TAŠKOV AND OTHERS v. "THE FORMER YUGOSLAV REPUBLIC OF MACEDONIA"

Primă secțiune decizia nr. 42350/04 Kostadin TAŠKOV și alții împotriva fostei Republici Iugoslave a Macedoniei Curții Europene a Drepturilor Omului (prima secțiune), care așeză la 1 iulie 2014 în calitate de comitet compus din: Linos-Alexandre Sicilianos, președinte Mirjana Lazarova Trajkovska, Ksenija Turković, judecători și André Wampach, grefier adjunct al secțiunii; Având în vedere cererea depusă la 29 septembrie 2004, având în vedere declarația depusă de guvernul contestat la 22 iunie 2012, care solicită Curții să elimine cererea din lista cazurilor și răspunsul reclamanților la această declarație, după deliberare, hotărăște după cum urmează: O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Reclamanții sunt cetățeni macedoneni și locuiesc în Skopie sau Štip. Ele au fost reprezentate de dl Torov, avocat practicant la Štip. Guvernul macedonean („Guvernul”) au fost reprezentate de agentul lor, dl K. Bogdanov. Reclamanții se plângeau în legătură cu procedura civilă de determinare a titlului în cazul parcelelor de teren și se bazează pe articolele 6 și 13 și la art. 1 din Protocolul nr. 1 din Convenție. Partea cererii privind durata procedurilor în temeiul articolelor 6 și 13 a fost comunicată guvernului HOTĂRÂREA După eșecul încercărilor de a ajunge la o soluție prietenoasă, prin o scrisoare din 22 iunie 2012 și prin rectificarea din 31 august 2012, Guvernul a informat Curții că au propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării problemei în ceea ce privește durata procedurii. Ei au solicitat în continuare Curtea să pună în aplicare cererea din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația prevăzută după cum urmează: „... Guvernul dorește să exprese, printr-o declarație unilaterală, recunoașterea acesteia că, în circumstanțele speciale ale prezentului caz, [lungirea procedurii interne] nu a îndeplinit cerințele drepturilor reclamanților protejate de art. 6 § 1 și art. 13 din convenție. În consecință, Guvernul este pregătit să plătească suma globală de [apendicele de mai jos] euro [denumirea reclamantului]. În opinia sa, această sumă ar constitui o reparație adecvată și o compensare suficientă pentru încălcarea articolului 6 § 1 faptul că procedura internă a durat în mod nejustificat, astfel o sumă rezonabilă cuantificantă în cazul în cauză, având în vedere jurisprudența Curții, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, și va fi eliberată de orice impozită care ar putea fi aplicabilă. Această sumă va fi plătită contului personal al reclamanților în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) din Convenție ... Având în vedere cele de mai sus și în conformitate cu art. 37 alineatul (1) litera (c) din Convenție, Guvernul ar dori să sugereze că circumstanțele prezentului caz permit Curții să ajungă la concluzia că, din „alte motive”, nu mai este justificat continuarea examinării cererii. În plus, nu există motive de caracter general, astfel cum sunt definite la art. 37 § 1 în amendă, care ar necesita examinarea suplimentară a cauzei în temeiul acestei dispoziții. Prin urmare, Guvernul invită Curtea să elimine aplicarea din lista sa de cazuri.” Prin scrisoarea primită de Curte la 10 august 2012, reclamanții au indicat că nu sunt satisfăcuți cu termenii declarației unilaterale și au solicitat Curții să continue examinarea cazului. Curtea reamintește că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile specificate, în temeiul alineatului (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. art. 37 § (c) permite Curtea, în special, să scoată o situație din lista sa, în cazul în care: „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazului. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarația având în vedere principiile stabilite în jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia , [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI), WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec. n. 28953/03). Curtea a stabilit, în o serie de cazuri, inclusiv cele prezentate împotriva statului contestat, practica sa privind plângerile referitoare la încălcarea articolului 6 § 1 cu privire la dreptul unei persoane la o audiere într-un timp rezonabil (a se vedea Frydlender c. France [GC], nr. 30979/96, § 43, CEDH 2000-VII; Cocchiarella c. Italia [GC], nr. 64886/01, §§ 69-98, CEDH 2006 Majewski c. Polonia , nr. 52690/99, §§ 38-41, 11 octombrie 2005; Wende și Kukówka v. Polonia , nr. 56026/00, §§ 63-65, 10 mai 2007; Petkovski fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (dec.) nr. 27314/04, 13 noiembrie 2008; Ajvazi v. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (dec.) nr. 30956/05, 13 noiembrie 2008). Având în vedere natura admiterilor care figurează în declarația Guvernului, precum și valoarea compensației propuse – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării acestei părți de aplicare (art. 37 § 1 litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea acestei părți a cererii (art. 37 § 1 în amendă) Curtea consideră că aceste sume ar trebui convertite în moneda națională la rata aplicabilă la data plății și plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții emise în conformitate cu art. 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu s-a reglementat în această perioadă, dobânzile simple se plătesc pe sumele în cauză la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. În cele din urmă, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea ar putea fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă în partea referitoare la plângerea cu privire la durata procedurii. Considerând art. 6 și art. 1 din Protocolul nr. 1, reclamanții au formulat și alte plângeri. Având în vedere toate dovezile în posesia sa și în măsura în care este competentă să examineze acuzațiile, Curtea nu a constatat nici o apariție a încălcării drepturilor și libertăților garantate de Convenția sau de Protocolele sale, ca urmare a faptului că această parte a cererii este evident nefondată și trebuie respinsă în conformitate cu art. 35 §§ 3 și 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea ia act în unanimitate de termenele declarației guvernului contestat în temeiul articolului 6 și al articolului 13 din Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în respectiva Convenție; decide să ia parte din aplicarea acesteia din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenția. Rezultatul cererii este inadmisibil André Wampach Linos-Alexandre Sicilianos Președintele Adjunct Registrului Apendice Apendice Prenumele LAST NOM Data nașterii Suma atribuită Kostadin TAŠKOV 17/12/1934 1.960 euro fiecăruia dintre aceste șapte solicitanți Mihajlo MIHAJLOV 14/01/1940 Dimko MIHAJLOV 13/02/1943 Janko MIHAJLOV 02/04/1946 Mite MIHAJLOV 07/09/1951 Kostadinka NAKOVA 08/11/1932 Olga POCEVSKA 23/01/1944 Kiraca TAŠKova ŠTERJOVA 12/11/1945 1.960 euro în comun pentru aceste patru reclamante Lenče MIHAJLOVA 08/06/1960 Piha TAŠKova ŠTERJOVA 23/10/1957 Suzana MIHAJLOVA 28/05/1968

FIRST SECTION

DECISION

Application no. 42350/04

Kostadin TAŠKOV and others

against the former Yugoslav Republic of Macedonia

The European Court of Human Rights (First Section), sitting on 1

July

2014 as a Committee composed of:

Linos-Alexandre Sicilianos,

President

,

Mirjana Lazarova Trajkovska,

Ksenija Turković,

judges

,

and André Wampach,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 29 September 2004,

Having regard to the declaration submitted by the respondent Government on 22 June 2012 requesting the Court to strike the application out of the list of cases and the applicants’ reply to that declaration,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

A list of the applicants is set out in the appendix. The applicants are Macedonian nationals and live in Skopje or Štip. They were represented by Mr

T.

Torov, lawyer practicing in Štip.

The Macedonian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr K. Bogdanov.

The applicants complained about the civil proceedings for determination of the title to plots of land. They relied on Articles 6 and 13 and Article 1 of Protocol No.1 of the Convention.

The part of the application concerning the length of proceedings under Articles 6 and 13 was communicated to the Government

.

THE LAW

After the failure of attempts to reach a friendly settlement, by a letter of 22 June 2012 and the corrigendum of 31 August 2012 the Government informed the Court that they proposed to make a unilateral declaration with a view to resolving the issue in respect of the length of the proceedings. They further requested the Court to strike the application out from its list of cases in accordance with Article 37 of the Convention.

The declaration provided as follows:

“... the Government would hereby like to express – by a way of unilateral declaration – its acknowledgement that in the special circumstances of the present case, [the length of the domestic proceedings] did not fulfil the requirements of the applicants’ rights protected by Article 6 § 1 and Article 13 of the Convention. Consequently, the Government is prepared to pay the global sum of [as specified in the appendix below] euros to [the applicant name]. In its view, this amount would constitute adequate redress and sufficient compensation for the violation of Article 6 §

1 that the domestic proceedings lasted unreasonably long, thus a reasonable sum as to quantum in the present case in the light of the Court’s case law. This sum is to cover any pecuniary and non-pecuniary damage, as well as the costs and expenses, and will be free of any taxes that may be applicable. This sum will be payable to the personal account of the applicants within three months from the date of the notification of the Court decision pursuant to Article 37 § 1 (c) of the Convention ... In the light of the above and in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention, the Government would like to suggest that the circumstances of the present case allow the Court to reach the conclusion that for “any other reason” it is no longer justified to continue the examination of the application. Moreover, there are no reasons of a general character, as defined in Article 37 § 1 in fine, which would require the further examination of the case[s] by virtue of that provision. Therefore, the Government invites the Court to strike the application out of its list of cases.”

By a letter received by the Court on 10 August 2012, the applicants indicated that they were not satisfied with the terms of the unilateral declaration and requested the Court to continue with the examination of the case.

The Court recalls that Article 37 of the Convention provides that it may at any stage of the proceedings decide to strike an application out of its list of cases where the circumstances lead to one of the conclusions specified, under (a), (b) or (c) of paragraph 1 of that Article. Article

37 §

1

(c) enables the Court in particular to strike a case out of its list if:

“for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the application”.

It also recalls that in certain circumstances, it may strike out an application under Article 37 § 1(c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the case to be continued.

To this end, the Court will examine carefully the declaration in the light of the principles established in its case-law, in particular the

Tahsin Acar

judgment (

Tahsin Acar v.

Turkey

, [GC], no.

26307/95, §§ 75-77, ECHR

2003-VI);

WAZA Spółka z o.o. v. Poland

(dec.) no. 11602/02, 26

June

2007; and

Sulwińska v. Poland

(dec.) no. 28953/03).

The Court has established in a number of cases, including those brought against the respondent State, its practice concerning complaints about the violation of Article 6 § 1 about one’s right to a hearing within a reasonable time (see

Frydlender v. France

[GC], no. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII;

Cocchiarella v. Italy

[GC], no.

64886/01, §§ 69-98, ECHR 2006

‑

V;

Majewski v. Poland

, no. 52690/99, §§ 38-41, 11

October 2005;

Wende and

Kukówka v. Poland

, no. 56026/00, §§ 63-65, 10 May 2007;

Petkovski

v.

the former Yugoslav Republic of Macedonia

(dec.) no.

27314/04, 13

November 2008;

Ajvazi v. the former Yugoslav Republic of Macedonia

(dec.) no.

30956/05, 13 November 2008).

Having regard to the nature of the admissions contained in the Government’s declaration, as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of this part of application (Article 37 § 1(c)).

Moreover, in light of the above considerations, and in particular given the clear and extensive case-law on the topic, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of this part of the application (Article 37 § 1

in fine

).

The Court considers that these amounts should be converted into the national currency at the rate applicable at the date of payment and paid within three months from the date of notification of the Court’s decision issued in accordance with Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to settle within this period, simple interest shall be payable on the amounts in question at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank plus three percentage points.

Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declaration, the application could be restored to the list in accordance with Article

37 § 2 of the Convention (

Josipović v. Serbia

(dec.), no. 18369/07, 4

March 2008).

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list in the part concerning the complaint about the length of proceedings.

Relying on Article 6 and Article 1 of Protocol No. 1 the applicants also raised other complaints.

Having regard to all the evidence in its possession, and in so far as it has jurisdiction to examine the allegations, the Court has not found any appearance of a breach of the rights and freedoms guaranteed by the Convention or its Protocols.

It follows that this part of the application is manifestly ill-founded and must be rejected in accordance with Article 35 §§ 3 and 4 of the Convention.

For these reasons, the Court unanimously

Takes note

of the terms of the respondent Government’s declaration under Article 6 and Article 13 of the Convention and of the modalities for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;

Decides

to strike this part of the application out of its list of cases in accordance with Article 37 § 1 (c) of the Convention.

Declares

the remainder of the application inadmissible

.

André Wampach

Linos-Alexandre Sicilianos

Deputy Registrar

President

Appendix

N

o

.

First name LAST NAME

Birth date

Amount awarded

Kostadin TAŠKOV

17/12/1934

1,960 euros to each of these seven applicants

Mihajlo MIHAJLOV

14/01/1940

Dimko MIHAJLOV

13/02/1943

Janko MIHAJLOV

02/04/1946

Mite MIHAJLOV

07/09/1951

Kostadinka NAKOVA

08/11/1932

Olga POCEVSKA

23/01/1944

Kiraca TAŠKOVA ŠTERJOVA

12/11/1945

1,960 euros jointly to these four applicants

Lenče MIHAJLOVA

08/06/1960

Piha TAŠKOVA ŠTERJOVA

23/10/1957

Suzana MIHAJLOVA

28/05/1968