Bergmann și Prodělalová împotriva Cehiei

A 1177-a ședință – 11 septembrie 2013 Apendicele 7 (Poziția H46-1) Rezoluție CM/ResDH(2013)155 Două cazuri împotriva Republicii Cehe Execuție a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului (Bergmann, cerere nr. 8857/08, hotărârea din 27 octombrie 2011, finală la 27 ianuarie 2012 Prodelalova, cerere nr. 40094/08, hotărâre din 20 decembrie 2011, finală la 20 februarie 2012) (Adoptat de Comitetul de Miniștri la 11 septembrie 2013 la a 1177-a ședință a Deputaților Miniștri) Comitetul de miniștri, în conformitate cu art. 46 alineatul (2) din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care prevede că Comitetul supraveghează executarea hotărârilor finale ale Curții Europene a Drepturilor Omului (denumită în continuare „Convenția” și „Curtea”), având în vedere hotărârile finale transmise de Curte Comitetului în cazurile de mai sus și încălcările stabilite; Amintind obligația statului contestat, în temeiul articolului 46 alineatul (1) din convenție, de a respecta toate hotărârile finale în cazurile în care este parte și că această obligație presupune, mai mult și mai mult decât plata sumelor atribuite de Curte, adoptarea de către autoritățile statului contestat, dacă este necesar: Măsurile individuale de a pune capăt încălcărilor stabilite și de a șterge consecințele acestora, astfel încât să atingă, în măsura posibilului,

restabilirea în integritate și a măsurilor generale de prevenire a încălcărilor similare; după ce a invitat Guvernul Statului pârât să informeze comitetul cu privire la măsurile luate pentru a îndeplini obligația menționată anterior; După examinarea raportului de acțiune furnizat de guvern în care se indică măsurile adoptate pentru a pune în aplicare hotărârile, inclusiv informațiile furnizate cu privire la plata satisfacției juste acordate de Curte (a se vedea documentul DH-DD(2013)45 având în vedere că toate măsurile prevăzute la art. 46 alineatul (1) au fost adoptate, DECLARA că a exercitat funcțiile sale în temeiul articolului 46 alineatul (2) din Convenție în aceste cazuri și DECIDE să încheie examinarea acestora.

Execuția hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului Aplicația nr. 8857/08 – Bergmann c. Republica Cehă și cererea nr. 40094/08 – Prodělalová c. Republica Cehă Raportul de acțiune prezentat de guvernul ceh la 3 decembrie 2012 În cele două hotărâri din 27 octombrie și 20 decembrie 2011, Curtea a constatat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața de familie protejată de art. 8 din Convenție în litigii privind contactele parentale cu copiii minori. În conformitate cu art. 44 § 2 din Convenție, hotărârile au devenit finale la 27 ianuarie 2012 și, respectiv, 20 martie 2012. Prezentul raport este destinat să informeze Comitetul de miniștri cu privire la măsurile individuale și generale de executare a hotărârilor [1] Măsuri individuale În ambele cazuri, încălcarea Convenției repusă în stat autorităților (administrative sau judiciare) eșecului în cursul procedurii privind determinarea contactului între un părinte și un copil.

În plus, în Prodělalová, Curtea a constatat întârzierile excesive care au avut loc în timpul procedurii din partea instanțelor naționale. Cu toate acestea, în niciunul dintre cazuri, Curtea nu a reexaminat conținutul conținutului concluziilor finale ale instanțelor naționale cu privire la determinarea contactelor reclamanților cu copiii lor. În special, în timp ce în Bergmann, Curtea Regională Hradec Králové a hotărât încă la 7 februarie 2007 că contactul dintre reclamant și copilul său este interzis (aceasta hotărâre a devenit finală la 12 martie 2007), în Prodělalová, procedurile erau încă în așteptare la data publicării hotărârii Curții. Cu toate acestea, în acest caz, Curtea a remarcat faptul că restabilirea relației reclamantului cu copiii ei nu mai este posibilă.

Guvernul ar trebui să adăuga că, la 17 februarie 2012, Curtea Regională Ostrava a confirmat, în deplină măsură, hotărârea Curții de District Bruntál din 16 august 2010, prin care contactul reclamantului cu copiii ei a fost interzis și reclamantul a fost privat de responsabilitatea ei parentală în ceea ce privește copiii; hotărârea instanței regionale a devenit finală la 11 aprilie 2012. Având în vedere faptul că ambele seturi de proceduri relevante, ale căror aspecte procedurale particulare au fost criticate de Curte, s-au încheiat deja și că, în ambele cazuri, contactul dintre reclamanți și copiii lor a fost interzis, guvernul este convins că nu există măsuri individuale care să fie adoptate în cazurile reclamanților.

II. În primul rând, guvernul reamintește că, în ambele hotărâri, încălcarea articolului 8 din Convenție constă în faptul că autoritățile de stat nu scapă de toate măsurile disponibile care ar fi putut fi așteptate în mod rezonabil de la acestea pentru a asigura respectarea drepturilor parentale ale reclamanților. De exemplu, în Bergmann, Curtea a observat că autoritățile de stat nu au adoptat nici o măsură de mediere, de asistență sau de supraveghere; acestea ar fi putut fi un avertisment al unui părinte, o impunere de supraveghere asupra unui minor sau o obligație de a folosi o asistență a unui centru de consiliere expert, astfel cum se prevede la secțiunea 12 și 13 din Legea privind protecția socială și juridică a copiilor și la secțiunea 43 din Legea privind familia.

În Prodělalová, Curtea a criticat în principal o lungime excesivă a procedurii judiciare, în special perioada de doi ani și jumătate în care contactul reclamantului cu copiii ei a fost interzis printr-o măsură intermediară. Cu toate acestea, Curtea a menționat că, în acest timp, instanțele naționale nu au adoptat nicio măsură de mediere sau asistență. Acesta rezultă din argumentul Curții că instanța națională a avut la dispoziție măsuri de mediere și asistență prevăzute în secțiunea 100 (3) și în secțiunea 110 (2) din Regulamentul de procedură civilă. La scurt timp după eliberarea hotărârilor Curții, Ministerul Justiției („MoJ”) a publicat versiunile traduse ale hotărârilor pe site-ul său.

Pentru a preveni, având în vedere hotărârile în vigoare, încălcarea dispozițiilor relevante ale Convenției, în viitor au fost luate alte măsuri de către Ministerul Muncii și Afacerilor Sociale („MoLSA”) în ceea ce privește autoritățile de bunăstare a copiilor și de către MoJ în ceea ce privește instanțele naționale. Măsuri adoptate în ceea ce privește autoritățile de bunăstare a copiilor În cadrul unei reuniuni între MoLSA și reprezentanții tuturor autorităților regionale la 23 februarie 2012, acestea din urmă au fost invitate să răspândească hotărârile traduse între toate autoritățile locale de îngrijire a copilului.

MoLSA a solicitat, de asemenea, Institutului de Cercetare pentru Muncii și Afaceri Sociale (Výzkumný óstav práce a sociedadlních věcí) să efectueze un sondaj bazat pe chestionare, încheiat în iulie 2012, și să se concentreze pe aplicarea diferitelor măsuri juridice, în special cele menționate de Curte în hotărârea Bergmann (a se vedea mai sus), în practică de către autoritățile locale de îngrijire a copilului. La 27 septembrie și 4 octombrie 2012 au avut loc două întâlniri ulterioare între reprezentanții MLSA și autoritățile regionale, în care s-au discutat din nou problemele, în special în funcție de modificările preconizate ale cadrului juridic relevant. 359/1999 privind protecția socială și juridică a copiilor, a fost într-adevăr adoptată și confirmată de Parlament la 5 septembrie și, respectiv, 7 noiembrie 2012 și a devenit Legea nr. 401/2012.

Amendamentul pune accentul în special asupra aplicării metodelor de caracter preventiv de către autoritățile de protecție a copilului, care, de asemenea, va avea posibilitatea, în conformitate cu noua formulare a Sectiunii 13 din Legea nr. 359/1999, de a impune minorului, părinților sau oricărei alte persoane responsabile pentru minor, o obligație de a beneficia de un asistență de consiliere specializată sau de a fi prezent la prima trei ore de ședere cu un mediator oficial [2] În conformitate cu amendamentul, responsabilitatea de a decide asupra măsurilor prevăzute de secțiunea 13 din actul menționat este transferată către autoritățile administrative mai înalte care sunt, în general, mai bine plasate pentru a continua procedurile administrative referitoare la măsurile impuse.

Măsurile adoptate în ceea ce privește instanțele naționale MoJ a trimis hotărârile traduse președinților tuturor instanțelor regionale pentru a se răspândi hotărârile atât în instanțele regionale, cât și în instanțele de districție judecătorilor care hotărăsc în cadrul procedurii privind determinarea contactului între un părinte și un minor. Guvernul consideră că, în ceea ce privește procesul decizional judiciar în ceea ce privește procedurile privind determinarea contactului între un părinte și un minor, cea mai bună modalitate de a asigura aplicarea cea mai adecvată a tuturor măsurilor existente în vederea menținerii sau restabilirii relațiilor familiale este, mai presus de toate, formarea adecvată a judecătorilor care hotărăsc astfel de cazuri.

Prin urmare, problema menționată, inclusiv jurisprudența Curții în domeniul vieții familiale, este o problemă regulată a seminarelor organizate la Academia Judiciară a Republicii Cehe. [3] În plus, în combinație cu noua modificare a Legii privind protecția socială și juridică a copiilor (a se vedea mai sus), noua Lege nr. 202/2012 (Legea privind mediarea) a intrat în vigoare la 1 septembrie 2012. Acesta prevede noi mijloace de soluționare rapidă și extrajudiciară a diferitelor situații complicate, inclusiv conflictele parentale. Prin urmare, la Academia Judiciară a avut loc, la 18 iunie 2012, un seminar specializat care s-a concentrat pe tema medierii, iar la Academia Judiciară a avut loc, între 29 și 31 octombrie 2012, un alt seminar care s-a concentrat pe tema procedurilor privind minorii, cu un accent deosebit asupra impunerii de măsuri educaționale.

Problema este, în mare măsură, în mâinile judecătorilor care ar trebui să joace, prin abordarea lor proactivă, un rol crucial în procedurile privind situațiile de conflicte interpersonale grave existente în cadrul familiilor. III. Concluzie Având în vedere cele de mai sus, Guvernul ceh consideră că au executat în mod corespunzător hotărârile Curții în cazurile Bergmann c. Republica Cehă și Prodělalová c. Republica Cehă [1] Plata de just satisfaction va fi tratată separat. [2] Conform secțiunilor 2 și 11 din Legea nr. 202/2012 privind mediarea, un mediator oficial este un mediator înregistrat în lista oficială a mediatorii. [3] Un seminar axat pe dreptul familiei, destinat, printre altele, judecătorilor pentru îngrijire a copilului, a avut loc la Academia Judiciară în ianuarie 2012. Următorul seminar de aceeași natură va avea loc în ianuarie 2013 și ar trebui să includă problemele legate de hotărârile Curții.

1177th meeting – 11 September 2013 Appendix 7 (Item H46-1) Resolution CM/ResDH(2013)155 Two cases against the Czech Republic Execution of judgments of the European Court of Human Rights (Bergmann, Application No. 8857/08, judgment of 27 October 2011, final on 27 January 2012 Prodelalova, Application No. 40094/08, judgment of 20 December 2011, final on 20 February 2012) (Adopted by the Committee of Ministers on 11 September 2013 at the 1177th meeting of the Ministers’ Deputies) The Committee of Ministers, under the terms of Article 46, paragraph 2, of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms, which provides that the Committee supervises the execution of final judgments of the European Court of Human Rights (hereinafter “the Convention” and “the Court”), Having regard to the final judgments transmitted by the Court to the Committee in the above cases and to the violations established; Recalling the respondent State’s obligation, under Article 46, paragraph 1, of the Convention, to abide by all final judgments in cases to which it is party and that this obligation entails, over and above the payment of any sums awarded by the Court, the adoption by the authorities of the respondent State,

where required: - of individual measures to put an end to violations established and erase their consequences so as to achieve as far as possible restitutio in integrum ; and - of general measures preventing similar violations; Having invited the government of the respondent State to inform the Committee of the measures taken to comply with its above-mentioned obligation; Having examined the action report provided by the government indicating the measures adopted in order to give effect to the judgments, including the information provided regarding the payment of the just satisfaction awarded by the Court (see document DH-DD(2013)45 ); Having satisfied itself that all the measures required by Article 46, paragraph 1, have been adopted, DECLARES that it has exercised its functions under Article 46, paragraph 2, of the Convention in these cases and DECIDES to close the examination thereof.

Execution of the judgments of the European Court of Human Rights Application No. 8857/08 – Bergmann v. the Czech Republic and Application No. 40094/08 – Prodělalová v. the Czech Republic Action report submitted by the Czech Government on 3 December 2012 In its two judgments of 27 October and 20 December 2011, the Court found a violation of the applicants’ right to respect for family life protected by Article 8 of the Convention in disputes over parental contacts with minor children. According to Article 44 § 2 of the Convention, the judgments became final on 27 January 2012 and 20 March 2012 respectively. The present report is intended to inform the Committee of Ministers about the individual and general measures of execution of the judgments.

[1] I. Individual measures In both cases, the violation of the Convention reposed in the State (either administrative or judicial) authorities’ failure in the course of the proceedings on the determination of contact between a parent and a child. Besides that, in Prodělalová, the Court found excessive the delays that had occurred during the proceedings from the part of the national courts. However, in neither of the cases did the Court review the very content of the national courts’ final conclusions on the determination of the applicants’ contacts with their children. In particular, while in Bergmann, the Hradec Králové Regional Court decided as early as on 7 February 2007 that the contact between the applicant and his child be forbidden (this judgment became final on 12 March 2007), in Prodělalová the proceedings were still pending at the time of the publication of the Court’s judgment.

Nevertheless, in this case the Court noted that the restoration of the applicant’s relationship with her children was not conceivable anymore. The government should add that on 17 February 2012 the Ostrava Regional Court confirmed, to its full extent, the Bruntál District Court’s judgment of 16 August 2010 by which the applicant’s contact with her children was forbidden and the applicant was deprived of her parental responsibility in relation to the children; the regional court’s judgment became final on 11 April 2012. Taken into account that both relevant sets of proceedings, the particular procedural aspects of which had been criticised by the Court, have already ended and that in both cases the contact between the applicants and their children has been forbidden, the government is convinced that there are no individual measures to be adopted in the applicants’ cases.

II. General measures First of all, the government recalls that in both judgments the violation of Article 8 of the Convention lay in the State authorities’ failure to exhaust all available measures which could have been reasonably expected from them in order to secure the respect for the applicants’ parental rights. For instance, in Bergmann the Court observed that the State authorities adopted hardly any measures of mediation, of assistance or of a supervisory nature; these could have been an admonition of a parent, an imposition of supervision over a minor or of a duty to make use of an assistance of an expert counselling centre as provided for by Sections 12 and 13 of the Act on the Social and Legal Protection of Children and Section 43 of the Family Act.

In Prodělalová, the Court criticised mainly an excessive length of the court proceedings, in particular, the period of two and half years during which the applicant’s contact with her children was forbidden by an interim measure. However the Court also mentioned that during this time national courts had adopted no measures of mediation or assistance. It stems from the Court’s reasoning that the national courts had at their disposal measures of mediation and assistance as provided for by Sections 100 (3) and 110 (2) of the Rules of Civil Procedure. Soon after the delivery of the Court’s judgments, the Ministry of Justice (“the MoJ”) published the translated versions of the judgments on its Internet site.

In order to prevent, in the light of the judgments at hand, violation of the relevant provision of the Convention in the future, other steps have been taken by the Ministry of Labour and of Social Affairs (“the MoLSA”) in respect of child welfare authorities and by the MoJ in respect of the national courts. A. Measures adopted in respect of child welfare authorities At a meeting held between the MoLSA and the representatives of all regional authorities on 23 February 2012, the latter were called upon to spread the translated judgments among all local child welfare authorities. The MoLSA also requested the Research Institute for Labour and Social Affairs (Výzkumný ústav práce a sociálních věcí) to carry out a questionnaire-based survey, completed in July 2012 and focused on the application of different legal measures, in particular those mentioned by the Court in the Bergmann judgment (see above), in practice by local child welfare authorities.

Two subsequent meetings between the MoLSA’s and the regional authorities’ representatives were held on 27 September and 4 October 2012 where the issues were discussed again, especially in the light of the envisaged changes in the relevant legal framework. An amendment to Act No. 359/1999 on the Social and Legal Protection of Children, was indeed adopted and confirmed by parliament on 5 September and 7 November 2012 respectively and became Act No. 401/2012. The amendment puts particular emphasis on the application of methods of a preventive nature by the child welfare authorities which shall also have the possibility, according to the new wording of Section 13 of Act No. 359/1999, to impose on the minor, on the parents or on any other person responsible for the minor, a duty to avail themselves of a specialised counselling assistance or to be present at the first three hour sitting with an official mediator [2] or at a therapy.

According to the amendment, the responsibility to decide on the measures provided for by Section 13 of the mentioned act shall be transferred to higher administrative authorities that are generally better placed to pursue administrative proceedings relating to the measures imposed. The amendment shall enter into force on 1 January 2013. B. Measures adopted in respect of the national courts The MoJ sent the translated judgments to the presidents of all regional courts in order for the judgments to be spread among both the regional courts’ and the district courts’ judges deciding in the proceedings on determination of contact between a parent and a minor.

The government believes that, as far as the judicial decision-making process in relation to the proceedings on the determination of contact between a parent and a minor is concerned, the best way how to secure the most appropriate application of all existing measures in order to preserve or restore family relationships is above all the proper training of the judges deciding such cases. Hence, the mentioned issue, including the Court’s case law in the field of family life, is a regular subject matter of seminars held at the Judicial Academy of the Czech Republic. [3] Furthermore, in combination with the new amendment to the Act on the Social and Legal Protection of Children (see above), new Act No. 202/2012 (the Act on Mediation) entered into force on 1 September 2012. It provides for new means of fast and extrajudicial resolution of various complicated situations including parental conflicts.

Therefore, a specialised seminar focused on the issue of mediation took place at the Judicial Academy on 18 June 2012 and another seminar focused on the issue of proceedings concerning minors with a particular emphasis having been put on imposing educational measures was held at the Judicial Academy from 29 to 31 October 2012. The matter is, to a large extent, in the hands of judges who should play, by their proactive approach, a crucial role in the proceedings concerning situations of serious interpersonal conflicts existing within families. III. Conclusion In light of the above, the Czech Government believes that they have duly executed the Court’s judgments in the cases of Bergmann v. the Czech Republic and Prodělalová v. the Czech Republic.

[1] Payment of just satisfaction will be dealt with separately. [2] According to sections 2 and 11 of Act No. 202/2012 on Mediation, an official mediator is a mediator registered in the official list of mediators. [3] A seminar focused on the family law which is destined for, among others, the child care judges was held at the Judicial Academy in January 2012. The next seminar of the same kind is scheduled to take place in January 2013 and should include the issues related to the Court’s judgments at hand.