CtEDO 24.03.2015 Auto

CASE OF ASSOCIATION FOR THE DEFENCE OF HUMAN RIGHTS IN ROMANIA – HELSINKI COMMITTEE ON BEHALF OF IONEL GARCEA v. ROMANIA

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
24.03.2015
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Preliminary objection joined to merits and dismissed (Article 35-1 - Exhaustion of domestic remedies);Preliminary objection dismissed (Article 34 - Locus standi);Violation of Article 2 - Right to life (Article 2-1 - Effective investigation) (Procedural aspect);No violation of Article 2 - Right to life (Article 2-1 - Life) (Substantive aspect)
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2015
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
CASE OF ASSOCIATION FOR THE DEFENCE OF HUMAN RIGHTS IN ROMANIA – HELSINKI COMMITTEE ON BEHALF OF IONEL GARCEA v. ROMANIA (CtEDO, 2015)
HUDOC · oficial

Dl Ionel Garcea s-a născut în 1973 și a murit la 19 iulie 2007 la spitalul de închisoare Rahova. El nu avea rude cunoscute. La momentul material, dl Garcea îndeplinește o condamnare de șapte ani pentru un viol pe care a refuzat să-l comite. La data condamnării penale, tribunalele au constatat că are capacitatea legală deplină (discernământ) și a fost astfel capabil să ia decizii și să acționeze liber asupra lor. Dl Garcea a fost ținut în închisoarea Jilava și Rahova și spitalele închisoare. A fost diagnosticat cu epilepsie, tulburări de personalitate (impulsive și explozive), psihoză polimorfică și flebită de ambele picioare. În timpul detenției, el a avut numeroase conflicte cu poliția, poliția și procurorul. În mai multe ocazii, el a fost reprimat pentru „autoritatea de insultare” (înjurii aduse cadrelor) și pentru auto-inserarea unghiilor în frunte. În 2002, când a început să-și îndeplinească condamnarea, dl Garcea a contactat APADORCH de la sediul poliției pentru a le informa despre arestarea sa. De asemenea, el a scris asociației din închisoare. Asociația i-a plătit asistența juridică într-un proces civil pentru daune aduse împotriva statului în legătură cu detenția sa într-un caz anterior și în procedurile penale anterioare, și i-a acordat ocazional sprijin material, cum ar fi medicină, hârtie, stilouri injectoare și cărți telefonice prepagate. Potrivit dosarului oficial al închisorii, dl Garcea a primit controluri regulate pentru boala sa psihiatra, iar el a fost admis în zece ocazii la spitalul psihiatric al spitalelor pentru câteva zile de fiecare dată. În timp ce în spital a fost prescris tratamentul medical pentru starea sa, care a refuzat adesea să ia. În câteva ocazii el a refuzat, de asemenea, examenele medicale și a insistat adesea să fie externat din spital. În alte ocazii el a semnat formularul de consimțământ spital pentru tratament și, uneori, s-a plâns că nu a primit tratament medical în timpul spitalului. La 4 august 2004, dl Garcea a introdus un cui în frunte. La 9 august a fost dus la spitalul psihiatru din închisoarea Jilava și apoi la spitalul civil. Dl Garcea a fost de acord să scoată obiectul metal din cap, dar mai târziu în acea zi s-a răzgândit. Cele două declarații au fost înregistrate de personalul spitalului în dosarul său medical. La începutul anului 2005, dl Garcea a încercat să se sinucidă prin supradoză și, ca urmare, a căzut într-un comă de grad al patrulea. Se menționează în dosarul său medical că, în sala psihiatrică, el a refuzat orice examen medical în urma încercării de sinucidere și a solicitat să fie externat. 11. În mai 2005, după o săptămână de ședere în spitalul de închisoare Rahova, unde, în conformitate cu dosarul medical, el nu a primit nici un tratament pentru flebită, dl Garcea a fost transferat la închisoarea Rahova. 12. În iunie 2005, dl Garcea a fost operat într-un spital civil pentru a obține fragmente de metal îndepărtate din cap (piese de unghii pe care le-a introdus în frunte). După operație, medicii au efectuat o scanare cerebrală pe dl Garcea, doar pentru a descoperi că unele bucăți de metal au fost lăsate în interiorul capului său. Dl Garcea a suferit o altă operație o lună mai târziu. 13. Potrivit dosarului său medical de închisoare, dl Garcea a fost monitorizat de un psiholog pentru a ajuta la reducerea riscului de comportament agresiv față de el și de alții. 14. Dl Garcea a afirmat că în august 2004 el a fost bătut de către forța de intervenție de închisoare și apoi bătut și încheiat la un pat de spital timp de două săptămâni. 15. La 17 decembrie 2004, în răspunsul la o anchetă efectuată de APADORCH cu privire la aceste incidente, administrația penitenciară a explicat că nu exista nicio dovadă de încălcare a normelor de închisoare și că imobilizarea dlui Garcea a fost făcută necesară prin comportamentul său violent și a fost aprobată de guvernatorul închisorii. Înregistrările oficiale de la spitalul de închisoare Jilava menționează trei ocazii în care dl Garcea a fost legat de patul său: la 19 și 25 august 2004 și din nou la 4 septembrie 2004. 16. În august 2005, membrii APADOR-CH a plătit dl Garcea o altă vizită. El s-a plâns la ei că a fost bătut în mai multe ocazii de către gardieni. În special, el a declarat că la 26 iulie 2005, la sfârșitul audierii curții, gardienii de închisoare l-au împins și l-au pălmuit pentru a-l face să se miște mai repede. El a protestat. Când s-au întors la închisoare, gardienii au încercat să-l împingă într-o cameră separată pentru a-l băta în sus. El s-a opus, a rupt o fereastră și a păstrat o bucată de pahar spart în mână cu intenția de a se sinucide. gardienii și-au interpretat gestul ca un atac și au numit forțele de intervenție de închisoare, care l-au lanșat la un pat și l-au bătut până când a pierdut conștiința. Apoi a fost transportat la spitalul Jilava. 17. APADOR-CH s-a plâns la Procuratura atașată de Curtea Înaltă de Casare și Justiție cu privire la acest incident, dar nu a primit nici un răspuns. 18. Guvernul a prezentat un cont al incidentelor menționate mai sus furnizate de administrația închisorii, care a refuzat utilizarea unei forțe fizice împotriva dlui Garcea. Potrivit administrației de la închisoare, dl Garcea a refuzat să permită gardienilor de la închisoare să-l ghideze într-o cameră pentru a fi căutat și, în schimb, a devenit abuziv, a rupt paharul în ușa acelei camere și a început să se mute spre gardienii de la închisoare deținând un shard de sticlă ruptă. Un membru al personalului penitenciar care a escortat deținuții din casa de judecată a dissuadat dl Garcea de la utilizarea paharului rupt. Potrivit înregistrărilor închisorii, personalul închisorii l-a băgat în bătaie pentru că erau conștienți de boala sa mentală și de încercările sale anterioare de a se sinucide. Întrucât el a continuat să fie agresiv verbal, gardienii i-au atașat brațele și picioarele la un pat și au cerut asistență medicală. 19. După vizita lor din august 2005, membrii APADOR-CH s-au plâns la administrația închisorii cu privire la condițiile de detenție în care dl Garcea a fost reținut, ceea ce au considerat nepotrivit situației sale. De asemenea, ei au îndemnat administrația închisorii să-i ofere tratamentul medical pentru diferitele sale condiții; ei au subliniat că sănătatea mentală se deteriorează vizibil și că, în ciuda vizitelor repetate la spitale, el nu a primit un tratament medical adecvat și prompt. Dispoziția spitalelor de a furniza medicamente pentru el a fost contrarizată de întârzierile cu care medicii au eliberat prescripțiile necesare, susținând că, în opinia lor, lipsa de tratament medical pentru epilepsie și flebită a constituit tortura. De asemenea, ei au îndemnat autoritățile de la închisoare să nu provoace motive violente de la dl Garcea prin atitudinea lor față de el și să nu mai folosească forța împotriva lui. În cele din urmă, membrii APADOR-CH au cerut biroului procurorului să se ocupe mai repede de plângerea dlui Garcea de maltratare. 20. În iunie 2007, în timp ce a fost ținut la spitalul Jilava, dl Garcea și-a introdus o altă unghie în frunte. La 7 iunie 2007, a fost operat într-un spital civil. Apoi a fost trimis la spitalul de închisoare Rahova cu un diagnostic de sepsis, simptome post-extracție și bronchopneumonia acută. 21. De la 16 la 26 iunie 2007 starea dlui Garcea continuă să se deterioreze. Autoritățile de închisoare Rahova au decis să-l trimită înapoi la spitalul civil pentru examinare și, eventual, o altă operațiune. La 4 iulie 2007, el a fost returnat din spitalul civil la spitalul de închisoare Rahova, pe baza faptului că starea sa generală s-a îmbunătățit. Înregistrările medicale ale aceleiași date din spitalul de închisoare Rahova au indicat că starea generală a pacientului este gravă. El a rămas în spitalul de închisoare până la moartea sa la 19 iulie 2007. Potrivit dosarelor oficiale de închisoare, el a fost administrat tratamentul antiseptic prescris în spitalul de închisoare. La 20 iulie 2007 a fost efectuată o autopsie și observațiile au fost înregistrate într-un raport de autopsie. 22. La 27 iulie 2007, APADOR-CH a cerut administrației închisorii să investigheze tratamentul medical acordat dlui Garcea și cauza morții sale. A pus mai multe întrebări, în special cum dl Garcea ar fi putut contracta bronchopneumonia când a fost reținut doar în spitalele din ultimii ani. De asemenea, s-a întrebat dacă tratamentul medical a fost adecvat, având în vedere lipsa reacției personalului medical la deteriorarea continuă a starei dlui Garcea în iunie și iulie 2007. Asociația solicitantă a susținut că, deși în conformitate cu dispozițiile Ordinei comune nr. 995/2007 eliberat de Ministerul Justiției și Ministerul Sănătății la 6 iunie 2007 (care a înlocuit o ordine similară din 2003), a trebuit instituit o comisie mixtă pentru a investiga cauzele deceselor în detenție, nu au fost luate astfel de măsuri în cazul dlui Garcea. 23. APADOR-CH a cerut să fie informat despre progresul investigațiilor, adăugând că decedatul nu a avut rude. 24. La 1 august 2007, APADOR-CH a redactat un raport privind moartea dlui Garcea și l-a trimis în biroul procurorului atașat Curții Județeanului București pentru a ajuta ancheta. 25. Între timp, la 19 iulie 2007, procurorul a ordonat o examinare legală a cauzei morții dlui Garcea. Raportul medical a concluzionat că moartea a fost cauzată de „deficiența organelor multiple, ca urmare a unui absces cerebral dezvoltat din cauza introducerii repetate a unui obiect de metal, necesită neurochirurgie și stanțe lungi în spital”. Raportul a concluzionat, de asemenea, că nu existau suficiente dovezi pentru a sugera că în acest caz exista asistență medicală inadecvată. 26. La 12 octombrie 2007, dosarul a fost trimis la biroul procurorului atașat Curții de Apel din București, care, la 23 februarie 2009, a hotărât să nu pună în judecată medicii din închisoare pentru comportamentul necorespunzător și să pună în pericol o persoană incapabilă să aibă grijă de el însuși. Ei au trimis dosarul înapoi procurorului atașat de Curtea Județeană, în măsura în care plângerea a avut în vedere acuzațiile privind maltraturile în detenție. 27. Decizia procurorului a fost comunicată APADOR-CH la 3 martie 2009. 28. Asociația a respins decizia, dar la 9 aprilie 2009, Procurorul General din biroul procurorului atașat de Curtea de Apel la București a respins plângerea. El a considerat că asociația nu are locus standi pentru a face obiecția; el a reexaminat apoi dovezile propunerii sale și a concluzionat că decizia procurorului a fost corectă. 29. APADOR-CH a depus o plângere la Curtea de Apel de la București împotriva hotărârii Procurorului General din 9 aprilie 2009, în căutarea de trimitere a dosarului și a depus o acuzație procurorului. A susținut că dl Garcea nu a primit un tratament medical adecvat în închisoare și că moartea lui a fost cauzată de neglijență medicală în spitalele de la închisoare. De asemenea, a susținut că ancheta nu a fost exhaustivă, deoarece procurorul nu mai a făcut decât să furnizeze detalii privind tratamentul medical pe care dl Garcea l-a primit, fără să examineze dacă a existat neglijență medicală în cazul său. APADOR-CH se plânge, de asemenea, că procurorul nu a examinat acuzațiile de maltrat. 30. Curtea de Apel și-a pronunțat hotărârea la 22 iulie 2009. Pe fond, instanța a constatat că hotărârea procurorului este corectă și a fost susținută de dovezile din dosar. Prin urmare, a respins obiecția. 31. APADOR-CH a apelat. A reiterat că dl Garcea nu a primit un tratament medical adecvat și asistență medicală, care a condus la moartea sa, și că nu a existat nici o anchetă privind acuzațiile de maltrat. Acesta a subliniat faptul că procurorul nu a solicitat o examinare expertă a organismului. 32. Într-o decizie finală din 21 octombrie 2009, Curtea Înaltă de Casare și Justiție a respins recursul. Acesta a reiterat că APADOR-CH a avut locus standi pentru a urmări plângerea, dar a constatat că, pe fond, deciziile procurorului sunt corecte deoarece nu există indicații în dosarul că medicii închisori nu au reușit să-l asiste pe dl Garcea sau să-i ofere un tratament medical adecvat. 33. În ceea ce privește acuzațiile de maltrat, la 23 martie 2010, biroul procurorului atașat Curții Județeanului București a hotărât să nu urmărească ancheta pe motivul că nu există dovezi concludente pentru a sugera asistență medicală necorespunzătoare. Hotărârea a fost anulată de Curtea de Apel din București, care, la 10 februarie 2011, a trimis cazul înapoi procurorului, deoarece a considerat că ancheta nu a fost completă și că nu au fost administrate dovezi relevante. Curtea a ordonat ca ancheta să fie urmărită pentru a stabili: – condițiile care au precipitat moartea dlui Garcea; – dacă a existat o legătură cauzală între introducerea obiectelor metalice în craniu și moartea sa; – dacă procedurile spitalului au fost respectate în ceea ce privește investigațiile și tratamentul pentru diferitele sale boli; – condițiile din 2007 care au permis să se întâmple și – dacă normele interne ale spitalului de închisoare Jilava au fost respectate. Ancheta este în curs de desfășurare.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2011-11-22
0,95
ASSOCIATION FOR THE DEFENCE OF HUMAN RIGHTS IN ROMANIA - HELSINKI COMMITTEE v. ROMANIA
of both legs. During his detention he had numerous conflicts with the prison warders, the police and the prosecutor, on several occasions being reprimanded for “insulting authority” ( înjurii aduse cadrelor ) and for self-mutilation (beatin
CtEDO 2014-02-25
0,92
CASE OF GHEORGHE PREDESCU v. ROMANIA
5. The applicant was born in 1955 and is currently serving a prison sentence. Since his sentence began, he has been imprisoned in a number of prisons in Romania. 6. On 22 January 2007 the applicant was placed in pre-trial detention on suspi
CtEDO 2016-02-02
0,91
CASE OF DRĂGAN v. ROMANIA
5. The applicant was born in 1956 and is currently detained in Giurgiu Prison. 6. For the last nine years the applicant had been convicted several times and he had been detained in various prisons. For certain periods of time he had been he
CtEDO 2014-05-06
0,91
VARTIC v. ROMANIA
2002 the applicant fell asleep during the evening rollcall because he had taken an overdose of antidepressants in an attempted suicide. It was not his first suicide attempt. 10. Prison staff noted that the applicant was not responsive, info
CtEDO 2017-02-14
0,91
CASE OF MIHĂILESCU v. ROMANIA
that is, 2.1 sq. m per bed) and occupied by four to eight detainees. 10. The Government did not provide any information concerning either the exact number of detainees who had occupied the cells or the time spent by the applicant in each of
Sursă