CtEDO 06.01.2014 Auto

MERİÇLİ c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
06.01.2014
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
MERİÇLİ c. TURQUIE (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 6 ianuarie 2014 A DOUA SECȚIUNE Cerere nr. 55836/09 Halime Filiz MER. Ö Õ împotriva Turciei introdusă la 8 octombrie 2009 EXPOSAT DE FAPTE CENTRALĂ, domnul Halime Filiz Meriçli, este un resortisant turc născut în 1952 și rezident în Istanbul. Ea este reprezentată în fața Curții de către domnul Karataș, avocat la Istanbul. Circumstanțele cauzei Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. Lucrările recurentei în cadrul asociației (la mai mult de un an de la data intrării în vigoare a prezentului acord) Pe plan politic, asocierea vizează înființarea unei societăți în conformitate cu principiile "D" Atatürk și este strict legată de principiul laicității. Fondatorul asociației, T.S., a fost unul dintre organizatorii marilor manifestări care au avut loc în 2007 și ale căror demonstranți au acuzat partidul de a dori să consolideze poziția de lider în instituțiile naționale. Unii organizatori ai acestor manifestări în litigiu au fost reținuți provizoriu în cadrul anchetei penale Ergenekon Procesul Ergenekon în 2007 a inițiat o anchetă penală împotriva membrilor presupusi ai unei organizații criminale pe nume Ergenekon, toți suspectați de a se angaja în activități menite să răstoarne guvernul prin forță și violență. Potrivit Parchetului, inculpații au plănuit și au comis acte de provocare, cum ar fi atacuri împotriva personalităților cunoscute ale publicului, atacuri cu bombă în locuri sensibile, cum ar fi sanctuarele sau jurisdicțiile înalte. Astfel, ei ar fi dorit să genereze o atmosferă de teamă și panică în public și, prin urmare, să creeze un climat de nesiguranță, astfel încât să deschidă calea unei lovituri militare. Prin mai multe acte de acuzare, instanța de judecată a intentat acțiuni penale în fața instanței de judecată împotriva mai multor persoane, inclusiv generali și ofițeri ai armatei, membri ai serviciilor de informații, oameni de afaceri, politicieni, profesori și jurnaliști. El le-a reproșat că a plănuit o lovitură de stat cu scopul de a răsturna ordinea constituțională democratică, infracțiune pe viață, în special în temeiul articolului 312 din Codul Penal. Din actele de acuzare reiese că primul indice care revelează existența organizației clandestine pe nume Ergenekon ar fi fost descoperirea unui magazie de arme (26 de grenade ofensive) în timpul unei percheziții efectuate în iunie 2007 la Ümraniye, un cartier de lacună. În cadrul mai multor percheziții efectuate în cadrul aceleiași anchete, elemente de probă care evidențiază structura ierarhică a organizației, precum și planurile sale de acțiune menite să răstoarne guvernul prin forță ar fi fost confiscate. Parchetul explicat în actele de acuzare depuse în cadrul acestei cauze că, în conformitate cu structura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . , militarii apăreau ca principalii actori ai organizației și că civilii erau mai degrabă însărcinați să furnizeze mijloace logistice și financiare și să facă propagandă. În plus, potrivit Parchetului, rețeaua stabilise, pentru a-și desfășura activitățile, planuri de acțiune concrete, dintre care unele puteau fi dezvăluite. Patru dintre aceste planuri de acțiune, Kafes (cușoara), "rtica ile mücadel" (lupta împotriva fundamentalismului), "Sar (reflectarea lunii în apă) se referea la executarea loviturii militare ca atare. În cele din urmă, planul de acțiune Eldiven (mănușa) se referea la restructurarea autorității guvernamentale și a instituțiilor politice în perioada de după lovitura de stat. Planul de acțiune Kafes prevedea, într-o primă etapă, că membrii organizației includ acte de violență împotriva minorităților religioase, cum ar fi amenințările prin telefon, sloganurile scrise pe pereți, instalația de explozibili în cartierele în care locuiau majoritatea membrilor minorităților, atacurile împotriva apărătorilor drepturilor minorităților cunoscute publicului și, în cele din urmă, răpirile de oameni de afaceri și de artiști membri ai acestor minorități. Cea de-a doua etapă a planului Kafes a fost aceea de a manipula mass-media, astfel încât partidul la putere să fie acuzat că a comandat aceste acte de violență. Planul de acțiune pentru combaterea fundamentalismului prevedea în special difuzarea prin intermediul mass-mediei a unor știri false despre partidul la putere, pentru a-și păta imaginea și pentru a-și pierde sprijinul public. , astfel cum a fost prezentat în jurnalul ținut de fostul comandant-șef al Marinei, amiralul Ö.Ö., a prevăzut manipularea presei și d Õ ui studenților, membrilor sindicatelor și asociațiilor de a organiza proteste împotriva guvernului și de a pune în aplicare campanii de afișaj la nivel național pentru a face să pară o nemulțumire generală împotriva guvernului. Acest plan de acțiune ar fi fost elaborat de generalii militari M.Ș.E., A.Y., Ö.Ö.Ö. și Un alt obiectiv al acestui plan era acela de a asigura susținerea președintelui Republicii împotriva guvernului sau de a neutraliza orice opoziție din partea sa. Planul de acțiune Yakamoz se referea, printre altele, la executarea loviturii militare și la crearea de noi administrații după răsturnarea guvernului. Planul de acțiune Eldiven Acest plan de acțiune a vizat restructurarea mass-mediei și a formațiunilor politice, reorganizarea forțelor armate, alegerea unui nou președinte al Republicii, reorganizarea instituțiilor dependente de președinție și reorientarea politicii externe. Potrivit Parchetului, planurile de acțiune ale generalului Dassein și ale echipei lui Yakamoz Eldiven, care erau descrise în cetromuri aparținând generalului M.Ș.E., au fost elaborate de acesta și de echipa sa, alcătuită din militari înalt-gradați. La cererea Parchetului, curtea de asediu a pus în arest provizoriu o mare parte din inculpați, și ulterior a prelungit această măsură. Potrivit elementelor conținute în dosar, procedurile penale sunt în curs de desfășurare în fața instanțelor naționale. La 13 aprilie 2009, la cererea instanței de judecată și a instanței de judecată, ofițerii poliției au condus percheziții la domiciliul și locurile de muncă ale conducătorilor asociației, inclusiv ale reclamantei. În aceeași zi, reclamanta a fost arestată la Istanbul și reținută. Polițiștii au informat imediat că a fost acuzat de a fi membru al organizației ilegale Ergenekon în timpul percheziției efectuate la domiciliul reclamantei și la sucursalele asociației, poliția sesizează mai multe documente. În plus, poliția a găsit mai multe documente care conțin informații personale cu privire la opiniile politice și religioase ale terțelor persoane din sucursalele asociației. La 16 aprilie 2009, reclamanta a fost adusă în fața procurorului districtual al Republicii Istanbul și a fost interogată cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa. În plus, la 17 aprilie 2009, reclamanta s-a prezentat în fața judecătorului care a dispus eliberarea sa provizorie și a decis să interzică recurentei să iasă din teritoriu. Prin actul de punere sub acuzare din 25 noiembrie 2010, procurorul a inițiat o acțiune penală împotriva recurentei și a solicitat condamnarea sa în temeiul articolului 314 alineatul (2) din Codul penal și al articolului 5 din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului. Procurorul a susținut că unul dintre bursele de valori ale asociației a fost un student care a fost acuzat de a fi membru al unei organizații ilegale și a fost pus în detenție provizorie pentru acest fapt. Recurenta, fiind membru al consiliului de administrație al asociației care acordă o bursă acestei persoane, a avut scopul de a o utiliza pe aceasta din urmă în favoarea organizației Ergenekon În plus, procurorul a acuzat-o pe reclamantă că a încercat să aranjeze întâlniri între bursierele de la asociație și tinerii ofițeri ai armatei. Procurorul își baza acuzațiile în principal pe listele de acțiuni confiscate în timpul perchezițiilor efectuate la domiciliu și la locul de muncă al reclamantei și al colegilor săi acuzați și pe interceptările telefonice. Conform elementelor din dosar, procedura penală împotriva recurentei este în curs de desfășurare în fața instanțelor naționale. Dreptul intern relevant la art. 314 din Codul penal, care prevede interdicția împotriva unei organizații ilegale, se citește după cum urmează în primele două paragrafe (1) ale acestuia. Oricine constituie sau conduce o organizație în vederea comiterii infracțiunilor prevăzute în a patra și a cincea secțiune a prezentului capitol va fi condamnat la o pedeapsă între 10 și 15 ani de închisoare. (2) Orice membru al unei organizații va fi condamnat la o pedeapsă între 5 și 10 ani de închisoare. Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului prevede la art. 5 o creștere cu jumătate a pedepselor prevăzute de Codul penal pentru anumite infracțiuni, enumerate la articolele 3 și 4, dintre care figurează în dreptul intern. Arestarea depinde de necesitatea acestei măsuri pentru anchetă și de indiciile care permit să se creadă că persoana a comis o infracțiune. GRIEF Invocând art. 5 alin. (1) din Convenție, recurenta se plânge că, atunci când a fost reținută, nu există dovezi care să indice existența unor motive plauzibile pentru a fi comis infracțiunea comisă împotriva unei organizații ilegale. 1 din Convenție

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă