ANCIENT BALTIC RELIGIOUS ASSOCIATION “ROMUVA” v. LITHUANIA

Publicat la 7 octombrie 2024 SECȚIUNE Cererea nr. 1747/24 ANCIENT BALTIC RELIGIOSY ASSOCIATION ROMUVA împotriva Lituaniai depusă la 4 ianuarie 2024 a comunicat la 18 septembrie 2024 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la refuzul de către Seimas (Parlamentul lituanian) de a acorda asociației solicitante statutul unei asociații religioase recunoscute de stat. La 27 iunie 2019 Seimas a refuzat recunoașterea de stat asociației reclamante. Contextul de fapt și juridic relevant a fost prezentat în detaliu în hotărârea Curții în cadrul Asociației Religioase din Baltic Antic „Romuva” c. Lituania (n. 48329/19, 8 iunie 2021). În ultima hotărâre, Curtea a constatat că s-a constatat o încălcare a articolului 14 din Convenția, citită în conjuncție cu art. 9 din cauza faptului că, în refuzarea recunoașterii statului asociației solicitante, autoritățile de stat nu au furnizat o justificare rezonabilă și obiectivă pentru tratarea asociației solicitante în mod diferit de celelalte asociații religioase care au fost într-o situație relevantă similară, precum și a membrilor Seimas care au votat împotriva acordării recunoașterii statului nu au rămas neutru și imparțiale în exercitarea competențelor lor de reglementare (ibid., § 147). Curtea a constatat, de asemenea, că a existat o încălcare a articolului 13 din Convenție, având în vedere faptul că asociația solicitantă nu a avut un remediu intern eficace în ceea ce privește hotărârea Seimas impugnată (ibid., § 153). În momentul depunerii prezentei cereri (la 4 ianuarie 2024), supravegherea executării hotărârii Curții din 8 iunie 2021 a fost încă în suspensie în fața Comitetului de Miniștri. După adoptarea hotărârii Curții, după cum a fost prezentată de asociația solicitantă, au avut loc următoarele evoluții relevante: Prin hotărârea din 7 septembrie 2021, Curtea Constituțională a susținut că art. 6 § 2 din Legea Comunităților și Asociațiilor Religioase era în conformitate cu Constituția, în măsura în care o asociere religioasa ar putea solicita recunoașterea statului 25 de ani după înregistrarea inițială în Lituania. Cu toate acestea, această dispoziție nu a fost în conformitate cu Constituția în măsura în care, în cazul în care o cerere de recunoaștere a statului a fost refuzată, asociația religioasă ar putea depune o nouă cerere după zece ani. La 29 septembrie 2022 Seimas a ținut o dezbatere și un vot asupra unui nou proiect de rezoluție care propune acordarea statutului de asociere religioasă recunoscută de stat. După o scurtă dezbatere, acesta a votat să returneze proiectul de rezoluție Comitetului Seimas pentru Drepturile Omului pentru reformulare. La 23 martie 2023 Seimas a adoptat o modificare a articolului 6 din Legea Comunităților și Asociațiilor Religioase (ibid., §§ 59-60). Amendamentul a intrat în vigoare la 1 mai 2023. În urma modificării, art. 6 § 4 prevede că Seimas trebuie să decidă să acorde recunoașterea statului unei asociații religioase în termen de trei luni de la încheierea Ministerului Justiției cu privire la dacă asociația religioasa îndeplinește criteriile prevăzute de lege, excluzând perioadele dintre sesiunile Seimas . Dacă Seimas nu adoptă proiectul de rezoluție privind recunoașterea statului, acesta trebuie să examineze din nou problema până la adoptarea unei decizii. art. 6 § 5 prevede că dacă Seimas hotărăște să nu acorde recunoașterea statului unei asociații religioase, rezoluția sa trebuie să prezinte motive care demonstrează că asociația religioasă nu are sprijin în societate și/sau învățarea și practicile sale contravin legii sau morale publice. Dacă cererea este refuzată, o nouă cerere poate fi depusă după doi ani. La 19 septembrie 2023 Seimas a ținut o dezbatere și un vot asupra proiectului de rezoluție care propune să acorde recunoașterea statului asociației candidate. După o scurtă dezbatere, Seimas a votat să o respingă. a organizat o dezbatere și un vot asupra unui nou proiect de rezoluție, care propune să nu acorde recunoaștere de stat asociației solicitante, din cauza faptului că predarea și practicile sale contravin moralității publice. După o scurtă dezbatere, Seimas a votat să nu adopte proiectul de rezoluție și să-l returneze Comitetului Seimas pentru drepturile omului pentru reformulare. Asociația solicitantă se plâng în conformitate cu art. 14 din Convenție, citit în conjuncție cu art. 9 că a fost tratat diferit de alte asociații religioase care au fost acordate recunoașterea statului și că membrii Seimas care au votat împotriva acordării recunoașterii statelor nu au rămas neutrale și imparțiale în exercitarea competențelor lor de reglementare – în special, unele dintre membrii Seimas și-au bazat decizia pe argumente legate de religia catolica. 13 din Convenția că dreptul intern nu îi oferă posibilitatea de a face apel împotriva deciziilor impușite ale Seimas QUE TREBUIE ÎNTREACE ÎNTREAȚE ÎNTREACE art. 46 din Convenția împiedică examinarea Curții a plângerilor asociației solicitante în temeiul articolului 14 din Convenția, citită coroborat cu art. 9 și în temeiul articolului 13 din Convenția (a se vedea Moreira Ferreira c. Portugalia (nr. 2) [GC], nr. 19867/12, § 47, 11 iulie 2017, precum și cazurile citate în acest articol)? În special, prezenta cerere se referă la executarea hotărârii Curții dictate în cazul inițial al asociației solicitante de asociere religiosă "Romuva" c. Lituania (nr. 48329/19, 8 iunie 2021) sau conține informații noi relevante care să dea naștere unei noi încălcări a Convenției? Are asociația solicitantă suferită discriminări în exercitarea drepturilor convenției sale, în contravenție cu art. 14 din convenție, luată în conjuncție cu art. 9? În special, atunci când a decis să nu acorde recunoașterea statului asociației reclamanților, autoritățile au rămas neutru și imparțiale în exercitarea competențelor lor de reglementare (a se vedea Asociația Religioasă Baltică Antică “Romuva”, citată mai sus, § 147)? A avut alocația solicitantă la dispoziția sa un remediu intern eficient pentru plângerile sale în temeiul articolului 9 din Convenție, luate singur și coroborate cu art. 14, conform articolului 13 din Convenție (ibid., § 153)?

Published on 7 October 2024

SECOND SECTION

Application no. 1747/24

ANCIENT BALTIC RELIGIOUS ASSOCIATION ROMUVA

against Lithuania

lodged on 4 January 2024

communicated on 18 September 2024

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the refusal by the

Seimas

(the Lithuanian Parliament) to grant to the applicant association the status of a State‑recognised religious association.

On 27 June 2019 the

Seimas

denied State recognition to the applicant association. The relevant factual and legal background was presented in detail in the Court’s judgment in

Ancient Baltic religious association “Romuva” v.

Lithuania

(no.

48329/19, 8 June 2021).

In the latter judgment, the Court found that there had been a violation of Article 14 of the Convention read in conjunction with Article

9, on account of the fact that when refusing to grant State recognition to the applicant association, the State authorities had not provided a reasonable and objective justification for treating the applicant association differently from other religious associations that had been in a relevantly similar situation, and the members of the

Seimas

who had voted against the granting of State recognition had not remained neutral and impartial in exercising their regulatory powers (ibid., § 147). The Court also found that there had been a violation of Article 13 of the Convention, on account of the fact that the applicant association had not had an effective domestic remedy with respect to the impugned decision of the

Seimas

(ibid., § 153).

At the time of the lodging of the present application (on 4 January 2024), the supervision of the execution of the Court’s judgment of 8 June 2021 was still pending before the Committee of Ministers.

As submitted by the applicant association, after the adoption of the Court’s judgment, the following relevant developments have taken place:

In a ruling of 7 September 2021, the Constitutional Court held that Article

6 §

2 of the Law on Religious Communities and Associations was in line with the Constitution in so far as it provided that a religious association could seek State recognition twenty-five years after its initial registration in Lithuania. However, that provision was not in line with the Constitution in so far as it provided that, if a request for State recognition was denied, the religious association could lodge a new request after ten years.

On 29 September 2022 the

Seimas

held a debate and a vote on a new draft resolution proposing that the applicant association be granted the status of a State-recognised religious association. After a brief debate, it voted to return the draft resolution to the

Seimas

Committee for Human Rights for redrafting.

On 23 March 2023 the

Seimas

enacted an amendment to Article 6 of the Law on Religious Communities and Associations (ibid., §§ 59-60). The amendment entered into force on 1 May 2023. Following the amendment, Article 6 § 4 provides that the

Seimas

must decide on granting State recognition to a religious association within three months after receiving a conclusion of the Ministry of Justice on whether the religious association meets the criteria provided by law, excluding the periods between the sessions of the

Seimas

. If the

Seimas

does not adopt the draft resolution on State recognition, it has to consider the issue again until a decision is adopted. Article 6 § 5 provides that if the

Seimas

decides not to grant State recognition to a religious association, its resolution must provide reasons showing that the religious association does not have support in society and/or its teaching and practices contravene the law or public morals. If the request is denied, a new request may be lodged after two years.

On 19 September 2023 the

Seimas

held a debate and a vote on the draft resolution proposing to grant State recognition to the applicant association. After a brief debate, the

Seimas

voted to reject it.

On the same day the

Seimas

held a debate and a vote on a new draft resolution which proposed not to grant State recognition to the applicant association, on the grounds that its teaching and practices contravene public morals. After a brief debate, the

Seimas

voted not to adopt the draft resolution and to return it to the

Seimas

Committee for Human Rights for redrafting.

The applicant association complains under Article 14 of the Convention read in conjunction with Article 9 that it was treated differently from other religious associations which had been granted State recognition and that the members of the

Seimas

who voted against the granting of State recognition did not remain neutral and impartial in exercising their regulatory powers – in particular, some of the members of the

Seimas

based their decision on arguments relating to the Catholic religion. It further complains under Article

13 of the Convention that the domestic law does not provide it with any possibility to appeal against the impugned decisions of the

Seimas

.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Does Article 46 of the Convention preclude the Court’s examination of the applicant association’s complaints under Article 14 of the Convention read in conjunction with Article 9 and under Article 13 of the Convention (see

Moreira Ferreira v. Portugal (no. 2)

[GC], no. 19867/12, § 47, 11

July 2017, and the cases cited therein)? In particular, does the present application concern the execution of the Court’s judgment rendered in the applicant association’s initial case of

Ancient Baltic religious association “Romuva” v.

Lithuania

(no.

48329/19, 8 June 2021) or does it contain relevant new information capable of giving rise to a fresh violation of the Convention?

2.

Has the applicant association suffered discrimination in the enjoyment of its Convention rights, contrary to Article 14 of the Convention, taken in conjunction with Article 9? In particular, when deciding not to grant State recognition to the applicant association, did the authorities remain neutral and impartial in exercising their regulatory powers (see

Ancient Baltic religious association “Romuva”

, cited above, § 147)?

3.

Did the applicant association have at its disposal an effective domestic remedy for its complaints under Article 9 of the Convention, taken alone and in conjunction with Article 14, as required by Article 13 of the Convention (ibid., § 153)?