KAIPKULOV AND PRIVALOV v. RUSSIA

Primă secțiune decizia nr. 22415/06 și 4483/09 Ruslan Damirovich KAIPKULOV împotriva Rusiei și Igor Dmitriyevich PRIVALOV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 28 ianuarie 2014 în calitate de comitet compus din: Khanlar Hajiyev, președinte, Julia Laffranque, Erik Møse, judecători și André Wampach, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererile depuse la 8 martie 2006 și, respectiv, 17 iulie 2009, având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Reclamantul în primul caz, dl Ruslan Damirovich Kaipkulov, este un național rus, care s-a născut în 1984 și trăiește în Ufa. Reclamantul din al doilea caz, dl Igor Dmitriyevich Privalov, este o persoană apatridă, care s-a născut în 1964 și locuiește în Anisimovka în regiunea Novosibirsk. Guvernul rus (“ Guvernul”) a fost reprezentat de dl G. Matyushkin, reprezentant al Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ambele reclamante se plângeau în temeiul articolului 3 din Convenție că condițiile de detenție preliminară au fost inumane și degradante. În plus, dl Privalov a afirmat că o parte din această detenție a fost încălcată de art. 5 §§ § 3 și 4 din Convenție. Reclamațiile reclamanților au fost comunicate guvernului care a prezentat declarații unilaterale în vederea soluționării cazurilor. Declarațiile au fost transmise reclamanților invitați să le prezinte observații. Prin scrisorile suplimentare, trimise de postul înregistrat, reclamanții au fost notificați că perioada permisă de prezentare a observațiilor lor cu privire la declarațiile unilaterale nu a expirat și că nu au fost solicitate prelungirea termenului. Reclamanții au fost atrase atenția asupra articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, care prevede că Curtea poate examina o procedură din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să urmărească cererea. La 28 octombrie și 4 noiembrie 2013, scrisorile înregistrate au revenit Curții ca fiind neprevăzute sau nedepuse din cauza unei modificări ale adresei beneficiarului. Reclamanții nu au informat Curții cu privire la nicio modificare a datelor lor de contact. În conformitate cu art. 37 § 1 din Convenție, Curtea poate examina un caz din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la concluzia că un reclamant nu intenționează să urmărească cererea. 10. Curtea consideră că faptul că reclamanții nu au informat Registrul cu privire la modificarea datelor lor de contact, în ciuda obligației explicite în acest sens în scrisorile Curții, indică că au pierdut interesul în cadrul procedurii în sensul articolului 37 § 1 litera (a) din convenție. În plus, în conformitate cu art. 37 § 1 în amendă , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazurilor. 11. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se ia în considerare cererile lor într-o singură decizie și să le scoată din listă. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; André Wampach Khanlar Hajiyev Președintele adjunct al grefierului

FIRST SECTION

DECISION

Applications nos. 22415/06 and 44832/09

Ruslan Damirovich KAIPKULOV against Russia

and Igor Dmitriyevich PRIVALOV against Russia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 28

January 2014 as a Committee composed of:

Khanlar Hajiyev,

President,

Julia Laffranque,

Erik Møse,

judges,

and André Wampach,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above applications lodged on 8 March 2006 and 17

July 2009 respectively,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

1.

The applicant in the first case, Mr Ruslan Damirovich Kaipkulov, is a Russian national, who was born in 1984 and lives in Ufa.

2.

The applicant in the second case, Mr Igor Dmitriyevich Privalov, is a stateless person, who was born in 1964 and lives in Anisimovka in the Novosibirsk Region.

3.

The Russian Government (“the Government”) were represented by Mr

G. Matyushkin, Representative of the Russian Federation at the European Court of Human Rights.

4.

Both applicants complained under Article 3 of the Convention that the conditions of their pre-trial detention had been inhuman and degrading. In addition, Mr Privalov alleged that a part of that detention was in breach of Article 5 §§ 3 and 4 of the Convention.

5.

The applicants’ complaints were communicated to the Government who submitted unilateral declarations with a view to settling the cases. The declarations were forwarded to the applicants who were invited to comment on them.

6.

By further letters, sent by registered post, the applicants were notified that the period allowed for submission of their comments on the unilateral declarations had expired and that no extension of time had been requested. The applicants’ attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application.

7.

On 28 October and 4 November 2013, the registered letters returned to the Court as unclaimed or undeliverable due to a change of the recipient’s address.

8.

The applicants did not inform the Court of any change in their contact details.

THE LAW

9.

According to Article 37 § 1 of the Convention, the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that an applicant does not intend to pursue the application.

10.

The Court considers that the applicants’ failure to inform the Registry about the change of their contact details despite the explicit obligation to that effect in the Court’s letters, indicates that they have lost interest in the proceedings within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the cases.

11.

In view of the above, it is appropriate to consider their applications in a single decision and to strike them out of the list.

For these reasons, the Court unanimously

Decides

to join the applications;

Decides

to strike them out of its list of cases.

André Wampach

Khanlar Hajiyev

Deputy Registrar

President