CtEDO 06.01.2014 Auto

YÜKSEL c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
06.01.2014
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
YÜKSEL c. TURQUIE (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Comunicat la 6 ianuarie 2014 SECȚIUNEA a doua Cerere nr. 55835/09 Ayse YÜKSEL împotriva Turciei introdusă la 8 octombrie 2009 EXPOSAT DEFICIENTA, dna Aysse Yüksel, este un resortisant turc născut în 1958 și rezident în Istanbul. Ea este reprezentată în fața Curții de către domnul Karataș, avocat la Istanbul. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. Lucrările recurentei în cadrul asociației La momentul faptelor, reclamanta, profesor de sănătate publică în cadrul facultății de medicină a Universității Van 100. Y Asociația a fost fondată în 1989, al cărei obiectiv este de a promova educația tinerelor fete, oferind în prezent burse de studii pentru mii de elevi și studenți. Lucrările asociației au fost realizate de cel puțin 13 premii la nivel internațional. Pe plan politic, asocierea vizează înființarea unei societăți în conformitate cu principiile "D" Atatürk și este strict legată de principiul laicității. Fondatorul asociației, T.S., a fost unul dintre organizatorii marilor manifestări care au avut loc în 2007 și ale căror demonstranți au acuzat partidul de a dori să consolideze poziția de lider în instituțiile naționale. Unii organizatori ai acestor manifestări în litigiu au fost reținuți provizoriu în cadrul anchetei penale Ergenekon Procesul Ergenekon în 2007 a inițiat o anchetă penală împotriva membrilor presupusi ai unei organizații criminale pe nume Ergenekon, toți suspectați de a se angaja în activități menite să răstoarne guvernul prin forță și violență. Potrivit Parchetului, inculpații au plănuit și au comis acte de provocare, cum ar fi atacuri împotriva personalităților cunoscute ale publicului, atacuri cu bombă în locuri sensibile, cum ar fi sanctuarele sau jurisdicțiile înalte. Astfel, ei ar fi dorit să genereze o atmosferă de teamă și panică în public și, prin urmare, să creeze un climat de nesiguranță, astfel încât să deschidă calea unei lovituri militare. Prin mai multe acte de acuzare, instanța de judecată a intentat acțiuni penale în fața instanței de judecată împotriva mai multor persoane, inclusiv generali și ofițeri ai armatei, membri ai serviciilor de informații, oameni de afaceri, politicieni, profesori și jurnaliști. El le-a reproșat că plănuise o lovitură cu pumnul pentru a răsturna ordinea constituțională democratică, infracțiune pe viață, în special în temeiul articolului 312 din Codul Penal. Din actele de acuzare reiese că primul indiciu care arată existența unei organizații clandestine pe nume Ergenekon ar fi fost descoperirea unei magazii de arme (26 de grenade ofensive) în timpul unei percheziții efectuate în iunie 2007 la Ümraniye, un cartier de la Istanbul. În cadrul mai multor percheziții efectuate în cadrul aceleiași anchete, ar fi fost confiscate elemente de probă care să evidențieze structura ierarhică a organizației, precum și planurile sale de acțiune menite să răstoarne guvernul prin forță. Parchetul explicat în actele de acuzare depuse în cadrul acestei cauze că, în conformitate cu structura . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pe de altă parte, potrivit Parchetului, rețeaua a stabilit planuri concrete de acțiune pentru a-și desfășura activitățile, unele dintre acestea putând fi dezvăluite. Patru dintre aceste planuri de acțiune, Kafes (cușcă), Planul de acțiune Yakamoz (reflectarea lunii în apă) s-a referit la executarea loviturii militare ca atare. În cele din urmă, planul de acțiune Eldiven (mânca) s-a referit la restructurarea autorității guvernamentale și a instituțiilor politice în perioada de după lovitura de stat. Inițial, planul de acțiune Kafes prevedea ca membrii organizației să se ocupe de acte de violență împotriva minorităților religioase, cum ar fi amenințările prin telefon, sloganurile scrise pe pereți, instalația de explozibili în cartierele în care locuiau în principal membrii minorităților respective, atacurile împotriva apărătorilor drepturilor minorităților cunoscute ale publicului și, în cele din urmă, răpirile de oameni de afaceri și de artiști membri ai acestor minorități. Cea de-a doua etapă a planului Kafes a fost aceea de a manipula mass-media, astfel încât partidul la putere să fie acuzat că a comandat aceste acte de violență. Planul de acțiune pentru combaterea fundamentalismului prevedea în special difuzarea, prin intermediul mass-mediei, a unor știri false despre partidul aflat la putere, pentru a-și păta imaginea și pentru a-și pierde sprijinul public. Planul de acțiune, precum și jurnalul ținut de fostul comandant-șef al Marinei, la Ö.Ö., prevedea să manipuleze presa și să facă să pară că studenții, membrii sindicatelor și asociațiile sunt nemulțumiți împotriva guvernului și să pună în aplicare campanii de afișaj la nivel național pentru a face să pară o nemulțumire generală împotriva guvernului. Acest plan de acțiune ar fi fost elaborat de generalii militari M.Ș.E., A.Y., Ö.Ö.Ö. și Un alt obiectiv al acestui plan era acela de a asigura sprijinul președintelui Republicii împotriva guvernului sau de a neutraliza orice opoziție din partea sa. Planul de acțiune Yakamoz se referea în special la executarea loviturii militare și la instituirea de noi administrații după răsturnarea guvernului. Planul de acțiune Eldiven se referea la măsurile specifice care trebuie luate după succesul pustșului militar împotriva guvernului. Planul de acțiune a vizat restructurarea mijloacelor de informare în masă și a formațiunilor politice, reorganizarea forțelor armate, alegerea unui nou președinte al Republicii, reorganizarea instituțiilor care depind de președinție și reorientarea politicii externe. Potrivit Parchetului, planurile de acțiune ale generalului d'armate M.Ș.E., Yakamoz și Eldiven au fost elaborate de acesta și de echipa sa, alcătuită din militari înalt-gradați. La cererea Parchetului, instanța de asediu a ordonat detenția provizorie a unei mari părți a inculpaților și, ulterior, a prelungit această măsură. Potrivit elementelor conținute în dosar, procedurile penale sunt în curs de desfășurare în fața instanțelor naționale. La 13 aprilie 2009, la cererea instanței de judecată și a instanței de judecată, ofițerii poliției au efectuat percheziții la domiciliu și la locurile de muncă ale liderilor asociației, inclusiv ale reclamantei. În aceeași zi, reclamanta a fost arestată la Van și reținută. Polițiștii au informat imediat că a fost acuzat de a fi membru al organizației ilegale Ergenekon în timpul percheziției efectuate la domiciliul reclamantei, poliția confiscă mai multe documente, inclusiv hard disk-ul computerului său. Aceste documente se refereau la lucrările asociației, în special la listele pe care se numărau numele burselor de valori ale acesteia și la monitorizarea proiectelor acesteia. Poliția sesizează astfel anumite caiete ale recurentei în care existau notele sale referitoare la lucrările sale în cadrul universității și la politica zilnică a țării. La 16 aprilie 2009, reclamanta a fost adusă în fața procurorului districtual al Republicii Istanbul și a fost interogată cu privire la acuzațiile aduse împotriva sa. În plus, la 17 aprilie 2009, reclamanta s-a prezentat în fața judecătorului care a dispus punerea sa în detenție provizorie în temeiul articolului 100 din Codul de procedură penală. La 20 aprilie 2009, recurenta a formulat o acțiune împotriva deciziei de arest provizoriu. La 24 aprilie 2009, instana de judecată a emis eliberarea provizorie a recurentei în ceea ce privește starea probelor. Printr-un act de punere sub acuzare din 25 noiembrie 2010, procurorul a inițiat o acțiune penală împotriva recurentei și a solicitat condamnarea sa în temeiul articolului 314 alineatul (2) din Codul penal și al articolului 5 din Legea nr. 3713 privind lupta împotriva terorismului. El a fost acuzat în acest act de a fi membru al organizației ilegale menționate anterior. Procurorul a susținut că printre acționarii asociației erau și studenți membri ai asociației studenților din cadrul Universității Van 100. Y a fost o organizație ale cărei membri aveau opinii favorabile față de PKK (din partea lucrătorilor din Kurdistan, o organizație armată ilegală); în opinia sa, reclamanta știa că aceste burse de valori erau simpatizanți ai PKK și susținea că reclamanta, oferind burse studenților care făceau parte din YÖDER, avea scopul de a-i utiliza pe aceștia din urmă în favoarea organizației Procurorul general Ergenekon își baza acuzațiile în principal pe lista burselor confiscate în timpul perchezițiilor efectuate la domiciliu și la locul de muncă al reclamantei și al colegilor săi inculpați, pe baza elementelor conținute în dosar, procedura penală inițiată împotriva reclamantei este în curs de desfășurare în fața instanțelor naționale. La art. 314 din Codul penal, care prevede intrarea în vigoare a unei organizații ilegale, se citește după cum urmează în primele sale două paragrafe (1) Oricine constituie sau conduce o organizație în vederea comiterii infracțiunilor prevăzute în secțiunile a patra și a cincea ale prezentului capitol va fi condamnat la o pedeapsă de 10-15 ani de închisoare. (2) Orice membru al unei organizații va fi condamnat la o pedeapsă de cinci până la zece ani de închisoare. Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului prevede la art. 5 o creștere cu jumătate a pedepselor prevăzute de Codul penal pentru anumite infracțiuni, enumerate la articolele 3 și 4, cu numărul din care figurează infracțiunile. art. 91 alineatul (2) din Codul de procedură penală dispune de reținerea în arest depinde de necesitatea acestei măsuri pentru investigație și de indiciile care permit să se creadă că persoana respectivă a comis o infracțiune. Detenția provizorie este reglementată de art. 100 și următoarele din CPP. În conformitate cu art. 100, o persoană poate fi pusă în detenție provizorie în cazul în care există elemente faptice care permit reținerea în culpă a unei infracțiuni și în care detenția sa este justificată de unul dintre motivele enumerate în această dispoziție, și anume: : fuga sau riscul de evadare a suspectului și riscul ca suspectul să ascundă sau să modifice dovezile sau influența martorilor. Pentru anumite infracțiuni, în special cele împotriva securității statului și ordinii constituționale, existența unor suspiciuni puternice asupra persoanei este suficientă pentru a justifica detenția provizorie. 5 alin. (1) din Convenție, recurenta se plânge că, atunci când a fost reținută și arestată cu titlu provizoriu, nu există nicio dovadă care să indice existența unor motive plauzibile ale arestului penal asupra unei organizații ilegale. 5 alin. (1) din Convenție

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă