2ra-1058/24 — Recuperarea cheltuielilor pentru dezvolatarea profesională

La 26 iulie 2023 Inspectoratul General al Poliției al MAI s-a adresat cu cerere de chemare în judecată către Alexandr Gheorghița prin care a solicitat încasarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesională inițială în mărime de 25 778, 48 lei (f. d. 3-6).

În motivarea acţiunii reclamantul a invocat că prin Ordinul şefului Inspectoratului General al Poliţiei nr. 556 ef. din 30 noiembrie 2018, Alexandr Gheorghița a fost numit în funcţia de subofiţer patrulare - debutant al Companiei Botanica a Batalionului nr. 2 al Brigăzii de patrulare a Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliţiei al Ministerului Afacerilor Interne, cu acordarea gradului special „agent”.

Ulterior, în scopul acumulării cunoștințelor teoretice şi abilităților practice necesare exercitării atribuţiilor de serviciu, în temeiul Dispoziţiei şefului Inspectoratului General al Poliţiei nr. 34/3-551 din 30 noiembrie 2018, pârâtul a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadrul Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne, pentru perioada 3 decembrie 2018 - 31 mai 2019.

Inspectoratul General al Poliției al MAI a indicat că prin Ordinul şefului Inspectoratului General al Poliţiei nr. 176 ef. din 13 aprilie 2022, în conformitate cu art. 38 alin. (l) lit. j) din Legea privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 288/2016, agentul superior Gheorghița Alexandr a fost sancționat disciplinar cu concediere din funcția publică cu statut special.

Reclamantul a făcut referire la art. 26 alin. (3) din Legea nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne care statuează că funcţionării publici cu statut special delegați la cursuri de formare inițială sau la programe de dezvoltare 1 profesională în instituţiile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne ori în alte instituţii de învăţământ care pregătesc personal pentru acest minister, inclusiv la studii superioare de licenţă şi de maşter în ţară sau în străinătate, semnează un angajament prin care îşi asumă obligaţia de a activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne după absolvirea formelor de dezvoltare profesională respective, în modul stabilit de Ministerul Afacerilor Interne.

Reclamantul a indicat că la 2 octombrie 2018, pârâtul a semnat angajamentul funcţionarului public (inclusiv cu statut special) prin care a fost informat despre prevederile art. 26 alin. (3) al Legii nr.288/2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit căror s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul Academiei „Ştefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne să activeze în cadrul Ministerului Afacerilor Interne pe o perioadă de 4 ani.

Totodată, s-a indicat că conform angajamentului menţionat, pârâtul s-a obligat să restituie integral Ministerului Afacerilor Interne cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire calculate în condiţiile legislaţiei în vigoare, în cazul în care nu va activa în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, după absolvirea cursurilor menţionate, întreaga perioadă specificată în angajament, or conform pct. 8 subpct. 2) al Anexei nr. 6 din Hotărârea Guvernului prenotată „funcţionarul public va restitui integral autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate în condiţiile legii, în cazul în care nu a activat în serviciul public, după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajament”.

În drept, reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe dispozițiile pct.1, 3, 6, 8, 10 al Anexei nr.6 din Hotărârea Guvernului nr. 201/2009, art. 8, art. 774 alin.(1), art. 775 alin.(1), art. 776 din Codul civil, art. 85 alin.(1) lit. i), 90 lit. c), d), art. 94, art. 276 din Codul de procedură civilă.

Prin hotărârea din 12 septembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei acțiunea civilă depusă de Inspectoratul General al Poliției al MAI a fost admisă integral (f. d. 26, 30-34).

Verificând legalitatea şi temeinicia hotărârii atacate, prin prisma argumentelor invocate de participanții la proces, a materialelor din dosar și a normei legale relevante speței, instanța de apel a reţinut că conform certificatului de calcul eliberat de Inspectoratul National de Securitate Publică, salariul calculat şi achitat în beneficiul lui Alexandr Gheorghița pentru perioada 03.12.2018 - 31.05.2019 a constituit suma de 25 778,48 lei (f. d.15).

Colegiul civil, a menţionat că apelantul Alexandr Gheorghița după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, nu și-a onorat obligațiile asumate prin angajament de a activa în cadrul MAI un termen de 4 ani, or, conform ordinului nr. 1762 f. din 13 aprilie 2022 a fost eliberat din funcție pe motive de nereabilitare și respectiv a produs un prejudiciu bugetului de stat în mărime de 25 778, 48 lei, legat de cheltuielile de instruire.

Instanța de apel a reiterat că prin natura sa, raportul juridic obligațional, este menit să producă efecte juridice, iar efectul general al oricărei obligații este de a da creditorului dreptul de a obține de la debitor îndeplinirea exactă, cu bună credință, la locul și în momentul stabilit a prestației la care ultimul s-a obligat. 3

Prin urmare, Inspectoratul General al Poliției, în virtutea raportului juridic obligațional, în baza art. 26 din Legea nr. 288/2016 privind funcționarul public cu statut special și a Hotărârii Guvernului nr. 201/2009, este în drept să solicite de la Alexandr Gheorghița restituirea sumei de 25 778,48 lei.

Totodată, instanța de apel a punctat că concedierea apelantului a avut loc datorită comiterii unor fapte care discreditează imaginea instituției publice, prin urmare Alexandr Gheorghița este ținut să suporte toate consecințele nefavorabile, aferente eliberării lui din funcție din inițiativa angajatorului.

Recurentul susține că procedura administrativă a durat începând cu 24 ianuarie 2022-13 aprilie 2022, perioada care a depășit termen de 30 de zile fără a lua în calcul timpul aflării funcţionarului în concediul anual de odihnă, concediul de studii, concediul medical, concediul paternal precum şi în alte cazuri.

Astfel, în opinia recurentului actul de constatare cu nr. 176 ef. din 13 aprilie 2022 a fost emis în afară termenului legal, precum şi termenul de finalizare a procedurii a fost omis, termenul procedurii administrative a durat mai mult de 30 de zile. 4

Susține că hotărârea primei instanţe şi decizia instanţei de apel sunt contrare dispoziţiilor art. 261 alin.(2) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcţionarul public cu statut special din cadrul MAI, din motiv că s-a dispus încasarea integrală a cheltuielilor în mărime de 25 778,48 dar nu restituirea cheltuielilor pentru instruiri în mărime dedusă din împărțirea sumei cheltuielilor respective la perioada aflării în serviciu în modul stabilit de Guvern.

Totodată recurentul a indicat că contractul individual de muncă încheiat între părţi nu prevede expres o asemenea obligație pentru angajat de a activa cel puțin 4 ani în Subdiviziunile MAI după absolvirea studiilor.

Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată lui Alexandr Gheorghița la 18 iulie 2024, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție, iar cererea de recurs a fost depusă prin intermediul oficiului poştal la 17 septembrie 2024 (f. d. 128-137).

La 15 mai 2025, în adresa Inspectoratul General al Poliției al MAI a fost expediată copia recursului declarat de Alexandr Gheorghița, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere a actului judecătoresc, anexată la materialele dosarului (f. d. 143).

La 1 iulie 2025, prin poşta electronică Inspectoratul General al Poliției al MAI, a depus referinţă prin care a solicitat respingerea recursului declarat de Alexandr Gheorghița.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenţei uniforme a Curţii Supreme de Justiţie; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudenţa Curţii Supreme de Justiţie; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanţa nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunţată cu încălcarea competenţei jurisdicţionale. (2) Temeiurile menţionate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanţa de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se 6 referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către Curtea de Apel Bălţi și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, Alexandr Gheorghița, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit nerezonabil şi nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Alexandr Gheorghița, conține obiecții de fapt şi de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălţi și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălţi, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la 7 examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

Suplimentar, Completul Curții Supreme de Justiție a stabilit, reieșind din conținutul recursului, că recurentul își exprimă dezacordul față de actul administrativ în baza căruia a fost eliberat din funcție, invocând inclusiv temeiurile de recurs prevăzute de Codul administrativ, fără a ține cont de faptul că prezenta cauză a fost examinată în procedură contencioasă, și nu în procedura contenciosului administrativ. Respectiv, aceste argumente exced limitele obiectului acţiunii în prezenta cauza civilă.

Cu referire la argumentul recurentului potrivit căruia, în speță, sunt aplicabile prevederile art. 261 alin. (2) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI, care reglementează necesitatea achitării sumei prin metoda împărțirii cheltuielilor la perioada aflării în serviciu, în modul stabilit de Guvern, instanța de recurs menționează, că acesta este neîntemeiat și lipsit de suport legal, deoarece obligația pârâtului de a restitui cheltuielile de instruire s-a născut și a devenit exigibilă la data de 13 aprilie 2022, când Alexandr Gheorghița a fost concediat din funcție.

La 13 aprilie 2022, raporturile juridice între părţi s-au încheiat, fiindu-i aplicabile prevederile art. 26 alin.(3) din Legea 288. Articol 261 din legea menţionată supra a întrat în vigoare la 17 februarie 2023 şi nu are efect retroactiv asupra raportului juridic încheiat la 13 aprilie 2022.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care 8 se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alexandr Gheorghița, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra şi în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Alexandr Gheorghița, împotriva deciziei din 16 mai 2024 a Curţii de Apel Bălţi. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 9