REZACHKIN AND GALYUS v. RUSSIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
REZACHKIN AND GALYUS v. RUSSIA (CtEDO, 2015)
Prima secțiune de cerere nr. 49956/07 și 18910/09 Aleksandr Sergeyevich REZACHKIN împotriva Rusiei și Aleksandr Aleksandrovich GALYUS împotriva Rusiei Curții Europene a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința la 25 august 2015 în calitate de comitet compus din: Khanlar Hajiyev, președinte, Julia Laffranque, Erik Møse, judecători și André Wampach, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererile depuse la 31 martie 2008 și, respectiv, 4 decembrie 2008, având în vedere declarațiile depuse de Guvern și de solicitanți în ceea ce privește acceptarea termenilor lor, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul în primul caz, dl Aleksandr Sergeyevich Rezachkin, este un național rus, care s-a născut în 1983 și este reținut în Spiridonovka. Reclamantul în al doilea caz, dl Aleksandr Aleksandrovich Galyus, este un național rus, care s-a născut în 1981 și trăiește în Priozersk. Guvernul rus („Guvernul”) a fost reprezentat de dl. G. Matyushkin, Reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Reclamanții s-au plâns în temeiul art. 3 din Convenție cu privire la condițiile de detenție în centrele penitenciare ruse. Prin scrisorile prezentate la diferite date, Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație în vederea soluționării problemei formulate de cereri. Aceștia au recunoscut că reclamanții au fost „reținuți în condițiile care nu respectă cerințele art. 3 din Convenție” și au declarat că sunt dispuși să plătească următoarele sume reclamanților ca satisfacție: 9,440 euro (EUR) dlui Rezachkin și 4,610 euro dlui Galyus. Plățile trebuiau să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și orice costuri și cheltuieli suportate, precum și orice impozit care ar putea fi taxabil. Acesta ar fi efectuat într-o perioadă de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit în termenul respectiv, Guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata ar constitui rezoluția finală a cazurilor. În scrisorile lor cu date diferite, reclamanții au informat Curtea că au fost de acord cu termenii declarațiilor guvernamentale. DREPTUL având în vedere similaritatea cu principalele chestiuni în temeiul Convenției în cazurile de mai sus, Curtea decide să se alăture cererilor și să le ia în considerare într-o singură decizie. Curtea constată că, în urma acordului expres al reclamanților cu termenii declarației formulate de Guvern, cauzele ar trebui tratate ca o soluționare prietenoasă între părți. Prin urmare, aceasta ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererilor. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazurile din listă Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să se alăture cererilor; decide să-i scoată din lista cazurilor în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptat în engleză și notificat în scris la 17 septembrie 2015. André Wampach Khanlar Hajiyev Președintele adjunct al grefierului