CtEDO 02.09.2014 Auto

ĐORĐEVIĆ AND OTHERS v. SERBIA

RESPONDENT
SRB
HOTĂRÂRE
02.09.2014
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2014
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
ĐORĐEVIĆ AND OTHERS v. SERBIA (CtEDO, 2014)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 62004/10 Goran δOR Având în vedere cererile depuse la 29 septembrie 2010, având în vedere declarațiile depuse de guvernul contestat la 12 noiembrie 2013, care solicită Curții să elimine cererile din lista cazurilor și răspunsul reclamanților la aceste declarații, după deliberare, hotărăște după cum urmează: Guvernul sârb („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor dna V. Rodić. Reclamanții au obținut hotărâri finale de judecată care ordonă aceeași societate social/de stat să le plătească anumite sume. Informațiile esențiale privind procedurile interne în ceea ce privește fiecare cerere sunt indicate în tabelul adăugat. În baza articolului 6 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, reclamanții se plângeau de nerespectarea de către autoritățile naționale a impunerii hotărârilor finale de judecată în favoarea lor. Solicitările au fost comunicate guvernului HOTĂRÂREA Curtea consideră că, în conformitate cu art. 42 alineatul (1) din Regulamentul Curții, cererile ar trebui să fie însoțite, având în vedere situația lor de fapt și juridică similară. După eșecul încercărilor de a ajunge la o soluție prietenoasă, prin scrisoarea din 12 noiembrie 2013, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă declarații unilaterale în vederea rezolvării chestiunilor formulate de cererile și a solicitat în continuare Curtea să elimine cererile în conformitate cu art. 37 din convenție. Declarația privind fiecare cerere furnizată după cum urmează: ... Guvernul Republicii Serbia este gata să accepte că a existat o încălcare a dreptului reclamantului în temeiul articolului 6 alineatul (1) din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și să ofere reclamantului, [denumirea reclamantului], suma de 1 800 EUR ... Această sumă, care trebuie să acopere orice prejudiciu moral, precum și costurile și cheltuielile, se plătește în contravaloare dinar, fără impozite aplicabile. ..mai mult ... în termen de trei luni, guvernul oferă reclamantului să plătească sumele acordate în deciziile interne în cauză în acest caz, mai puțin orice sume care ar fi putut fi deja plătite pe baza respectivelor decizii. Aceste sume se plătesc în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. Aceste plăți vor constitui rezoluția finală a cauzei care urmează să fie în fața Curții Europene a Drepturilor Omului. Guvernul regretă apariția acțiunilor care au condus la adoptarea prezentei cereri. Prin scrisoarea din 18 februarie 2014, reclamanții au indicat că nu au fost satisfăcuți de termenii declarațiilor unilaterale. Curtea reamintește că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista sa de cazuri în cazul în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile specificate, în temeiul alineatului (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. art. 37 § (c) permite Curtea, în special, să scoată o situație din lista sa, în cazul în care: „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererilor”. De asemenea, aceasta reamintește că, în anumite circumstanțe, poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 § 1 litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor. În acest scop, Curtea va examina cu atenție declarațiile guvernului în funcție de principiile care iese din jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia , [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, ECHR 2003-VI), WAZA Spółka z o.o. c. Polonia (dec.) nr. 11602/02, 26 iunie 2007 și Sulwińska c. Polonia (dec. n. 28953/03). Curtea a înființat, în mai multe cazuri, inclusiv cele prezentate împotriva Serbiei, practica sa privind neexecuția hotărârii interne finale adoptate împotriva societăților sociale/de stat (a se vedea, de exemplu, R. Kačapor și alții c. Serbia, nos. 2269/06, 3041/06, 3042/06, 3043/06, 3045/06 și 3046/06, 15 ianuarie 2008; Crnišanin și alții c. Serbia; nr. 35835/05, 43548/05, 43569/05 și 36986/2006, 13 ianuarie 2009; Rašković și Milunović c. Serbia, nr. 1789/07 și 28058/07, 31 mai 2011; Milunović și Čekrlić c. Serbia (dec.), nr. 3716/09 și nr. 38051/09, 17 mai 2011; și Stošić c. Serbia nr. 64931/1, 1 octombrie 2013). Având în vedere natura admiterilor conținute în declarațiile guvernamentale, precum și cuantumul compensației propuse, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererilor (art. 37 alineatul (1) litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea cererilor (art. 37 § 1 în amendă) În plus, Curtea interpretează declarațiile guvernului în sensul că, în caz de nerezolvare în termenul de trei luni indicat în această declarație, dobânzile simple sunt achitabile pe valoarea în cauză la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarațiilor lor unilaterale, cererile ar putea fi restaurate pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din lista cazurile. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să se alăture cererilor; ia act de termenele declarațiilor guvernului contestat în temeiul articolului 6 din Convenție și al articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în Convenție; decide să scoată cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § 1 litera (c) din Convenția. Marialena Tsirli Ján Šikuta Președintele adjunct al grefierului APENDIX Nr. de cerere și data introducerii Denumirea reclamantului Data locului de naștere a reședinței Detalii interne Finale decizie internă Detalii privind ordinea de aplicare 62004/10 29/09/2010 Goran δORשEVIδ 13/01/1967 Leskovac Tribunalul Municipal sârb din Leskovac P1. 1414/06, P1. 670/07, P1. 2813/07, P1. 2814/07, P1. 3305/07, P1. Tribunalul de Primă Instanță de Leskovac 27/11/2009 2I. 701/10 din 15/06/2010 62935/10 29/09/2010 Dikica PETKOVIδ 29/01/1950 Tribunalul Municipal de Leskovac din Leskovac P1. 1414/06, P1. 670/07, P1. 2813/07, P1. 2814/07, P1. 3305/07 din 18 aprilie 2008 Tribunalul Municipal de Leskovac 4/12/2008 I. 2010/09 din 12/10/2009 62968/10 29/09/2010 Ljiljana RAN P1. 1414/06, P1. 670/07, P1. 2813/07, P1. 2814/07, P1. 3305/07, P1. din 18 aprilie 2008 Curtea municipală din Leskovac 16 decembrie 2008 Curtea internă nu a eliberat ordinul de executare. În mai 2011, reclamantul a solicitat aplicarea în procedura de insolvență. 63355/10 29/09/2010 Slaשana STOJANOVIδ 21/05/1964 Curtea municipală sârbă Leskovac din Leskovac P1. 1414/06, P1. 670/07, P1. 2813/07, P1. 2814/07, P1. 3305/07, din 18 aprilie 2008 Tribunalul de Primă Instanță de Leskovac 27/11/2009 2I. 696/10 din 15/06/2010

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă