MARKOVIĆ v. SERBIA

Decizia nr. 69404/10 Mirjana MARKOVI împotrivă Serbiei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 5 noiembrie 2013 în calitate de comitet compus din: Paulo Pinto de Albuquerque, președinte, Dragoljub Popović, Helen Keller, judecători și Seçkin Erel, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 26 octombrie 2009, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Reclamantul, dna Mirjana Marcović, este un național sârb, născut în 1955 și trăiește în Kragujevac. Guvernul sârb (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl Carić. În baza articolului 6 din Convenție, reclamantul s-a plâns de neîndeplinirea hotărârii finale a statului interesat în favoarea sa împotriva unei societăți sociale/de stat.Decizia internă examinată în acest caz a fost adoptată de Curtea Municipală Kragujevac la 7 iunie 2006 (cazul intern nr. 2P-XXVI-399/05). La 1 și 16 august 2013, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul căreia reclamantul a acceptat să renunțe la orice alte cereri împotriva Serbiei în ceea ce privește faptele care dau naștere la această cerere împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a plăti reclamantului 2.000 EUR (2 mii de euro) pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, care ar fi convertite în moneda internă la rata aplicabilă la data plății, și ar fi eliberate de orice impozită care ar putea fi aplicabilă. Ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Părțile, de asemenea, au convenit că, în termen de trei luni, guvernul va plăti, din fondurile proprii, sumele acordate în decizia internă în cauză în acest caz, mai puține sume care ar fi putut fi deja plătite pe baza deciziei respective, plus costurile procedurii interne de executare. Aceste plăți vor constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate în conformitate cu art. 39 din Convenție. Seçkin Erel Paulo Pinto de Albuquerque Președintele adjunct al grefierului interimar

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 69404/10

Mirjana MARKOVIĆ

against Serbia

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 5

November 2013 as a Committee composed of:

Paulo Pinto de Albuquerque,

President,

Dragoljub Popović,

Helen Keller,

judges,

and Seçkin Erel,

Acting Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 26 October 2009,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Ms Mirjana Marković, is a Serbian national, who was born in 1955 and lives in Kragujevac.

The Serbian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr

S.

Carić.

Relying on Article 6 of the Convention, the applicant complained about the respondent State’s failure to enforce final court decision rendered in her favour against a socially/State-owned company. The domestic decision under consideration in this case was adopted by the Kragujevac Municipal Court on 7 June 2006 (domestic case no. 2P-XXVI-399/05).

On 1 and 16 August 2013 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Serbia in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay the applicant EUR 2,000 (two thousand euros) to cover any non-pecuniary damage as well as costs and expenses, which would be converted into the domestic currency at the rate applicable on the date of payment, and would be free of any taxes that may be applicable. It would be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The parties, furthermore, agreed that within the said three-month period the Government will pay, from their own funds, the sums awarded in the domestic decision under consideration in this case, less any amounts which may have already been paid on the basis of the said decision, plus the costs of the domestic enforcement proceedings. These payments will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to strike the application out of its list of cases, in accordance with Article

39 of the Convention.

Seçkin Erel

Paulo Pinto de Albuquerque

Acting Deputy Registrar

President