YUNOSHEV AND OTHERS v. RUSSIA

RESPONDENT

RUS

HOTĂRÂRE

14.01.2014

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Partly struck out of the list;Partly inadmissible

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

YUNOSHEV AND OTHERS v. RUSSIA (CtEDO, 2014)

HUDOC · oficial

Cererea nr. 10613/08 Sergey Vladimirovich YUNOSHEV împotriva Rusiei și alte 6 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 14 ianuarie 2014 în calitate de comitet compus din: Khanlar Hajiyev, președinte, Erik Møse, Dmitry Dedov, judecători și André Wampach, secretar adjunct al secțiunii, Având în vedere cererile depuse mai sus la datele enumerate în apendice, având în vedere declarațiile prezentate de guvernul contestat care solicită Curții să elimine cererile din lista cazurilor și răspunsurile reclamanților la aceste declarații, după deliberare, hotărăște după cum urmează: O listă a reclamanților și a reprezentanților acestora este prezentată în apendice. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamanții s-au plâns, printre altele, cu privire la condițiile proaste de detenție în centrele penitenciare ale Rusiei. În plus, dl Busarev s-a plâns că detenția anterioară a fost excesiv de mult timp în absența unor motive relevante și suficiente. Solicitațiile au fost comunicate guvernului Asociația Dreptului pentru cereri Având în vedere similaritatea dintre principalele chestiuni în temeiul Convenției în cazurile de mai sus, Curtea decide să se alăture cererilor și să le ia în considerare într-o singură decizie. Toți reclamanții au plâns că condițiile de detenție în centrele penitenciare ruse constituie tratamente inumane și degradante interzise în temeiul art. 3 din Convenție, care prevede următoarele: „Nimeni nu poate fi supus torturii sau unor tratamente sau pedepsei inumane sau degradante.” Dl Busarev s-a plâns, de asemenea, în temeiul articolului 5 § 3 din Convenție, că detenția anterioară a fost excesiv de lungă sau că nu există motive relevante și suficiente pentru aceasta. Partea relevantă a articolului 5 prevede: „1. Oricine are dreptul la libertate și securitatea persoanei. Nimeni nu va fi privat de libertate în afară de următoarele cazuri și în conformitate cu o procedură prevăzută de lege: ... (c) arestarea sau detenția legală a unei persoane efectuate în scopul de a-l aduce în fața autorității juridice competente pe suspectul rezonabil de a fi comis o infracțiune sau atunci când este considerat rezonabil necesar pentru a preveni comiterea unei infracțiuni sau a fugit după ce a făcut-o; ... oricine arestat sau reținut în conformitate cu dispozițiile alineatului (3) (c) din prezentul articol este ... dreptul la proces într-un timp rezonabil sau la eliberarea în așteptare a procesului. Eliberarea poate fi condiționată prin garanții care pot apărea pentru proces.” Prin scrisorile prezentate în date diferite, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării chestiunilor formulate de cererile și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererile din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 din convenție. Prin declarațiile de mai sus, autoritățile ruse au recunoscut că reclamanții au fost reținuți în condiții care nu respectă cerințele articolului 3 din convenție și, de asemenea, că detenția dlui Busarev nu respectă art. 5 § 3 din convenție. Guvernul a declarat că sunt dispuși să plătească următoarele sume reclamanților doar ca satisfacție: 12.875 euro (EUR) dlui Yunoshev, 15.335 EUR domnului Busarev, 4.675 EUR domnului Voronin, 5.750 EUR domnului Medvedev, 5.250 EUR domnului Kamsha, 16.750 EUR domnului Glukhov și 7.125 EUR domnului Kryukov. 10. Restul declarației în fiecare caz se citește după cum urmează: „În consecință, autoritățile invită Curtea să tranșeze acest caz din lista cazurilor, sugerând că prezenta declarație ar putea fi acceptată de Curte ca „un alt motiv” care să justifice supunerea cazului din lista cazurilor din Curte, astfel cum se menționează la art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Suma menționată mai sus, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenție. În cazul în care nu a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumutare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului.” 11. Prin scrisorile lor separate cu date diferite, reclamanții au respins ofertele guvernului în întregime sau în parte. Unii au exprimat opinia că sumele menționate în declarațiile guvernamentale sunt prea scăzute, în timp ce alții au insistat că Curtea ar trebui să examineze alte plângeri. 12. Curtea reiterează că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile menționate la alineatul (1) litera (a), (b) sau (c) din respectivul articol. „...pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. 13. De asemenea, acesta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului. 14. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarația având în vedere principiile stabilite în jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (a se vedea Tahsin Acar c. Turcia [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, CEDH 2003-VI; WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.), nr. 11602/02, 26 iunie 2007, și Sulwińska c. Polonia (dec.), nr. 28953/03). 15. Curtea constată la început că de la prima hotărâre privind condițiile de detenție inumane și degradante în centrele anterioare ruse (a se vedea Kalashnikov c. Rusia , nr. 47095/99 , CEDO 2002 VI), a constatat o încălcare a articolului 3 din cauza unor condiții similare de detenție în mai mult de nouăzeci de cazuri care pun probleme comparabile. Mai recent, Curtea a adoptat o hotărâre pilotă privind problema structurală a suprapopulației și condițiile inadecvate de detenție în centrele penitenciare ale Rusiei (a se vedea Ananiev și altele c. Rusia , nr. 42525/07 și 60800/08, 10 ianuarie 2012 . Rezultă că plângerile prezentate în prezenta cerere se bazează pe jurisprudența clară și extinsă a Curții. 16. În ceea ce privește plângerea în temeiul art. 5 § 3 din Convenție, începând de la hotărârea Kalashnikov (citată mai sus, §§ 104-121), Curtea a depus în peste opt de cazuri împotriva Rusia, având în vedere caracterul recurent al acestei plângeri (a se vedea Zherebin și 9 alte cereri (dec.), nr. 51445/09, § 3, 13 noiembrie 2012), consideră că aceaceasta este obiectul jurisprudenței sale bine stabilite. 17. Respectând natura admiterilor conținute în declarațiile guvernamentale, Curtea este convinsă că guvernul nu a contestat acuzațiile formulate de solicitanți și a recunoscut în mod explicit că condițiile de detenție ale acestora au fost în încălcarea articolului 3 din Convenție și că detenția anterioară a dlui Busarev nu a fost în conformitate cu garanțiile articolului 5 din Convenție. 18. În ceea ce privește recursul destinat reclamanților, Guvernul s-a angajat să le plătească anumite sume de compensare în ceea ce privește prejudiciile materiale și morale, precum și costurile și cheltuielile. Chiar dacă metoda de calcul utilizată de autoritățile ruse în ceea ce privește condițiile de detenție nu a corespuns exact la orientările stabilite de Curte în hotărârea pilotă (a se vedea Ananyev și alții , citată mai sus § 172) , ceea ce este important este că sumele propuse nu sunt irezonabile în comparație cu atribuirile formulate de Curte în cazuri similare (a se vedea Cocchiarella v. Italia [GC], nr. 64886/01, § 105, CEDH 2006 V). Guvernul s-a angajat să efectueze plata acestor sume în termen de trei luni de la decizia Curții, cu dobânzi nejustificate care trebuie plătite în caz de întârziere a decontare. 19. Prin urmare, Curtea consideră că nu mai este justificat să continue examinarea acestor cazuri în partea cu privire la plângerile referitoare la condițiile inumane și degradante ale detenției reclamanților, precum și la cazul dlui Busarev, de asemenea, în partea cu privire la existența unor motive relevante și suficiente pentru detenția anterioară sau lungimea excesivă a acestuia. Întrucât Comitetul de Miniștri rămâne competent să supravegheze, în conformitate cu art. 46 § 2 din Convenție, punerea în aplicare a hotărârilor privind aceleași chestiuni (a se vedea punctele 15 și 16 mai sus), Curtea este de asemenea convinsă că respectarea drepturilor omului așa cum este definită în Convenție (art. 37 § 1 în amendă În orice caz, hotărârea Curții nu aduce atingere unei decizii pe care le-ar putea lua pentru a restabili, în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție, cererile la lista sa de cazuri, dacă guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale (a se vedea Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 Martie 2008, Aleksantseva si 28 altele c. Rusia (dec.), nr. 750025/01 et al., 23 martie 2006). 20. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se elimine cazurile din listă în partea referitoare la plângerile referitoare la condițiile inumane și degradante ale detenției reclamanților în centrele penitenciare ale Rusiei, precum și la cazul dlui Busarev, de asemenea, în partea privind existența unor motive relevante și suficiente pentru detenția anterioară sau lungimea excesivă a acesteia. Unii solicitanți au formulat, de asemenea, plângeri suplimentare cu privire la diferitele articole ale Convenției și la protocolele sale. 22. Având în vedere tot materialul în posesia sa și în măsura în care este competentă să examineze acuzațiile, Curtea nu a constatat nici o apariție a încălcării drepturilor și libertăților garantate de Convenția sau de Protocolele sale în acea parte a cererilor lor. 23. Rezultă că cererile din această parte trebuie respinse în conformitate cu art. 35 §§ § 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să se alăture cererilor; ia act de termenii declarațiilor guvernamentale privind plângerile reclamanților în temeiul articolului 3 din Convenție și dl Denumirea Busarev în temeiul articolului 5 § 3, precum și modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; de a elimina cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (c) din Convenție, în măsura în care acestea se referă la plângerile privind condițiile inumane și degradante de detenție în centrele penitenciare ruse și la existența unor motive relevante și suficiente pentru detenția anterioară a dlui Busarev sau lungimea excesivă a acestuia; Rezultatul cererii este inadmisibil. André Wampach Khanlar Hajiyev Președintele Adjunct Registrul Apendicele Apendicele No Lodged on Solicitant Data nașterii Localitatea de reședință Reprezentat de 10613/08 22/01/2008 Sergey Vladimirovich YUNOSHEV 27/04/1976 Novokuybyshevsk Rusă Oksana Vladimirovna PREOBRAZHENSKAYA 59597/08 11/11/2008 Aleksandr Borisovich BUSAREV 20/06/1978 Volgograd Aleksandr Viktorovich POLONSKIY 23440/09 20/03/2009 Aleksandr Yuryevich VORONIN 27/02/1980 Dimitrovgrad rus 67288/09 15/12/2009 Aleksandr Viktorovich MEDVEDEV 24/03/1978 Seversk rusă 57397/10 20/07/2010 Maksim Mikhaylovich KAMSHA 09/08/1975 Istra rusă 19559/11 12/03/2011 Yuriy Nikolayevich GLUKHOV 07/12/1979 Tyumen rusă Marina Nikolayevna RASTORGUYEVA 23484/11 07/06/2011 Anatoliy Aleksandrovich KRYUKOV 01/01/1962 Nizhniy Tagil rus