există un obiectiv specific având două componente, respectiv componenta 1 - obiectiv major/fundamental - Integrarea/reintegrarea pe piața forței de muncă a cel puțin 15% din grupul țintă, în speță cel puțin 48 (s-a realizat pentru 56 de persoane, echivalentul îndeplinirii obiectivului propus fiind în procent de 116% și componenta 2 - Informarea și consilierea psiho-socio-profesională a unui număr de 312 șomeri.

Obiectivul proiectului a fost întocmit în conformitate cu Ghidul Solicitantului, potrivit căruia obiectivul specific a fost "facilitarea accesului la ocupare a persoanelor care caută un loc de muncă (...) promovând egalitatea de șanse la angajare pentru grupurile vulnerabile, cum ar fi șomerii tineri și șomerii de lungă durată". Obiectivul general al licitației a fost "În conformitate cu prevederile Planului Național de Dezvoltare (PND)". Obiectivul acestui PND (pag. 3 din Ghid) în domeniul resurselor umane a fost "promovarea adaptabilității și ocupării forței de muncă, precum și promovarea incluziunii sociale a grupurilor sociale cu risc mare de excludere de pe piața muncii".

S-a constatat că Procesul-verbal atacat arată că reclamanta a obținut sumele la rambursare prin prezentarea de documente false dar decizia penală nr. 178/15.02.2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, în dosarul penal x/2011 reține în mod definitiv că "OIR Piatra Neamț, în calitate de Autoritatea Contractantă, a cunoscut si acceptat aspectele care au fost aduse la cunoștință, constând în dificultățile de implementare a proiectului la care s-a făcut referire mai sus, așa încât nu se poate retine că a fost dusă în eroare prin prezentarea de date nereale."

Totodată s-a avut în vedere că în cuprinsul acestei decizii penale se reține că "din punctul de vedere al celor 56 de contracte individuale de muncă și adeverințe de angajare, se confirmă susținerea inculpatului în sensul că în cuprinsul actului de sesizare nu s-au indicat elemente false sau inexacte în cuprinsul acestor documente" astfel că este exclusă ipoteza unei fraudări a proiectului.

Raportat la această constatare a instanței penale s-a considerat că scopul proiectului CENTROS conform Ghidului solicitantului a fost atins.

A fost avut in vedere și raportul DLAF in care s-a arătat că au rezultat economii de circa 3.500 Euro din bugetul total de 75.000 Euro și că instituția beneficiară a fost extrem de corectă și prudentă în cheltuirea fondurilor alocate

S-a mai menționat că în baza celor 4 rapoarte de monitorizare semnate de B. și C., Autoritatea Contractantă a stabilit cu întârziere întocmirea a 312 rapoarte de evaluare psiho-profesională pentru cei 312 membri ai grupului țintă, ceea ce a permis ulterior pentru DLAF și DNA Suceava să recurgă la diverse interpretări subiective și fără temei

Au fost avute in vedere declarațiile martorilor D. și martorului C., ofițer monitorizare.

A considerat curtea de apel că orice proiect finanțat pe linia PHARE are enunțat prin "Ghidul solicitantului" un criteriu principal și un criteriu secundar în alocarea fondurilor. Aceasta întrucât, dacă proiectul are două sau mai multe obiective tehnice, instituția beneficiară trebuie să știe de la început care din acele obiective este fundamental deoarece în funcție de acesta se va stabili alocarea finală a fondurilor. În situația proiectului CENTROS, conform "Ghidului solicitantului" se menționează "În cazul în care rata de plasare obținută este mai mică decât cea planificată, suma de bani acordată prin finanțarea nerambursabilă va fi diminuată în mod proporțional". Așadar, dacă în loc de 15% rată de plasare propusă se realiza doar 7,5% (ca rată finală), atunci fondurile alocate se diminuau la jumătate în mod automat și fără a se ajunge la un litigiu comercial între părțile semnatare ale contractului de grant. Este cert că finanțatorul principal al proiectului a conceput criteriul principal de acordare a finanțării în legătură cu scopul proiectului și nu cu alte obiective subsidiare ca importanță.

Cu privire la cheltuielile de judecată efectuate de reclamantă, Curtea observă că acestea sunt în sumă de 13.942,89 RON, din care 12.005 RON onorariul avocatului reclamantei și 1.937,89 RON, contravaloarea deplasărilor consilierului juridic al reclamantei la termenele de judecată acordate.

În temeiul art. 451 alin. (2) din C. proc. civ. curtea a considerat că onorariul avocatului reclamantei este vădit disproporționat atât în raport cu valoarea și complexitatea cauzei, cât și în raport cu activitatea desfășurată de avocat, motiv pentru a fost redusă parte de cheltuieli de judecată reprezentând acest onorariu la suma de 6.500 RON.

În temeiul art. 453 din C. proc. civ., ca urmare a pierderii procesului de către pârât, Curtea îl va obliga la plata sumei de 8.437,89 RON reprezentând cheltuieli de judecată către reclamantă din care 1.937,89 RON cheltuieli de deplasare și 6.500 RON onorariu avocat, redus.

Împotriva sentinței civile nr. 2454 din 25 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamanta criticând-o pentru motive de nelegalitate și netemeinicie.

Recursul declarat la data de 22.11.2019 a fost întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. invocându-se greșita interpretare și aplicare a normelor de drept material în ceea ce privește soluția de admitere a acțiunii și de anulare a actelor contestate, respectiv a procesului-verbal de constatare nr. CA/27636/4.05.2009 și Decizia nr. x/24.06.2009.

Recurentul-pârât arată că soluția de admitere este dată cu interpretarea și aplicarea greșită a Ghidului Solicitantului, a contractului de finanțare și a normelor de drept material și a probelor administrate sub două aspecte de nelegalitate.

Primul vizează aprecierea privind obiectivele proiectului care a făcut obiectul finanțării. Se arată că obiectivul principal al proiectului a fost consilierea celor 312 șomeri dintre care, la sfârșitul programului de pregătire, cel puțin 15% dintre sursanți să poată fi integrați pe piața muncii.

Prima instanță a apreciat nelegal în sensul că obiectivul principal al proiectului a fost angajarea persoanelor vizate și nu pregătirea șomerilor în vederea reintegrării lor pe piața muncii.

Al doilea aspect de nelegalitate privește aplicarea nelegală a hotărârii instanței penale în prezenta cauză în raport de dispozițiile art. 28 alin. 1 C. proc. civ.. Aceasta în condițiile în care deși acțiunea civilă a fost respinsă în cadrul dosarului penal, în urma cercetării judecătorești s-a reținut că în vederea obținerii finanțării au fost prezentate documente ori declarații false.

Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și rejudecarea în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.

La dosar intimata-reclamantă a formulat întâmpinare în care a invocat excepția inadmisibilității recursului în raport de temeiurile de drept invocate, arătând că prezentei cauze introdusă pe rolul instanțelor din anul 2009 îi sunt aplicabile dispozițiile vechiul C. proc. civ.

În ceea ce privește soluția de fond recurată se solicită respingerea recursului ca nefondat arătând că prima instanță a interpretat corect normele de drept material incidente și a făcut o aplicare corectă a soluției de respingere a acțiunii civile din cadrul dosarului penal.

Curtea asupra excepției inadmisibilității recursului o va respinge apreciind ca admisibilă calea de atac a recursului în raport de dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004.

Indicarea greșită a motivului de casare respectiv dispozițiile din noul C. proc. civ. art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. în loc de 304 pct. 9 C. proc. civ. coroborat cu art. 304

1

C. proc. civ. nu reprezintă temei pentru a aprecia că prezenta cale de atac este inadmisibilă.

Recursul este admisibil, fiind o cale de atac declarată în termen în raport de dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 motivul de recurs care urmează a fi analizat este cel prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu aplicarea art. 304

1

C. proc. civ., având în vedere obiectul recursului și aspectele de nelegalitate invocate.

Analizând recursul declarat, Curtea îl apreciază pentru următoarele considerente ca fondat în cauză fiind îndeplinite condițiile motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. respectiv greșita interpretare și aplicare a legii și în raport de dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ. greșita aplicare și interpretare a hotărârii instanței penale în partea care are legătură cu situația litigioasă din prezenta cauză.

Curtea constată că prima instanță a apreciat greșit dispozițiile contractului de finanțare și a Ghidului Solicitantului în ceea ce privește obiectivul principal al proiectului care în opinia instanței de fond l-ar reprezenta angajarea celor 312 șomeri.

Din analiza contractului de finanțare coroborat cu situația de fapt din cauza penală rezultă că obiectivul principal al proiectului a fost consilierea celor 312 șomeri, care urmau ca la sfârșitul programului de pregătire, cel puțin 15% dintre cursanți să poată fi relansați/reintegrați pe piața muncii.

Acest fapt rezultă din cererea de finanțare- anexă la contract pct. 1.2-7.2 și din constatările instanței penale investită cu cercetarea infracțiunilor săvârșite de directorul de proiect.

Al doilea aspect de nelegalitate întemeiat în opinia Curții este cel legat de incidența soluției din dosarul penal, prima instanță apreciind în mod nelegal în sensul că achitarea inculpatului A. reprezintă temei pentru admiterea acțiunii.

În opinia Curții această premisă este nelegală deoarece achitarea inculpatului nu este de natură a înlătura constatările și legalitatea actelor contestate în condițiile în care instanța penală a reținut cu titlu definitiv faptul că în cauză au fost prezentate documente ori declarații false ce au condus la obținerea finanțării nerambursabile

În primul rând, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civila, cu privire la existența faptei și a persoanei care a săvârșit-o. Instanța civilă nu este legată de hotărârea definitivă de achitare sau de încetare a procesului penal în ceea ce privește existența prejudiciului ori a vinovăției autorului faptei ilicite."

Se impune însă a clarifica care a fost, de fapt, soluția instanței penale sesizată cu cercetarea și sancționarea infracțiunii de "prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene" prevăzută de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000, săvârșită de inculpatul A., directorul de proiect.

Astfel, prin decizia penală nr. 178/15.02.2019 a Curții de Apel Suceava pronunțată, în apel, în dosarul penal nr. x/2012, a fost achitat inculpatul A. în temeiul dispozițiilor art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 lit. b) teza a II-a C. proc. pen.

Mai exact, instanța penală a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracțiunea de "prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene" prevăzută de art. 18

1

din Legea nr. 78/2000, în infracțiunea de "folosirea sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene", prevăzută de noua formă a aceleiași legi.

Iar în urma cercetării judecătorești, instanță penală a constatat ca inculpatul nu a acționat cu forma de vinovăție cerută de leqe (rea-credință), și, în consecință, acesta a fost achitat.

Din decizia penală nr. 178/15.02.2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava rezultă faptul că achitarea managerului de proiect pe motiv că nu ar fi acționat cu rea credință nu înlătură o altă situație prezentarea de documente sau declarații false, acte desființate de instanța penală.

Astfel, unele din persoanele audiate și care au făcut parte din grupul țintă au arătat că în perioada 2006-2007 un număr de 130 de persoane din cele 316 nu erau șomeri înscriși la AJOFM Suceava.

Mai mulți martori au confirmat că fișele de participare au fost întocmite astfel încât să corespundă cu curicula de instruire din dosarul de finanțare și că dacă s-ar fi urmat strict condițiile din ghidul de instruire nu s-ar fi reușit nici măcar instruirea a 10 șomeri.

Situația de fapt reținută de instanța penală vine să confirme constatările Departamentului pentru Luptă Antifraudă (DLAF) care, prin Nota de Informare nr. x/2008, a reținut următoarele abateri de la legalitate:

"domnul A., în calitatea sa de director al proiectului, a depus la cererea de plată finală, în scopul justificării activităților didactice efectuate în cadrul proiectului și a avansului primit, precum și în vederea obținerii plății finale, documente intitulate Lista participanților la sesiunea de instruire din cadrul proiectului pe care au fost aplicate mențiuni conținând numele și semnătura unor persoane care nu au participat la activitățile proiectului."

Aceste constatări au rezultat din verificările efectuate de DLAF pe un eșantion de 30 de persoane care au figurat în listele de prezență depuse la cererea de plată finală, ca fiind participante la cursurile organizate în cadrul proiectului. Din declarațiile date echipei de control a rezultat că 11 persoane nu au avut cunoștință despre derularea proiectului, neparticipând la niciuna din activitățile aferente implementării proiectului, iar semnăturile aplicate pe documentul "Lista participanților la sesiunea de instruire din cadrul proiectului" nu le aparțineau. Celelalte 19 persoane intervievate de echipa de Control au declarat că au avut cunoștință despre derularea proiectului și doar au efectuat testare psihologică, respectiv le-au fost prezentate noțiuni privind reorientarea profesională, redactarea unui CV și a unei scrisori de intenție.

De altfel, instanța penală, prin decizia penală nr. 178/15.02.2019 a dispus, în temeiul art. 25 alin. (3) C. proc. civ. penală, desființarea următoarelor înscrisuri conținând date fictive:

- un număr de 75 liste de prezență intitulate "Lista participanților la sesiunea de instruire din cadrul proiectului" conținând nume/prenume a 316 șomeri;

- un număr de 33 fișe de evaluare și centralizare săptămânală a activităților didactice, conținând nr. de persoane care au frecventat cursurile/seminariile, au participat la orele de consultanță, au susținut probele psihologice, au frecventat orele de evaluare;

- un număr de 312 rapoarte de evaluare psiho-profesionale.

Ori, de vreme ce aceste înscrisuri au fost definitiv desființate, fiind considerate a fi fost întocmite fictiv, este mai mult decât evident că intimata-pârâtă nu mai poate păstra finanțarea încasată și justificată cu aceste documente ce practic, nu se mai află în ființă.

Față de cele expuse mai sus Curtea apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. coroborat cu art. 304

1

C. proc. civ. în ceea ce privește reaprecierea situației de fapt de către instanța de recurs.

În baza art. 312 C. proc. civ. coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004 va admite recursul, va modifica în tot sentința atacată și, rejudecând, va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta-intimată Universitatea Ștefan cel Mare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția inadmisibilității recursului invocată de intimata Universitatea Ștefan cel Mare.

Admite recursul formulat de recurentul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației împotriva sentinței civile nr. 2454 din 25 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică in tot sentința atacată, și rejudecând:

Respinge acțiunea ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 iulie 2020.