B.L. ET AUTRES c. FRANCE

Comunicat la 6 iulie 2014 CINCI SECȚIUNEA II Cererea nr. 48104/14 B.L. și altele împotriva Franței introduse la 3 iulie 2014 EXPOSAT DE FAPTE Reclamanții sunt reprezentați în fața Curții de către domnul Spinosi, avocat la Paris. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamanții, șase familii formate din cupluri însoțite de zece copii cu vârste cuprinse între patru și paisprezece ani, trei femei și patru bărbați, sunt solicitanți de azil. Toți reclamanții, cu excepția domnului S., au fost plasați în procedură prioritară și, prin urmare, acesta este singurul care beneficiază de o alocație temporară de așteptare. Reclamanții din prezenta cauză, care nu beneficiază de niciun sprijin din partea statului, trăiesc într-o tabără de avere situată într-o parcare din orașul Metz, în apropierea platformei de primire a reclamanților de azil.

Această tabără este aceeași cu cea în care, la anul trecut, reclamanții de la cauza B.G. și alții au fost instalați. Acesta a fost deschis la 19 iunie 2013 și a fost dezmembrat la 15 noiembrie 2013 și a fost reformat în martie 2014. Această tabără găzduiește 330 de persoane, dintre care 40 de copii. Un mobil-home cu două toalete și două dușuri este accesibil la fața locului. Într-o stare deplorabilă, nu prevede nicio separare între bărbați și femei. De multe ori defectuos, el îi obligă pe reclamanții de azil să folosească apa rece pentru nevoile lor cele mai elementare, iar cei prezenți în tabără, inclusiv pe solicitanți, sunt adăpostiți sub o sută de corturi. Doar 30 de paturi pliabile au fost puse la dispoziția întregii tabere, așa că reclamanții, inclusiv copiii, trebuie să doarmă pe podea, pe saltele de noroc, pe pături sau pe cutii.

Deșeurile nu sunt adunate și se află pe site. Copiii nu sunt urmăriți medical sau social și nu sunt educați. Reclamanții au sesizat judecătorul cu privire la cauzele Tribunalului Administrativ de la Strasbourg, care le-a respins cererile de a solicita prefectului să indice un centru care le-ar putea găzdui în cadrul gazdei de urgență. Reclamanții susțin că cazarea de urgență în corturi de care beneficiază în prezent nu îndeplinește cerințele articolelor 3 și 8 din convenție, în special în ceea ce privește calitatea lor de solicitanți de azil și prezența copiilor minori. 30696/09, § 251 și următoarele: 21 ianuarie 2011), reclamanții beneficiază de condiții materiale de primire, în special de locuințe, conforme cu garanțiile prevăzute la articolele 3 și 8 din convenție?

Ce perspective au aceștia de a-și îmbunătăți situația? Există măsuri speciale luate în ceea ce privește minorii și, dacă este cazul, care De asemenea, se propune ca părțile să fie invitate să indice numărul de persoane care trăiesc în lagărul de urgență și să descrie cu precizie condițiile de primire din acesta, în special în ceea ce privește infrastructurile sanitare puse la dispoziția acestora.

Communiquée le 6 juillet 2014

CINQUIÈME SECTION

Requête n o 48104/14 B.L. et autres contre la France introduite le 3 juillet 2014

EXPOSÉ DES FAITS

Les requérants sont représentés devant la Cour par M e Spinosi, avocat à Paris. Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par les requérants, peuvent se résumer comme suit. Les requérants, six familles formées de couples accompagnés de dix enfants âgés de quatre à quatorze ans, trois femmes et quatre hommes, sont demandeurs d’asile. Tous les requérants, à l’exception de Monsieur S., ont été placés en procédure prioritaire. Ce dernier est donc le seul à bénéficier d’une allocation temporaire d’attente. Les requérants de la présente affaire, ne bénéficiant d’aucune prise en charge de la part de l’État, vivent dans un campement de fortune installé sur un parking de la ville de Metz, aux abords de la plateforme d’accueil des demandeurs d’asile.

Ce campement est le même que celui où, l’an passé, les requérants de l’affaire B.G. et autres c. France (n o 63141/13) s’étaient installés. Il fut ouvert le 19 juin 2013 puis démantelé le 15 novembre 2013. Il fut reformé en mars 2014. Ce campement accueille 330 personnes dont 40 enfants. Un mobil-home, comportant deux toilettes et deux douches, est accessible sur le site. Dans un état déplorable, il ne prévoit aucune séparation entre les hommes et les femmes. Souvent défectueux, il oblige les demandeurs d’asile à utiliser l’eau froide pour leurs besoins les plus élémentaires. Les personnes présentes sur le campement, dont les requérants, sont abrités sous une centaine de tentes. Seuls trente lits pliables ont été mis à la disposition de l’ensemble du campement, les requérants, y compris les enfants, doivent donc dormir à même le sol, sur des matelas de fortune, des couvertures ou des cartons.

Les déchets ne sont pas ramassés et s’entassent sur le site. Les enfants ne font l’objet d’aucun suivi médical ou social et ne sont pas scolarisés. Les requérants saisirent le juge des référés du tribunal administratif de Strasbourg, lequel rejeta leurs demandes visant à ce qu’il soit enjoint au Préfet de leur indiquer un centre susceptible de les accueillir dans le cadre de l’hébergement d’urgence. GRIEFS Les requérants allèguent que l’hébergement d’urgence en tentes dont ils bénéficient actuellement ne satisfait pas aux exigences des articles 3 et 8 de la Convention eu égard notamment à leur qualité de demandeurs d’asile et à la présence d’enfants mineurs.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. A la lumière notamment de l’arrêt M.S.S. c. Belgique et Grèce ([GC], n o 30696/09, §§ 251 et suiv., 21 janvier 2011), les requérants bénéficient-ils de conditions matérielles d’accueil, et en particulier d’un logement, conformes aux garanties tirées des articles 3 et 8 de la Convention ? Quelles perspectives ont-ils de voir leur situation s’améliorer ? 2. Y a-t-il des mesures particulières prises à l’égard des mineurs et, le cas échéant, lesquelles ? Il est également proposé d’inviter les parties à indiquer le nombre de personnes vivant dans le campement d’urgence et à décrire précisément les conditions d’accueil dans celui-ci, en particulier en ce qui concerne les infrastructures sanitaires mises à leur disposition.