POPA v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Inadmissible
POPA v. ROMANIA (CtEDO, 2014)
Reclamantul, dl Nicolae Popa, este un cetățen român care s-a născut în 1955 și trăiește în Orșova. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. Prin ordinul emis la 19 iunie 2001, reclamantul a fost externat din poziția de șef adjunct al Departamentului de Poliție de Frontieră din Caraș Severin. Ordinea de descărcare nu a fost comunicată. Începând cu iulie 2001, reclamantul a început să prezinte scrisori către diferite autorități care solicită să fie trimisă o copie a ordinului și să conteste măsura de descărcare. La 11 februarie 2002, reclamantul a depus o acțiune cu instanța internă care solicită retragerea ordinului de descărcare din 19 iunie 2001 și recalculul drepturilor salariale. După o primă serie de proceduri, prin hotărârea din 30 iulie 2005, Curtea județului Mehedinți a respins acțiunea reclamantului din cauza faptului că nu a fost depusă în termen de treizeci de zile de la comunicarea ordinului, după cum prevede legea. Acesta a susținut că cererea reclamantului către autoritățile a dovedit că a devenit conștient de ordinul de descărcare a gestiunii de mai mult de treizeci de zile înainte de depunerea acțiunii sale. Reclamantul a interzis un recurs cu privire la punctele de drept din cauza faptului că ordinul din 19 iunie 2001 nu i-a fost comunicat niciodată și a declarat că în scrisorile adresate autorităților pe care le-a solicitat să le comunice motivele descărcării sale. În plus, autoritatea care a eliberat ordinul are obligația de a dovedi că i-a comunicat astfel de motive, pe care nu le-a făcut. La 22 martie 2006, Curtea de Apel Craiova a respins recursul și a constatat că legislația aplicabilă este art. 5 din Legea privind litigiul administrativ (Legea nr. 29/1990). Reclamantul a fost descărcat prin Ordinul nr. 231645 din 19 iunie 2001... La 9 septembrie 2001, reclamantul s-a plâns de [descărcarea sa] la Ministerul Internului. La pagina 3 din plângerea sa scrisă (memoriu) a susținut că a fost descărcat injust, ceea ce dovedește că reclamantul era deja conștient de ordinea din 9 septembrie 2001. Termenul de plângere administrativă (contestare pe cale administrativă) decurge de la această dată. Având în vedere data la care reclamantul a fost conștient de conținutul Ordinei nr. 231645/19 iunie 2001, mai precis, cel târziu la 9 septembrie 2001, instanța de primă instanță a permis excepția și a constatat că acțiunea a fost depusă din timp ... Normea juridică aplicabilă ... este art. 5 din Legea nr. 29/1990. În conformitate cu art. 5 alin. (1) și (2) din Legea nr. 29/1990, un individ care este considerat a suferit ca urmare a unui act administrativ ... este de a se adresa la tribunalul de litigiu administrativ în termen de treizeci de zile de la comunicarea deciziei sau în termen de treizeci de zile de la expirarea termenului pentru plângerea administrativă (contestația administrativă). Prin urmare, [reclamantul] ar fi trebuit să depună acțiunea la 10 noiembrie 2001 cel târziu.” 9. Dispozițiile relevante ale Legii de litigiu administrativ, în vigoare în momentul material, se citesc după cum urmează: „(1) Fiecare persoană fizică sau juridică care consideră că drepturile sale recunoscute prin lege au fost prejudecate de un act administrativ sau de refuzul nejustificat al unei autorități publice de a soluționa o problemă legată de un drept recunoscut prin lege poate să se adreseze instanței competente pentru a căuta anularea sau retragerea actului, recunoașterea dreptului care este revendicat sau repararea daunelor astfel cauzate. (2) În cazul în care autoritatea publică nu răspunde reclamantului în termen de treizeci de zile de la înregistrarea cererii, cu excepția cazului în care legea stabilește un termen diferit, acesta este considerat, de asemenea, un refuz nejustificat de a rezolva o cerere legată de un drept recunoscut de lege.” (1) Înainte de a solicita instanțelor să retragă un act sau să-și facă obligatorie livrarea, persoana care este considerată a suferit daune se adresează autorității care l-a eliberat [actului], în termen de treizeci de zile de la comunicarea actului administrativ sau în termen de treizeci de zile de la expirarea termenului prevăzut la secțiunea 1 alin. (2) Dacă persoana care este considerată a suferit daune nu este satisfăcută de rezoluția cererii sale, el sau ea poate adresa instanțelor în termen de treizeci de zile de la comunicarea rezultatului ... (4) Instanțele pot fi abordate chiar dacă autoritatea administrativă care a emis actul sau superiorul său ierarhic nu au rezolvat reclamația în termenul prevăzut la alineatul (1). (5) În toate cazurile, tribunalele pot fi abordate cel târziu un an de la data comunicării actului în cauză.” „Pitolatorul atașează simultan actul administrativ atacat sau, după caz, răspunsul autorității administrative care a comunicat refuzul de soluționare a cererii (care este legat de un drept recunoscut de lege). În cazul în care reclamantul nu primește un răspuns, el sau ea atașează o copie a cererii, certificată pentru conformitate ...”