ÎCCJ 25.04.2013

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1833/2013

ПОСТАНОВЛЕНИЕ
25.04.2013
ПАЛАТА
civil_2
Цитировать это дело
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1833/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 940 din data de 12

aprilie 2011, Tribunalul Harghita a respins acțiunea formulată de reclamantul

B.L., în contradictoriu cu pârâta M.K.B.R.B. SA București, având ca obiect

obligarea pârâtei la plata sumei de 116.121,74 RON, reprezentând prejudiciul

produs reclamantului și a sumei de 7.270,30 RON dobânzi aferente pentru

perioada 1 iulie 2009 - 8 aprilie 2010,

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut, în esență, că reclamantul a susținut că a

avut sume de bani depuse în contul pârâtei, sume care nu se mai regăsesc în

acest cont, dar nu a făcut dovada că nu a efectuat retrageri de pe card privind

suma pretinsă și nici că i-a fost clonat cardul, nedovedind că răspunderea îi

revine băncii.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat apel reclamantul B.L. criticând-o ca fiind nelegală și

netemeinică.

Prin Decizia nr. 37/A

din 9 mai 2012 Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal, a respins apelul reclamantului.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de apel a reținut că reclamantul a invocat tranzacții

neautorizate prin utilizarea cardului, presupus a fi clonat, cu introducerea

corectă a codului PIN.

A mai reținut

instanța de apel că starea de fapt prezentată ridică semne de întrebare care

sunt de natură să înlăture practic culpa băncii în producerea prejudiciului

invocat de reclamant existând incertitudini atât cu privire la clonarea

cardului, sau cel puțin la modul de operare, dar mai ales cu privire la locul

în care se afla reclamantul în cele două perioade de timp în care s-au efectuat

tranzacțiile cu cardul.

Împotriva acestei

decizii a declarat recurs reclamantul B.L. invocând ca și motiv de nelegalitate

prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În argumentarea

acestui motiv de recurs reclamantul a arătat că decizia recurată a fost

pronunțată cu încălcarea prevederilor Regulamentului nr. 6/2006 al B.N.R.

privind emiterea și utilizarea instrumentelor de plată electronică și relațiile

dintre participanții la tranzacțiile cu aceste instrumente.

Astfel, recurentul a

învederat că pentru a proceda la soluționarea cauzei, instanța trebuia să

aprecieze toate probele administrate în cauză și să observe faptul că acesta

și-a respectat toate obligațiile prevăzute de art. 24 și art. 25 din

Regulamentul nr. 6/2006 al B.N.R. în timp ce pârâta nu a respectat cerințele

art. 9, art. 11 și art. 21 din același regulament întrucât nu a întreprins

măsuri adecvate pentru prevenirea apariției riscurilor de fraudă.

Înalta Curte, luând

în examinare cu prioritate, chestiunea timbrajului, retine că, potrivit art. 1

din Legea nr. 146/1997, cu referire la art. 3 lit. e), art. 20 alin. (1) și (2)

din aceeași lege, taxele de timbru se depun anticipat sau până la termenul de

judecată stabilit de instanță.

Potrivit prevederilor

art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și normelor de aplicare a legii, în

cazul în care partea nu achită taxa judiciară de timbru, cererea va fi anulată

ca netimbrată.

În speță, recurentul

a fost citat cu mențiunea achitării taxei judiciare de timbru și timbrului

judiciar, potrivit dovezii aflate la dosar.

Constatând că cererea

nu a fost timbrată anticipat și nici până la termenul stabilit de Curte, 25

aprilie 2013, și că, în cauză, prin încheierea de ședință din data de 28

februarie 2013 a fost respinsă cererea recurentului privind acordarea

ajutorului public judiciar, Curtea urmează să dea eficiență dispozițiilor art.

20 alin. (1) și (3) din Legea nr. 146/1997, respectiv ale art. 35 alin. (1) și

(5) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 146/1997, cu referire la

art. 9 din O.G. nr. 32/1995 modificată și să dispună anularea ca netimbrat a

recursului formulat de reclamantul B.L.

Anulează ca

netimbrată cererea de recurs formulată de reclamantul B.L. împotriva Deciziei

nr. 37/A din 9 mai 2012 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă. de

contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 25 aprilie 2013.

Procesat de GGC - AS

§ Похожие дела

Сгруппированы по семантическому сходству

5 дел
ÎCCJ 2021-06-10
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1457/2021
cu arătarea motivelor pentru care s-au admis și a celor pentru care s-au înlăturat cererile părților. În concret se reproșează instanței că nu a analizat temeinicia apărărilor referitoare la faptul că banca nu răspunde pentru pierderile suf
ÎCCJ 2011-03-09
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 928/2011
re, ocazie cu care a copiat informațiile stocate pe banda magnetică (compromiterea instrumentului de plată electronic), fiind totodată atent și înregistrând codul PIN de securitate. Ulterior aceste informații au fost remise persoanei rămase
ÎCCJ 2014-06-05
0,93
ÎCCJ, Secția penală
baza art. 14, art. 346 C. proc. pen. și art. 1357 și urm. C. civ. a fost obligat inculpatul B.A.L.I. către partea civilă SC B.P. SA la 52.004,40 RON cu titlu de daune materiale, sumă la care s-a adăugat și dobânda legală calculată de la dat
ÎCCJ 2010-01-18
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 109/2010
considerată prea severă. Recurenta parte civilă I.B.N.V. Amsterdam a susținut că instanțele au omis acordarea sumei de 8426,76 lei onorariu avocațial pentru asistența juridică în faza de urmărire penală, la instanța de fond și la cea de ape
ÎCCJ 2012-10-30
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3492/2012
persoanelor ale căror card-uri emise de această bancă au fost utilizate fraudulos de către inculpat prin săvârșirea infracțiunilor, indiferent de site-ul folosit și de intermediar, astfel încât se reține că singura parte prejudiciată a fost
Sursă