CtEDO 28.01.2014 Auto

ÖKSÜZ v. TURKEY

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
28.01.2014
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
ÖKSÜZ v. TURKEY (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Decizia nr. 15626/08 Zülal ÖKSÜZ împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 28 ianuarie 2014 în calitate de comitet compus din: Dragoljub Popović, președinte, Paulo Pinto de Albuquerque, Helen Keller, judecători și Stanley Naismith, grefierul secțiunii, având în vedere cererea depusă la 5 martie 2008, După deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE Reclamantul, dna Zülal Öksüz, este o națională australiană, născut în 1961 și trăiește în Sydney. A fost reprezentată în fața Curții de către dl Bora, un avocat care practică în Ankara. Guvernul turc (“ Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. La o dată neespecificată, reclamantul a cumpărat o casă în Samsun. Totuși, după aceea, proprietarul casei a refuzat transferul proprietății către reclamant și a revenit-o unei alte persoane. La 5 noiembrie 1993, reclamantul a inițiat o procedură civilă în fața Curții Civile de Jurisdicție Generală pentru determinarea proprietății acesteia. Procedurile sunt încă pendente în fața instanței interne. Legea internă relevantă O descriere a dreptului intern relevant poate fi găsită în Müdür Turgut și alții Turcia (dec), nr. 4860/09, §§ 19-26, 26 martie 2013 Reclamantul se plâng în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție că procedura dinaintea instanței naționale nu a fost încheiată într-un timp rezonabil. Reclamantul menține în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție că dreptul ei la bucurie pașnică a bunurilor a fost încălcat de lungimea excesivă a procedurii. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A MĂRII PROCEDURILOR Reclamantul s-a plâns că durata procedurii era incompatibilă cu principiul cerinței de „tempă motivabilă”, prevăzută la art. 6 § 1 din Convenție, care citește după cum urmează: „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ..., fiecare are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de către un ... tribunal ...” Curtea observă că un nou remediu intern a fost instituit în Turcia după aplicarea procedurii de judecată pilot în cazul Ümmühan Kaplan c. Turcia Curtea reamintește că, în decizia sa în cazul Turgut și alții c. Turcia (n. 4860/09, 26 martie 2013), acesta a declarat o nouă cerere inadmisibilă din cauza faptului că reclamanții nu au reușit să epuizeze căile de recurs interne ca fiind un nou remediu intern. În acest sens, Curtea a considerat în special că acest nou remediu a fost, a priori , accesibil și capabil de a oferi o perspectivă rezonabilă de remediere a plângerilor privind durata procedurii. Curtea reamintește în continuare că în hotărârea sa în cazul Ümmühan Kaplan c. Turcia (citată mai sus, § 77), a subliniat că ar putea continua examinarea cererilor de acest tip care au fost deja comunicate guvernului. Guvernul a solicitat Curții să declare această cerere inadmisibilă pentru neepuizarea recourslor interne, având în vedere Legea nr. 6384, care prevede un remediu capabil de a remedia plângerile Convenției ale persoanelor care se plâng în legătură cu durata procedurii. Reclamantul a contestat argumentul Guvernului. Având în vedere cazul Müdür Turgut și alții, citat mai sus, nu există circumstanțe excepționale capabile să scutească actualul reclamant de obligația de a epuiza căile de recurs interne. În consecință, reclamantul ar trebui să recurgă la noul remediu oferit de Legea nr. 6384. Rezultă că această plângere trebuie respinsă în temeiul articolului 35 §§ 1 și 4 din Convenția pentru neepuizare a căilor de recurs interne. II. ÎNCĂLCAREA ARTICOLULUIUI 1 AL PROTOCOLULUI NR. 1 AL CONVENȚIEI Reclamantul s-a plâns în continuare că lungimea procedurii se plângea și-a încălcat dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale, astfel cum este garantat de art. 1 din Protocolul Nr. (1) După examinarea atentă a plângerii reclamantului în lumina tuturor materialelor în posesia sa, iar în măsura în care chestiunea reclamată este de competența sa, Curtea constată că nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților prevăzute în Convenția sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii este vădit nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea declară în unanimitate cererea inadmisibilă. Stanley Naismith Dragoljub Popović Secretar Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă