FORNAZINI c. PORTUGAL

SECȚIUNEA I Cerere nr. 41782/12 Tomé și Principe António FORNAZINI împotriva Portugaliei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care se află la 15 septembrie 2015 într-o cameră compusă din András Sajó, președinte, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Mirjana Lazarova Trajkovska, Julia Laffranque, Paulo Pinto de Albuquerque, Linos-Ander Sicilianos, judecători și Andrei Wampach; grefier adjunct de secțiune, având în vedere cererea menționată mai sus formulată la 3 iulie 2012, după ce a deliberat, face următoarea decizie FACE ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Tomé António Fornazini, este un resortisant portughez născut în 1977 și rezident la Lisabona. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul J. A. Fernandes Pedroso, avocat la Lisabona. Guvernul portughez ( A fost reprezentat de agentul său, dl F. da Graça Carvalho, procuror general adjunct. Invocând la art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plângea că a văzut acțiunea sa împotriva unei hotărâri condamnative a tribunalului de la Lisabona respins pentru întârziere, încălcând principiul egalității armelor și dreptul său de acces la o instanță. Acuzarea reclamantului întemeiat pe art. 6 alineatul (1) din convenție a fost comunicată guvernului care și-a transmis observațiile cu privire la admisibilitate și la temeinicia acestora. Aceste observații au fost adresate reclamantului care a fost invitat să își prezinte observațiile. Scrisoarea Curții a rămas fără răspuns. Prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire din 23 aprilie 2015, în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție, Curtea a atras atenția reclamantului asupra faptului că termenul care i-a fost acordat pentru prezentarea observațiilor sale a fost prelungit începând cu 15 aprilie 2014 și că nu a solicitat prelungirea acestuia. În plus, Comisia a precizat că, în termenii aceluiași articol, ar putea elimina o cerere din rol atunci când, ca și în cazul de față, circumstanțele sugerează că reclamantul nu intenționează să o mențină. Scrisoarea a ajuns bine la reclamantul care nu a răspuns la aceasta. În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că reclamantul nu mai intenționează să își mențină cererea [art. 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție]. În absența unor circumstanțe speciale care privesc respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului 37 alineatul (1) din Convenție. Prin urmare, este necesar să se elimine cauza rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să șteargă cererea de rol. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 8 octombrie 2015. André Wampach András Sajó Președinte adjunct

PREMIÈRE SECTION

DÉCISION

Requête n

o

41782/12

Tomé António FORNAZINI

contre le Portugal

La Cour européenne des droits de l’homme (première section), siégeant le 15 septembre 2015 en une chambre composée de

:

András Sajó,

président,

Elisabeth Steiner,

Khanlar Hajiyev,

Mirjana Lazarova Trajkovska,

Julia Laffranque,

Paulo Pinto de Albuquerque,

Linos-Alexandre Sicilianos,

juges,

et de André Wampach,

greffier

adjoint

de section,

Vu la requête susmentionnée introduite le 3 juillet 2012,

Après en avoir délibéré, rend la décision suivante

:

FAITS ET PROCÉDURE

Le requérant, M. Tomé António Fornazini, est un ressortissant portugais né en 1977 et résidant à Lisbonne. Il a été représenté devant la Cour par M

e

J. A. Fernandes Pedroso, avocat à Lisbonne.

Le gouvernement portugais («

le Gouvernement

») a été représenté par son agente, M

me

M. F. da Graça Carvalho, procureure générale adjointe.

Invoquant l’article 6 § 1 de la Convention, le requérant se plaignait d’avoir vu son recours contre un jugement condamnatoire du tribunal de Lisbonne rejeté pour tardiveté, en violation du principe de l’égalité des armes et de son droit d’accès à un tribunal.

Le grief du requérant tiré de l’article 6 § 1 de la Convention a été communiqué au gouvernement qui a transmis ses observations sur la recevabilité et le bien-fondé de ceux-ci. Ces observations ont été adressées au requérant qui a été invité à présenter les siennes. La lettre de la Cour est demeurée sans réponse.

Par une lettre recommandée avec accusé de réception du 23 avril 2015, sur le fondement de l’article 37 § 1 a) de la Convention, la Cour a attiré l’attention du requérant sur le fait que le délai qui lui était imparti pour la présentation de ses observations était échu depuis le 15 avril 2014 et qu’il n’en avait pas sollicité la prolongation. Elle a en outre précisé qu’aux termes de ce même article, elle pouvait rayer une requête du rôle lorsque, comme en l’espèce, les circonstances donnent à penser que le requérant n’entend pas maintenir celle-ci. La lettre est bien parvenue au requérant qui n’y a pas répondu.

EN DROIT

À la lumière de ce qui précède, la Cour conclut que le requérant n’entend plus maintenir sa requête (article 37 § 1 a) de la Convention). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 de la Convention.

Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité,

Décide

de rayer la requête du rôle.

Fait en français puis communiqué par écrit le 8 octobre 2015.

André Wampach

András Sajó

Greffier adjoint

Président