CtEDO 24.06.2014 Auto

BEÇAJ v. ALBANIA

RESPONDENT
ALB
HOTĂRÂRE
24.06.2014
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
BEÇAJ v. ALBANIA (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Reclamantul, dna Selvi Beçaj, este o națională albaneză, născută în 1983 și locuiește în Tirana. Inițial, a fost reprezentată de dna E. Meli și, ulterior, de dna E. Kokona, avocați care practică în Tirana. Guvernul albanez („Guvernul”) au fost reprezentați de agentul lor atunci, dna L. Mandia și, ulterior, de dna A. Hicka, a Oficiului de Avocat al statului. La 10 februarie 2010, reclamantul a fost numit, în conformitate cu un contract de servicii (contertë shërbimi), ca prim secretar la Misiunea Permanente a Albaniei la Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, în Viena, Austria („Misiunea permanentă”). La 5 decembrie 2011, reclamantul a mers în concediu de maternitate. Ea a dat naștere unui copil la 9 ianuarie 2012. La 24 ianuarie 2012, Ministrul Afacerilor Externe (“ministrul”) a decis să înceteze ocuparea forței de muncă a reclamantului începând cu 24 februarie 2012. La 24 februarie 2012, ministrul a desemnat reclamantul să lucreze ca specialist la Ministerul Afacerilor Externe (“ Ministerul”) din Tirana. La 22 martie 2012 s-a confirmat că reclamantul a fost abandonat de statutul său diplomatic și beneficiile care rezultă din exercitarea postului de premier secretar. La 23 februarie 2012, reclamantul a contestat decizia ministrului din 24 ianuarie 2012 în fața Curții de District Tirana („Curtea de District”). La 4 mai 2012, Curtea de District a acceptat parțial acțiunea civilă a reclamantului, constatand că încetarea ocupării forței de muncă în timpul concediului de maternitate a încălcat articolele 105/a și 107 § 1 din Codul Muncii. Prin urmare, a anulat decizia ministrului din 24 ianuarie 2012 și a ordonat reintegrarea reclamantului. În plus, Curtea de District a susținut că motivele avansate de angajatorul reclamantului pentru încetarea ocupării forței de muncă, cum ar fi comisia infracțiunilor de trafic în Austria, nu au prevalențat asupra garanțiilor juridice acordate femeilor în cursul perioadei de concediu postnatal. Curtea de district a hotărât că decizia sa ar trebui să fie aplicată provizorie în conformitate cu art. 317 din Codul de Procedură Civilă („CCP”). Având în vedere situația reclamantului și poziția pe care a ocupat-o, Curtea de District a ordonat ca, în plus față de reintegrarea acesteia, acreditarea reclamantului să fie reînnoită și beneficiile sale, inclusiv acordarea unui permis de ședere, acordarea de cazare, plata salariului și furnizarea de examene medicale care au început în locul de ședere al reclamantului din cauza ocupării ei (paditësja vlerësohet se duhet thehehet në një detyrë, e cila për nga rëndësia dhe specifikat e saj, implikon procedura të caktu qëborhen me akreditmin dhe ripërfitin e benefice (leja e qrendfitimi i pagës,ekzaminimet mjesës tjesë nidin vierënfit e pë shkka). La 22 noiembrie 2012, Curtea de Apel Tirana a susținut hotărârea instanței de judecată. 11. La 17 decembrie 2012, Ministerul a apelat la Curtea Supremă. În prezent, procedurile sunt în așteptare în fața acestei instanțe. 12. La 22 iunie 2012, Curtea de District a eliberat o scrisoare de execuție în ceea ce privește decizia sa din 4 mai 2012, în conformitate cu articolele 510 și 511 din CCP. 13. La 9 iulie 2012, judecătorul a solicitat fără succes Ministerului să respecte în mod voluntar decizia Curții de District, confirmată de Curtea de Apel. 14. La 27 iulie 2012, având în vedere nerespectarea hotărârii Curții de District, judecătorul a hotărât să continue executarea obligatorie a acestuia. 15. La 12 decembrie 2012, având în vedere faptul că Ministerul nu a respectat decizia, judecătorul a avertizat Ministerul că va fi amendat în conformitate cu art. 606 din CCP. 16. Guvernul a susținut că, la cererea reclamantului, la 19 decembrie 2012, judecătorul a decis să pună capăt procedurii de executare (pushimin e ekzekutimit me körkesë të kreditorit). Din decizia judecătorului că reclamantul a decis să transfere dosarul în biroul altui judecător pentru supraveghere și aplicare (për ta transferuar te një përmbarues tjetër). 17. Guvernul a susținut în continuare că, în conformitate cu ordonanța ministrului nr. 222 din 13 mai 2013 reclamantul a fost numit prim secretar, o poziție echivalentă cu cea pe care o deține, la Consulatul General al Albaniei din Istanbul, Turcia (“Consulatul General”). Scrisoarea Ministerului adresată Consulatului General din 14 mai 2013, astfel cum a fost prezentată de solicitant, a declarat că „ Ministerul se angajează să plătească dnei Beçaj numai salariul său lunar (Ministria...merr përsipër vetëm shpenzimet e pagës musulmane)”. 18. La 1 august 2013, Oficiul Avocatului de Stat a trimis Ministerului o scrisoare, a căror extracte relevante au citit următoarele: „având în vedere circumstanțele în care reclamantul, dna Beçaj, a depus o cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la întârzierea executării hotărârii Curții de District din 4 mai 2012, astfel cum a fost susținută de decizia Curții de Apel din 22 noiembrie 2012, precum și dezvoltarea recentă prin care reclamantul a luat deja un loc de muncă ca prim secretar al Consulatului General al Republicii Albania din Istanbul, solicităm Ministerului Afacerilor Externe să contacteze dl Beçaj și să-i ceară să retragăse cererea [locată] la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul își îndeplinește obligația de a aplica hotărârea Curții prin ordin nr. 222 din 13 mai 2013, în ciuda retragerii reclamantei din procedura de executare (kërkojmënga ana e Ministrisë së Punëve të Jashte të bëjë të mundur kontaktimin me Znj. Beçaj dhe kërkimin prej saj të heqjes dorë prej aplikimit në Gjykatën Evoropiane të të Drejtave të Njeriut, për sa kohë detyrimet e shtetit ndaj ekzekutimit të vendimit gjyqësor të sipërpërmendur Janë plotësuar nëpërjet urdhrit nr. 222 datë 13.05.2013, pavarësisht prej heqjes dorë prej saj nga ekzekutimi i këtij tëit fond).” 19. La 6 august 2013, Ministerul a trimis o scrisoare consulatului general, al căror extracte relevante au citit următoarele: „În cererea de protecție a intereselor statului, biroul avocatului de stat solicită Ministerului, având în vedere desemnarea dnei Beçaj ca prim secretar la Consulat general, [să-i ceară] să retragă cererea depusă de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Avokatura e Shtetit në kërkesën e saj për mbrojtjen e të drejtave të shtetit shqiptar kërkon MPJ që duke u nisur kushtet kur Znj. Beçaj është emëruar si Sekretare e Parë në Konsullatën e Përgjithshme të RSH-së në Stamboll të heq dorë nga e drejta e ankimit pranë GJEDNJ-së)” 20. La 20 decembrie 2013, în cadrul observațiilor sale, reclamantul a prezentat o declarație, pe care a semnat-o la 27 august 2013, retragerea cererii sale de la Curte. Declarația se citește după cum urmează: „Până la scrisoarea Oficiului de Stat al Avocatului ... despre poziția mea privind cererea depusă de mine, Silvi Beçaj, în fața Curții Europene a Drepturilor Omului, informez [voastră] că mă retrag de la urmărirea acestei cereri în fața instanței respective (referuar shkresës së Avokaturës së Shtetit...mbi qendrimintimtim personal mbi çështjen e nrritur prejje, Silvi Beçaj, në Gjykatën e të Drejtave të NJeriut, Strasbourg, informaj se jap dorëheqjen për vazhdimin e kësaj çështje pranë kësaj gjykate) 21.” Ea a susținut că declarația a fost făcută ca urmare a presiunii exercitate de Guvern. 22. art. 104 § 1 prevede că durata concediului de maternitate este de 35 de zile în ceea ce privește concediul prenatal și de 42 de zile în ceea ce privește concediul postnatal. art. 105 § 2 prevede că atunci când perioada de concediu postnatal se termină, o femeie poate decide dacă dorește să se reîntoarcă la muncă sau să beneficieze de drepturile de asigurare socială. În conformitate cu art. 105/a, în cazul în care angajatorul unei femei își pune capăt ocupării forței de muncă în timpul sarcinii sau după întoarcerea ei la muncă după nașterea unui copil, angajatorul trebuie să dovedească că motivul încheierii nu a fost sarcina femeii sau nașterea copilului. În conformitate cu art. 107 § 1, încetarea ocupării forței de muncă este nulă în cazul în care are loc în perioada în care femeia are dreptul la plăți de asigurare socială ulterioară nașterii unui copil. 23. În temeiul articolului 317, o decizie de judecată poate fi aplicată provizorie dacă se referă la plata daunelor din cauza concedierii nedreptăți de la locul de muncă. De asemenea, executarea provizorie poate fi ordonată dacă, datorită întârzierii executării, reclamantul poate suferi pagube semnificative care nu pot fi remediate sau dacă executarea ar deveni imposibilă sau ar fi făcută extrem de dificilă. 24. art. 510 prevede că o decizie judecătorească care ordonă executarea provizorie a acestuia constituie un titlu de executare. În temeiul articolului 511, titlul de execuție este executor la cererea creditorului.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă