ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1459/2020
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1459/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 9 iulie 2020
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
Prin decizia civilă nr. 2477 din 17 martie 2011, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală a respins, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei nr. 168 din 25 mai 2010 a Curții de Apel Craiova, secția I civilă si pentru cauze cu minori si de familie.
Împotriva acestei decizii, reclamantul A. a formulat contestație în anulare.
În cuprinsul memoriului depus la dosar, contestatorul a arătat doar că solicită anularea deciziei nr. 2477.
Examinând contestația în anulare, cu prioritate asupra admisibilității căii extraordinare de atac, Înalta Curte reține următoarele:
Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces.
Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 C. proc. civ. (contestația în anulare obișnuită - al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) și art. 318 C. proc. civ. (contestația în anulare specială - al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs).
Cazurile în care poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt două - respectiv când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
În plus, art. 317 alin. (2) C. proc. civ. prevede că această cale de atac mai poate fi primită pentru motivele arătate la alin. (1), în cazul în care aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.
Contestația în anulare specială, la rândul său, poate fi promovată în două ipoteze - când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale și când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.
În cuprinsul memoriului ce face obiectul prezentei cauze, contestatorul a arătat că solicită anularea deciziei nr. 2477 din 17 martie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală în dosarul nr. x/2009.
Astfel cum reiese din lecturarea cererii de contestație în anulare, contestatorul nu a formulat critici care să fie susceptibile de încadrare în vreunul dintre cazurile pentru care părțile au deschisă această cale extraordinară de atac.
Cum contestatorul nu a formulat în concret și nu a dezvoltat critici de natură a fi încadrate în vreunul dintre motivele expres și limitativ prevăzute pentru care poate fi promovată calea extraordinară de atac, contestația în anulare urmează a fi respinsă ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei nr. 2477 din 17 martie 2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală în dosarul nr. x/2009.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 iulie 2020.