Marković împotriva Serbiei

Decizia nr. 67335/09 Ljiljana MARKOVI își adresează Serbiei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care așezează la 19 noiembrie 2013 ca comitet al comitetului compus din: Paulo Pinto de Albuquerque, președinte, Dragoljub Popović, Helen Keller, judecători și Seçkin Erel, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 20 noiembrie 2009, Având în vedere declarația prezentată de guvernul contestat la 1 august 2013 și răspunsul reclamanților la această declarație, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Reclamanții, dna Ljiljana Marković, dna Mirjana Marković și dna Nada Marcović, sunt resortisanți sârbi, născuți în 1985, 1983 și 1962 și locuiesc în Loznica.

Au fost reprezentați în fața Curții de către dl Savić, avocat practicant la Belgrad. Guvernul sârb (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl S. Carić. Reclamanții s-au plâns de faptul că Statul pârât nu a pus în aplicare o decizie finală a instanței depusă în favoarea lor împotriva unei societăți sociale/de stat. Solicitarea a fost comunicată guvernului. După negocierile încheiate fără succes, prin scrisoarea datată 1 August 2013 Guvernul a informat Curtea că a propus să facă o declarație în vederea rezolvării chestiunilor legate de cerere.

Declarația prevăzută după cum urmează: „Declar că Guvernul Republicii Serbia este pregătit să accepte că a existat o încălcare a dreptului reclamantului în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al articolului 13 din Convenție, precum și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și propune să plătească dnei Ljiljana Marković, dnei Mirjana Marković și dnei Nada Marković, în comun, suma de 6,120 EUR pentru a acoperi orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, precum și orice impozit care poate fi percepubil reclamanților în ceea ce privește cererea înregistrată în temeiul nr. 67335/09 înainte de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Această sumă se plătește în termen de trei luni de la data depunerii deciziei Curții.

Declar, de asemenea, că, în aceeași perioadă de trei luni, Guvernul propune să plătească, din fondurile proprii, reclamanților sumele atribuite în decizia internă P 2038/98 adoptată de Curtea Municipală la Loznica la 11 octombrie 1999, mai puține sume care ar putea fi deja plătite pe baza deciziei respective, plus costurile procedurii de executare. Aceste plăți vor constitui rezoluția finală a cazului pe care îl petrece în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Guvernul regretă apariția acțiunilor care au condus la introducerea prezentei cereri. “La 22 august 2013, Curtea a primit o scrisoare de la avocatul reclamantului informand Curții că au fost de acord cu termenii declarației guvernului.

Curtea constată că, în urma acordului expres al reclamanților cu termenii declarației formulate de Guvern, acest caz ar trebui considerat ca o soluție prietenoasă între părți. Prin urmare, aceasta ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este satisfăcut că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate de a elimina aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Seçkin Erel Paulo Pinto de Albuquerque Președintele adjunct al grefierului interimar

SECOND SECTION

DECISION Application no. 67335/09 Ljiljana MARKOVIĆ and Others against Serbia The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 19 November 2013 as a Committee composed of: Paulo Pinto de Albuquerque, President, Dragoljub Popović, Helen Keller, judges, and Seçkin Erel, Acting Deputy Section Registrar, Having regard to the above application lodged on 20 November 2009, Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 1 August 2013 and the applicants’ reply to that declaration, Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicants, Ms Ljiljana Marković, Ms Mirjana Marković, and Ms Nada Marković, are Serbian nationals, who were born in 1985, 1983 and 1962 and live in Loznica. They were represented before the Court by Mr P. Savić, a lawyer practising in Belgrade. The Serbian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr S. Carić. The applicants complained about the respondent State’s failure to enforce a final court decision rendered in their favour against a socially/State-owned company. The application was communicated to the Government. After unsuccessful friendly-settlement negotiations, by letter dated 1 August 2013 the Government informed the Court that they proposed to make a declaration with a view to resolving the issues raised by the application.

The declaration provided as follows: “I declare that the Government of the Republic of Serbia is ready to accept that there had been a violation of the applicants’ right under Article 6 paragraph 1 and Article 13 of the Convention as well as Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, and offer to pay to Ms Ljiljana Marković, Ms Mirjana Marković, and Ms Nada Marković, jointly the amount of EUR 6,120 to cover any and all non-pecuniary damage as well as the costs and expenses plus any tax that may be chargeable to the applicants in respect of the application registered under no. 67335/09 before the European Court of Human Rights. This sum shall be payable within three months from the date of delivery of the decision of the Court.

I further declare that within the same three-month period the Government offer to pay, from their own funds, to the applicants the sums awarded in the domestic decision P 2038/98 adopted by the Municipal Court in Loznica on 11 October 1999, less any amounts which may have already been paid on the basis of the said decision, plus costs of enforcement proceedings. These payments will constitute the final resolution of the case pending before the European Court of Human Rights. The Government regret the occurrence of the actions which have led to the bringing of the present application. ” On 22 August 2013, the Court received a letter from the applicants’ lawyer informing the Court that they had agreed to the terms of the Government’s declaration.

THE LAW The Court finds that following the applicants’ express agreement to the terms of the declaration made by the Government the case should be treated as a friendly settlement between the parties. It therefore takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list. For these reasons, the Court unanimously Decides to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.

Seçkin Erel Paulo Pinto de Albuquerque Acting Deputy Registrar President