KOSTOVA AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Partly struck out of the list;Partly inadmissible
KOSTOVA AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA" (CtEDO, 2014)
Primă secțiune decizia nr. 5006/09 Ljubenka KOSTOVA și alții împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei și a altor 8 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așezează la 6 mai 2014 în calitate de comitet compus din: Paulo Pinto de Albuquerque, președinte, Mirjana Lazarova Trajkovska, Linos-Alexandre Sicilianos, judecători și André Wampach, Secțiunea adjunctă Regstrar, având în vedere cererile depuse mai sus la datele prevăzute în apendice, având în vedere declarația depusă de guvernul contestat cere Curții să elimine cererile din lista cazurilor și răspunsurile unora dintre solicitanți la aceste declarații, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTS ȘI PROCEDURA O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Guvernul macedonean (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl K. Bogdanov. Reclamanții se plângeau în temeiul articolelor diferite ale Convenției cu privire la diferite tipuri de proceduri, astfel cum se prevede în apendice. Solicitațiile, în ceea ce privește durata procedurii, au fost comunicate guvernului. Având în vedere similaritatea chestiunii principale în temeiul Convenției, Curtea decide să se alăture cererilor enumerate în apendice și să le ia în considerare într-o singură decizie. După ce nu a ajuns la o soluționare prietenoasă, prin scrisori cu date diferite prevăzute în apendice, Guvernul contestat a informat Curtea că au propus să facă declarații unilaterale în vederea soluționării problemei în ceea ce privește durata procedurii și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererile în conformitate cu art. 37 din convenție. Declarația furnizată după cum urmează: „... Guvernul dorește să exprese, printr-un mod de declarație unilaterală, recunoașterea acesteia că, în circumstanțele speciale ale prezentului caz, nu a îndeplinit cerințele drepturilor reclamanților protejate de art. 6 § 1 din Convenție. În consecință, guvernul este dispus să plătească suma [globală] de euro [cât se specifică în apendicele pentru fiecare cerere separată] [denumirea reclamantului]. În opinia sa, această sumă ar constitui o redresare adecvată și o compensare suficientă pentru încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție, conform căreia procedura internă a durat în mod nejustificat și, prin urmare, o sumă rezonabilă în ceea ce privește cuantitatea în cazul în cauză, având în vedere jurisprudența Curții. Această sumă trebuie să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, și va fi eliberată de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Această sumă va fi plătită contului personal al reclamantului în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) din convenție ... Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție, Guvernul ar dori să sugereze că circumstanțele prezentului caz permit Curții să ajungă la concluzia că, pentru orice alt motiv, nu mai este justificat continuarea examinării cererii. În plus, nu există motive de caracter general, astfel cum sunt definite la art. 37 § 1 în amendă , care ar necesita examinarea în continuare a cazului în temeiul acestei dispoziții. Prin urmare, Guvernul invită Curtea să scoată cererea din lista sa de cazuri “. Cu scrisorile trimise între 26 iulie 2013 și 1 februarie 2014 reclamanții în cererile nr. 418/10, 34531/09, 48060/10, 34474/11, 56404/11, 62520/10, 40784/10 și 58916/11 au indicat că nu sunt satisfăcuți cu termenii declarațiilor unilaterale. Reclamanții în cererea nr. 5006/09 nu au formulat comentarii cu privire la declarația unilaterală prezentată în acest caz. Curtea reamintește că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile specificate, în temeiul alineatului (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. art. 37 § (c) permite Curtea, în special, să scoată o situație din lista sa, în cazul în care: „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererilor”. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarația având în vedere principiile stabilite în jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia , [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI), WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec. n. 28953/03). Curtea a stabilit în mai multe cazuri, inclusiv cele prezentate împotriva statului iugoslav, practica sa privind plângerile cu privire la încălcarea articolului 6 § 1 cu privire la dreptul unei persoane la o audiere într-un timp rezonabil ( a se vedea Petkovski c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 27314/04, 13 noiembrie 2008; Ajvazi c. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei , nr. 30956/05, 13 Noiembrie 2008, Frydlender v. Franța [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII; Cocchiarella v. Italia [GC], nr. 64886/01, § 69-98, ECHR 2006; Majewski v. Polonia , nr. 52690/99, 11 octombrie 2005; și Wende și Kukówka v. Polonia , nr. 56026/00, 10 mai 2007). Având în vedere natura admiterilor conținute în declarațiile guvernamentale, precum și valoarea compensației propuse – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare –, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării acestor părți ale cererilor (art. 37 § 1 litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu necesită să continue examinarea acestor părți ale cererilor (art. 37 § 1 în amendă) Curtea consideră că aceste sume ar trebui convertite în moneda națională a statului interesat la rata aplicabilă la data plății și plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții emise în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În cazul în care nu s-a reglementat în această perioadă, dobânzile simple se plătesc pe sumele în cauză la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea ar putea fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din listă cazurile din partea privind plângerile referitoare la durata procedurii. Reclamanții au formulat, de asemenea, plângeri suplimentare în legătură cu diferitele articole ale Convenției și cu protocolele sale. Având în vedere toate dovezile în posesia sa și în măsura în care este competentă să examineze acuzațiile, Curtea nu a constatat nici o apariție a încălcării drepturilor și libertăților garantate de Convenția sau de Protocolele sale, ca urmare a faptului că restul cererilor este evident nefondat și trebuie respins în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea hotărăște în unanimitate să se alăture cererilor; ia act de termenii declarației guvernului contestat privind plângerile de lungă durată ale reclamanților în temeiul articolului 6 § 1 și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; să atace o parte din cererile cu privire la plângerea de lungă durată din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenție. Declară restul cererilor inadmisibil. André Wampach Paulo Pinto de Albuquerque Președintele adjunct al grefierului Apendicele de cerere No Lodgedd on Solicitant Data nașterii Loc de reședință reprezentat de Obiectivul (procedură internă nr.) Articole invocate Data declarației unilaterale ale Guvernului Valoarea acordată (în euro) 5006/09 20/01/2009 Ljubenka KOSTOVA 08/02/1956 Veles Elza RUSEVA 14/02/1957 Veles Anica SARAGINOVA 15/10/1968 Veles Dragan POPOVSKI Procedura civilă de anulare a deciziilor de licențiere 1653/03 art. 6 art. 13 17 iunie 2013 513 fiecare 34531/09 18/06/2009 MARLEKS DOO Skopje Svetozar RISTESKI Procedura civilă de compensare a daunelor (pagube) 820/98 art. 6 art. 8 art. 13 art. 1 din Protocolul nr. 1 14 iunie 2013 3.060 418/10 24/12/2009 Nace GRUEVSKI 20/02/1940 Skopje Tanja GRUEVSKA 23/08/1950 Procedura civilă și de punere în aplicare a procedurii de anulare a unei decizii de concediere (pagube) 3711/02 art. 1 din Protocolul nr. 1 14 iunie 2013 1.323 fiecare 40784/10 28/06/2010 Zoran ATANASOV Kavadarci Blage MILOŠEVSKI Procedura civilă de compensare a daunelor Procedura civilă de anulare a unui contract δ Ор. 2703/02 art. 6 3 iunie 2013 1.530 în comun 62520/10 19/10/2010 Fadil HALJITI 01/03/1958 Tetovo Procedura civilă de compensare a daunelor și a plății salariului РO. √р. 621/07 art. 3 art. 6 art. 14 art. 1 din Protocolul nr. 12 25 iulie 2013 765 34474/11 23/05/2011 Milka PROKOPIEVA 19/01/1951 Skopje Procedura civilă de anulare a unui contract (XXXI 6167/07, XXXI 1318/10) art. 6 art. 13 art. 1 din Protocolul nr. 1 8 iulie 2013 1,440 56404/11 27/08/2011 Asen DINEV 30/06/1960 Strumica Procedura civilă de datorie (1669/04) art. 6 12 iulie 2013 1.170 58916/11 14/09/2011 Momčilo ALEKSOVSKI 04/11/1956 Kriva Palanka Valentina TODOROVSKA Procedură administrativă pentru permisul de construcție δр. 16-512/02 δ δр. 2018/2008 art. 6 art. 13 art. 1 din Protocolul nr. 1 25 noiembrie 2013 1.395