2ra-899/23 — Prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, declararea nulitătii certificatului de mostenitor legal, anularea dreptului de proprietate si radierea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile

La 01 noiembrie 2018, reclamantul Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Nenescu, notarul public Alexandru Untură, intervenienţi accesorii de partea reclamantului Ion Nenescu, Maria Guţu, SRL ,,Ducates Grup”, IP „Agenţia Servicii Publice” cu privire la prelungirea termenului de acceptare a succesiunii, declararea nulităţii certificatului de moştenitor legal, anularea dreptului de proprietate şi radierea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile (f. d. 1, 4-18, vol. I).

În motivarea cererii de chemare în judecată, Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi a indicat că pe parcursul vieții părinții săi Serghei Nenescu și Alexandra Nenescu, au acumulat și au obținut în proprietate mai multe bunuri mobile și imobile printre care: casa de locuit cu teren pentru construcții situate în XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și terenuri agricole cu numerele cadastrale XXXXX; XXXXX și XXXXX situate în XXXXX, extravilan. Părinții Serghei Nenescu și Alexandra Nenescu au avut patru copii: Anatolii Nenescu, Ion Nenescu, Maria Guțu (ex. Nenescu) și Vasile Nenescu. Tata Serghei Nenescu a decedat la XXXXX, iar mama Alexandra Nenescu la XXXXX, fapt confimat prin certificatele de deces DC-IV 1340615 și DC-IV 1340616. După decesul părinților a obținut statutul de moștenitor al acestora, iar din cauza că nu era în Republica Moldova, deoarece locuia în Federația Rusă fiind încadrat la muncă, din cauza bolilor permanente, a internărilor la spital, invalidității, necunoscând despre existența testamentului și alte circumstanțe, nu a reușit de a se adresa la notar pentru a face o declarație de acceptare a succesiunii și a perfecta în termen actele necesare pentru moștenirea averii rămase după decesul părinților.

Întâmplător a aflat că tatăl său Serghei Nenescu i-a lăsat drept moștenire prin testament, toată averea care îi aparținea cu drept de proprietate în timpul 1 vieții, inclusiv casa de locuit cu teren pentru construcții situate în XXXXX, cu nr. cadastral XXXXX și terenurile agricole cu numerele cadastrale XXXXX; XXXXX și XXXXX situate XXXXX. Despre testament a aflat la 09 septembrie 2018 de la notarul L. Grădinar, din mun. Comrat. Testamentul este înscris în registru corespunzător sub nr. 1-1919 și a fost autentificat notarial la 14 august 1995 de către notarul R. Sencenco și se păstrează în arhiva notarială de stat dosarul nr. 01-17, vol. I, pagina 164 pentru anul 1995. Totodată, la 20 august 1995 reclamantul a aflat și a obținut de la Agenția Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial Cimișlia, certificate din registru bunurilor imobile sub nr. XXXXX, XXXXX, XXXXX din care a aflat că dreptul de proprietate asupra averii succesorale a fost înregistrat doar după fratele lui Vasile Nenescu la 24 ianuarie 2005 în baza certificatelor de moștenitor legal nr. 381, 382 din 24 ianuarie 2005.

A considerat că acceptarea succesiunii și înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor succesorale de către pârât a fost ilegală, făcută prin dol și cu încălcarea drepturilor lui succesorale, deoarece anume el a devenit unicul moștenitor testamentar în baza celor menționate supra și în baza art. 1432 din Codul Civil, care prevede expres că moștenirea are loc conform testamentului și în temeiul legii, moștenirea testamentară având prioritate față de cea legală.

Totodată, a aflat că fratele său Vasile Nenescu fără știrea și participarea lor şi a celorlalți frați, peste termenul de 6 luni necesar acceptării succesiunii, a perfectat la notarul de stat Alexandru Untură certificate de moștenitor legal cu nr. 381 și 382 din 24 ianuarie 2005 asupra întregii averii rămase după decesul părinților și a înregistrat după sine dreptul de proprietate asupra casei de locuit cu teren pentru construcții situate în XXXXX cu nr. cadastral XXXXX și asupra terenurilor agricole cu nr. cadastrale XXXXX; XXXXX și XXXXX situate în XXXXX, extravilan.

Prin urmare, certificatele de moștenitor legal cu numărul 381 și 382 din 24 ianuarie 2005 eliberate de către notarul Alexandru Untură pentru Vasile Nenescu sunt pasibile de a fi anulate, deoarece există situația unei succesiuni testamentare ilegale, deoarece tatăl său Serghei Nenescu, i-a lăsat moștenire prin testament, pentru toată averea ce-i aparținea cu drept de proprietate în timpul vieții, inclusiv casa de locuit cu teren pentru construcții situate în XXXXX cu nr. cadastral XXXXX și alte terenuri agricole, fapt confimat prin testamentul din 14 august 1995 întocmit în or. Comrat la notarul de stat R. 2 Sancenco și înregistrat în registru actelor notariale sub nr. I-1919. Astfel, Alexandru Untură urma să respingă cererea pârâtului de acceptare a succesiunii și a-i elibera certificat de moștenitor legal, deoarece cererea acestuia este contrară legii și nu corespunde cerințelor legale.

La eliberarea certificatelor de moștenitor legal notarul Alexandru Untură nu a ținut cont de faptul că există un testament, un succesor testamentar Anatolii Nenescu și încă doi succesori legali Ion Nenescu și Maria Nenescu (Guțu), astfel, a considerat că notarul a încălcat prevederile art. 64, pct. 5 din Legea cu privire la notariat.

Mai mult, notarul Alexandru Untură a încălcat la eliberarea certificatelor de moștenitor legal art. 65 din Legea cu privire la notariat și art. 1556 din Codul civil, la fel, notarul în prealabil nu a interpelat Ministerul Justiției, Camera și Arhiva notarială pentru a constata lipsa sau existența unui testament, nu a făcut un extras sau o documentare din registru general al acțiunilor notariale și din cartea testamentelor conform prevederilor legislației în vigoare. Notarul Alexandru Untură urma să solicite de la Ministerul Justiției date despre existența testamentului și să respingă s-au să suspende examinarea cererii pârâtului, înştiinţând totodată moștenitorii testamentari despre faptul existenței testamentului deoarece evidența dosarelor succesorale și a testamentelor întocmite o ține Ministerul Justiției. Vasile Nenescu nu a indicat în declarație de acceptare a succesiunii date despre cercul de moștenitori, numele și domiciliu acestora inducând astfel notarul în eroare cu prezentarea datelor eronate și incomplete. Notarul Alexandru Untură a eliberat și Vasile Nenescu a primit contrar prevederilor art. 56 din Legea cu privire la notariat certificate de moștenitor legal asupra întregii averi a părinților fără a avea la bază cererea/declarația scrisă de renunțare de la succesiune a succesorului testamentar Anatolii Nenescu sau a încă doi succesori legali Ion Nenescu și Maria Nenescu (Guțu), precum şi fără a ține cont de existenţa unui testament, altor moștenitori și alte circumstanțe.

Suplimentar a indicat că, Vasile Nenescu a acționat cu rea-credință, a tăinuit de notar faptul că mai sunt și alți succesori, nu a anunțat succesorul testamentar Anatolii Nenescu și succesorii legali Ion Nenescu și Maria Nenescu (Guțu) despre deschiderea succesiunii și posibilitatea adresării la notarul Alexandru Untură pentru a perfecta actele de moștenire. Iar, în temeiul art. 58 din Legea cu privire la notariat, Notarul Alexandru Untură 3 urma să refuze de a deschide procedura succesorală la cererea pârâtului și a- i elibera certificat de moștenitor legal, deoarece declarația de acceptarea a succesiunii a fost depusă după expirarea termenului stabilit de lege 6 luni pentru acceptarea succesiunii. Tatăl Serghei Nenescu după care a fost înregistrată toată proprietatea asupra bunurilor imobile a decedat la XXXXX, iar pârâtul s-a adresat la notar în anul 2004-2005. Art. 1519 din Codul civil, prevede expres că termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii poate fi prelungit doar de către instanța de judecată cu cel mult 6 luni. În cauza dedusă judecăţii notarul a deschis procedura succesorală după expirarea termenului prevăzut de lege, cu întârziere și fără a avea la bază o hotărâre judecătorească de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii sau având la bază și acordul celorlalți succesori. Astfel, notarul Alexandru Untură a eliberat lui Vasile Nenescu certificat de moștenitor legal în circumstanța existenței unui testament, iar Anatolii Nenescu nu a renunțat la succesiune și nici notarul nu a verificat această circumstanță. Renunțarea reclamantului la succesiune conform prevederilor art. 1526 din Codul civil, putea fi realizată doar în mod expres, prin act juridic unilateral și autentic, prin declarația la notar și înregistrare înscrisă în registru succesoral, astfel, doar renunțarea reclamantului la moștenire putea crea situația temeiului moștenirii legale, iar în cazul existenței moștenitorilor legali, moștenirea urma să fie împărțită.

Referitor la termenul de acceptare a succesiunii a indicat că, există motive și circumstanțe întemeiate, produse nu din viața reclamantului care au dus la omiterea acestuia și că au tot temeiul și dreptul de a solicita prelungirea termenului de acceptare a succesiunii deoarece, Anatolii Nenescu este cetățean al Federației Ruse, locuiește în Rusia din anul 1990 până în prezent și nu avea posibilitatea de a reveni în Republica Moldova. Când au decedat părinții reclamantul nu era în Republica Moldova și nici nu a fost în țară o perioadă lungă de timp, abia nu demult a aflat despre faptul că are rude, despre faptul că ar putea exista un testament pe numele lui și după căutări și adresări la arhiva notarială s-a depistat că reclamantul întra- devăr este unicul moștenitor testamentar și că există un testament. Mai indică că pârâtul Vasile Nenescu a tăinuit faptul deschiderii succesiunii, perfectării actelor succesorale și existența altor moștenitori.

În drept, reclamantul Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi, și-a întemeiat pretențiile în temeiul art. 1432, 1440, 1443, 1444, 4 1449, 1540, 1457, 1458, 1463, 1499, 1500, 1516, 1517, 1519, 1526, 1531, 1556, 1576 din Codul civil.

Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi a solicitat admiterea cerererii cu repunerea în termen, constatarea întemeiată a omiterii termenului de acceptarea a succesiunii, prelungirea lui Anatolie Nenescu a termenului de acceptare a succesiunii pe 6 luni, declararea nulă a certificatelor de moştenitor legal nr 381, 382 din 24 ianuarie 2005 eliberate de notarul public Alexandru Untură, eliberate lui Vasile Nenescu în privinţa casei de locuit situate pe adresa XXXXX cu nr. cadastral XXXXX şi asupra terenurilor agricole cu nr. cadastral XXXXX, XXXXX, XXXXX situate în XXXXX extravilan, anularea dreptului de proprietate a reclamantului asupra casei de locuit şi asupra terenurilor agricole cu dispunerea radierii acestui drept din registru bunurilor imobile.

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii contestate în raport cu prevederile aplicabile la caz şi criticile aduse în apel, instanța de apel a ajuns la concluzia că instanța de fond corect a statuat faptul că nu constituie motive temeinice de admitere a acțiunii: necunoașterea dispozițiilor legale incidente, lipsa de timp pentru depunerea cererii, necunoașterea componenței patrimoniului succesoral și alte motive.

Instanţa de apel a reţinut că, termenul de 6 luni, prevăzut de art. 1517 din Codul Civil, în care persoana cu vocație succesorală urmează a se pronunța dacă acceptă moștenirea, este un termen de decădere care nu poate fi suspendat, întrerupt sau restabilit. Totodată, termenul de acceptarea moștenirii, potrivit art. 1519 din Codul Civil poate fi prelungit cu acordul celorlalți succesori care au acceptat moștenirea, iar în cazul în care aceștia refuză să includă moștenitorul în cercul persoanelor ce au acceptat moștenirea, el poate înainta în instanța de judecată o acțiune de prelungire a termenului de acceptare a moștenirii.

La caz, instanţa de apel a considerat relevantă Recomandarea CSJ nr.63 ,,Cu privire la procedura examinării de către instanțele judecătorești a cauzelor ce țin de prelungirea termenului de acceptare a succesiunii și constatarea faptului acceptării succesiunii și a locului ei de deschidere”, conform căruia vor putea constitui circumstanțe temeinice de prelungire a termenului de acceptare a succesiunii: starea de invaliditate a succesorului, îngrijirea unui membru bolnav al familiei, aflarea în străinătate sau în rândul forțelor armate, tăinuirea faptului deschiderii succesiunii de către ceilalți moștenitori etc.

Mai mult, instanţa de apel a reţinut că reclamantul/apelant Anatolii Nenescu fiind audiat în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond, potrivit procesului-verbal (f. d. 202, vol. I), a recunoscut faptul că în anii 1995 împreună cu tatăl său au fost la notar pentru a întocmi testamentul (f. d. 34-35, vol. I), respectiv, ultimul a fost la curent cu acest acestuia, iar după decesul tatălui său a avut timp suficient pentru a se adresa cu o cerere privind acceptarea succesiunii.

Prin urmare, în consecința respingerii cerinței privind constatarea întemeiată a omiterii termenului de acceptarea succesiunii și prelungirea lui Anatolii Nenescu termenului de acceptare a succesiunii pe 6 luni, instanţa de 6 apel a concluzionat că și celelalte cerințe urmează a fi respinse pe aceleași temeiuri de fapt și de drept invocate supra.

Astfel, în viziunea instanței de apel, toate argumentele și susținerile invocate de apelant în cererea de apel au fost examinate de prima instanță, care le-a apreciat ca fiind lipsite de consistență și de un raționament pertinent raportat la circumstanțele speței. În final, instanța de apel a subliniat că, contrar prevederilor art. 118 și art. 121 din Codul de procedură civilă, apelantul-reclamant nu a administrat, în fața instanței de fond, probe în susținerea pretențiilor sale, motiv pentru care instanța de fond a aplicat în mod corect normele legale relevante la circumstanțele cauzei.

Prin decizia suplimentară din 25 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Comrat, s-a încasat de la Ion Nenescu în beneficiul statului taxa de stat pentru examinarea cauzei în instanţa de apel în sumă de 562,50 de lei (f. d. 39-42- verso, vol. III).

Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere şi nu poate fi restabilit.”

Completul de judecată constată că, recursul a fost declarat cu respectarea termenului legal de 2 luni, prevăzut de art.434 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Or, copia deciziei şi a deciziei supimentare motivate a fost notificată recurentului, şi reprezentantului acestuia, avocatului Ruslan Berzoi, prin intermediul oficiului poștal, la 14 martie 2023, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 53, vol. III), însă careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent şi avocatului acestuia, lipsesc, iar cererea de recurs a fost depusă la 16 februarie 2023 (f. d. 54-59, vol. III).

La 29 iunie 2023, în adresa părţilor au fost expediate copia recursului declarat de Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi, cu înştiinţarea despre necesitatea depunerii referinţei timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoţire anexată la materialele dosarului (f. d. 80, vol. III).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Vasile Nenescu, notarul public Alexandru Untură, intervenienţi accesorii de partea reclamantului Ion Nenescu, Maria Guţu, SRL ,,Ducates Grup” şi IP „Agenţia Servicii Publice” nu au făcut uz de dreptul procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacţia până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanţa judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituţională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. 8 (3) Se consider că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absenţa unui participant la process căruia nu i s-a comunicat locul, data şi ora şedinţei de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfăşurare a procesului; d) instanţa a soluţionat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipseşte procesul-verbal al şedinţei de judecată; f) hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (4) Săvârşirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul şi în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluţionarea greşită a cauzei sau în cazul în care instanţa de recurs consider că aprecierea probelor de către instanţa judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justițieși se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curţii Supreme de Justiţie) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiţie până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi, împotriva 9 deciziei din 15 decembrie 2022 şi a deciziei suplimentare din 25 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Comrat, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunţate la pct. 40 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recursul declarat de Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidenţa temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanţa de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept materialşi procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu şi temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi, conține obiecții de fapt şi de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum 10 și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, şi, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi, ca fiind inadmisibil. 43. Ţinând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Anatolii Nenescu, reprezentat de avocatul Ruslan Berzoi, împotriva deciziei din 15 decembrie 2022 şi a deciziei suplimentare din 25 ianuarie 2023 a Curţii de Apel Comrat. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 11