ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2199/2018

Ședința publică din data de 24 mai 2018

Asupra recursului de față:

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată, reclamantul A. a solicitat obligarea pârâților la efectuarea lucrărilor de consolidare, drenare ape subterane, lucrări de acoperire gol, lucrări de stabilizare a versantului din zona Durgău și lucrări de refacere și consolidare a drumului, str. x, obligarea pârâților la repararea prejudiciului cauzat prin fapta lor culpabilă .

Prin sentința civilă nr. 1624/17.02.2016, Judecătoria Cluj-Napoca a respins cererea de chemare în judecată, precizată, formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL TURDA, PRIN PRIMAR B. și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA, PRIN PRIMAR B., ca fiind neîntemeiată.

A respins cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MUNICIPIUL TURDA, PRIN PRIMAR B. în contradictoriu cu chemații în garanție MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, GUVERNUL ROMANIEI-MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE, ca fiind rămasă fără obiect.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel A., solicitând admiterea apelului, schimbarea în tot a sentinței civile nr. 1624/17.02.2016 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul civil nr. x/2013 ca netemeinică și ne legală, și pe cale de consecință, admiterea cererii de chemare în judecata, formulată și precizată, cu cheltuieli de judecată.

Tribunalul Cluj, secția Civilă prin decizia civilă nr. 1149/A/2017 din 20.09.2017 a admis apelul promovat de către reclamanta A. împotriva sentinței civile nr. 1624/2016 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul civil nr. x/2013 la data de 17 februarie 2016 pe care a schimbat-o în totalitate și pe cale de consecință:

A admis cererea de chemare în judecată, precizată, formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții MUNICIPIUL TURDA, prin primar și CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA, prin primar.

A obligat pârâții în solidar la efectuarea lucrărilor stabilite prin studiile geotehnice realizate în anii 2000 și 2008 de către S.C-C. S.A, respectiv lucrări de consolidare, drenare ape subterane, drenare ape din precipitații, lucrări de acoperire gol, lucrări de stabilizare a versantului din zona Durgău și lucrări de refacere și consolidare a drumului, pentru zona afectată de alunecări de teren masive situată în Municipiul Turda, zona Durgău, str. x, jud. Cluj.

A obligat pârâții în solidar la plata în favoarea reclamantei a sumei de 9995 RON cu titlu de despăgubiri.

A obligat pârâții în solidar la plata în favoarea reclamantei a sumei de 36101,61 RON cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentate de taxă de timbru aferente primei instanțe și apelului, onorarii experți și onorariu avocat.

Împotriva acestei decizii, au declarat recurs pârâtele CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA și MUNICIPIUL TURDA PRIN PIRMAR, cererea de recurs fiind înregistrată pe rolul Tribunalului Cluj, secția Civilă.

Prin decizia civilă nr. 20R/2018 din 14.02.2018 Curtea de Apel Cluj, secția I Civilă a declinat competența materială de soluționare a recursului declarat de pârâții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA și MUNICIPIUL TURDA PRIN PIRMAR, împotriva deciziei civile nr. 1149A din 20.09.2017 a Tribunalului Cluj.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la 12.03.2018.

La termenul de judecată din 24 mai 2018, Înalta Curte a invocat excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului de față, asupra căreia, în temeiul art. 132 raportat la art. 494 C. proc. civ., a reținut următoarele:

Instanța competentă să soluționeze recursul este Curtea de Apel Cluj.

Este adevărat că, potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., curtea de apel judecă, ca instanță de recurs în cazurile anume prevăzute de lege, însă aceasta nu înseamnă că toate recursurile, indiferent de instanța care le-a pronunțat, vor fi soluționate de instanța supremă.

Trebuie subliniat că, nu doar în cazul competenței materiale a curții de apel ca instanță de recurs este reglementată condiționarea "în cazurile anume prevăzute de lege", ci aceasta determină capacitatea tuturor instanțelor de control judiciar de a judeca, ca instanțe de recurs: pentru tribunale la art. 94 pct. 3 C. proc. civ., pentru curțile de apel la art. 96 pct. 3 C. proc. civ. și pentru Înalta Curte de Casație și Justiție la art. 97 pct. 1 C. proc. civ.

Această ierarhie instituțională, rezultă în mod evident atât din art. 2 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, cât și din art. 94 - 97 C. proc. civ.

Din ansamblul prevederilor C. proc. civ. se poate deduce că judecata căilor de atac se face prin luarea în considerare a organizării ierarhice a instanțelor de judecată într-un sistem piramidal ce are la bază judecătoriile și în vârful cărora se găsește Înalta Curte de Casație și Justiție, învestirea instanțelor de control judiciar făcându-se din treaptă în treaptă, fără a se trece peste o instanță de la un nivel intermediar.

Astfel, competența de soluționare a recursurilor aparține și altor instanțe decât Înalta Curte de Casație și Justiție, aspect ce reiese și din interpretarea sintagmei "instanța ierarhic superioară" din cadrul art. 483 alin. (4) C. proc. civ., al cărui rol nu este de a conferi instanței supreme competența de a soluționa orice recurs, rolul acestei sintagme fiind cel de a crea o dihotomie între recursurile de competența Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe de o parte și recursurile de competența celorlalte instanțe de control judiciar - tribunale și curți de apel, pe de altă parte.

Totodată, potrivit art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, fiind evident și în această situație că sintagma "cazurile prevăzute de lege" se referă pe de o parte la principiul legalității căii de atac și, pe de altă parte, la posibilitatea criticării la Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri pronunțate de curțile de apel.

În aplicarea dispozițiilor legale enunțate, instanța competentă de a soluționa calea extraordinară de atac a recursului este Curtea de Apel Cluj, secția Civilă, aceasta fiind instanța mai mare în grad față de instanța care a pronunțat decizia în apel, respectiv Tribunalul Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția de necompetență.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenții-pârâți CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI TURDA și MUNICIPIUL TURDA, PRIN PRIMAR în contradictoriu cu intimata-reclamantă A. și intimații chemați în garanție GUVERNUL ROMÂNIEI-MINISTERUL AFACERILOR INTERNE, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și MINISTERUL DEZVOLTARII REGIONALE SI ADMINISTRATIEI PUBLICE împotriva deciziei civile nr. 1149/A/2017 din 20 septembrie 2017 pronunțată de Tribunalul Cluj, secția Civilă în favoarea Curții de Apel Cluj.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2018.