- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 29 septembrie 2015
- Stat pârât
- ROU
- Concluzia
- Scoasă de pe rol
Hecht împotriva României
Traducere în română Auto
Secțiunea a treia Cerere nr. 49918/10 Israel HECHT împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a treia), care are loc la 29 septembrie 2015 într-un comitet format din Johannes Silvis, președinte, Iulia Antoanella Motoc, Carlo Ranzoni, judecători, și Marialena Tsirli, adjunctă secțiunii, având în vedere cererea prezentată la 18 august 2010, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACTE ȘI PROCEDURA Reclamantul, domnul Israel Hecht, a fost un resortisant israelian născut în 1951 și rezident în Haifa. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Morăescu, avocat la București. Guvernul ian ( Invocând art. 6 alin. (1) și (3) lit. (a), (b), (c) și (d) și 13 din Convenție, reclamantul s-a plâns că a fost judecat și condamnat în mod implicit la o procedură inechitabilă cu mai multe titluri și că nu a putut obține redeschiderea procedurii și o nouă examinare pe fond.
La 5 ianuarie 2015, cauza menționată mai sus a fost comunicată guvernului de pe teren la art. 6 alineatul (1) și la art. 3 din convenție. Prin scrisoarea din 20 aprilie 2015, guvernul a informat Curtea cu privire la decesul reclamantului, care a avut loc la 26 decembrie 2012, iar biroul național al Interpolului ar fi fost informat de omologul său israelian în martie 2013. Prin aceeași scrisoare, guvernul a solicitat, în temeiul articolului 1 din convenție, eliminarea cererii de a juca un rol al Curții. El a subliniat că nu a primit nicio informație cu privire la voința eventualilor moștenitori ai reclamantului de a continua procedura în prezenta cauză.
În plus, acesta a susținut că problema care rezultă din interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 522 Codul de procedură penală românesc care reglementează reexaminarea după extrădarea procedurii penale încheiate prin condamnarea implicită fusese reținut în alte instanțe deja comunicate guvernului; de asemenea, acesta a precizat că dispozițiile articolului menționat anterior nu mai erau în vigoare. În 2014, noul Cod de procedură penală a intrat în vigoare, aducând clarificări în acest sens la articolele 466-470. Printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, scrisoarea guvernului a fost trimisă avocatului reclamantului care a fost invitat să își prezinte poziția cu privire la cererea de radiere a cererii privind rolul Curții înainte de 21 mai 2015. Până în prezent, Curtea nu a primit nicio scrisoare de la un eventual moștenitor care să manifeste dorința de a continua procedura.
  Curtea reamintește că este, în mod normal, de competența moștenitorilor unui reclamant decedat să se exprime și să informeze Curtea cu privire la dorința lor de a continua o procedură pendinte; în caz contrar, Curtea nu a ezitat să elimine cererile de rol (a se vedea Scheier c. Elveția , 25 martie 1994, §§ 31-32, seria A, n 287; Rotariu și alții c. România (dec.), n 23753/02, 20 septembrie 2007 ; Léger c. Franța (radiation) [GC], n 19324/02, § 51, 30 martie 2009 Tomachenko c. Ucraina (dec.), n 41849/05, 22 iunie 2010 și Marton c. România (dec.), n 61069/10, 23 septembrie 2014). În lumina celor de mai sus, Curtea concluzionează că, în urma decesului reclamantului, niciun eventual moștenitor nu intenționează să mențină cererea în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din convenție.
În cazul în care nu există circumstanțe speciale care să afecteze respectarea drepturilor garantate de Convenție sau a protocoalelor sale, Curtea consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererii, în sensul articolului fine din Convenție. Prin urmare, este necesar să se șteargă cauza din rol. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să elimine cererea de rol. Adoptată în limba franceză și comunicată în scris la 22 octombrie 2015. Marialena Tsirli Johannes Silvis Grefier Adjunct Președinte
TROISIÈME SECTION
DÉCISION Requête n o 49918/10 Israel HECHT contre la Roumanie La Cour européenne des droits de l’homme (troisième section), siégeant le 29 septembre 2015 en un comité composé de : Johannes Silvis, président, Iulia Antoanella Motoc, Carlo Ranzoni, juges, et de Marialena Tsirli, greffière adjointe de section, Vu la requête susmentionnée introduite le 18 août 2010, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :
FAITS ET PROCÉDURE
Le requérant, M. Israel Hecht, était un ressortissant israélien né en 1951 et résidant à Haifa. Il a été représenté devant la Cour par M e A. Morărescu, avocat à Bucarest. Le gouvernement roumain (« le Gouvernement ») a été représenté par son agente, M me C. Brumar, du ministère des Affaires étrangères. Invoquant les articles 6 §§ 1 et 3 a), b), c) et d) et 13 de la Convention, le requérant se plaignait d’avoir été jugé et condamné par défaut à l’issue d’une procédure inéquitable à plusieurs titres et de ne pas avoir pu obtenir la réouverture de la procédure et un nouvel examen au fond de son affaire. Le 5 janvier 2015, le grief susmentionné a été communiqué au Gouvernement sur le terrain de l’article 6 §§ 1 et 3 de la Convention.
Par une lettre du 20 avril 2015, le Gouvernement a informé la Cour du décès du requérant, survenu le 26 décembre 2012, ce dont le bureau national de l’Interpol aurait été informé par son homologue israélien en mars 2013. Par la même lettre, le Gouvernement a demandé, sur le fondement de l’article 37 § 1 de la Convention, la radiation de la requête du rôle de la Cour. Il a souligné qu’il n’avait reçu aucune information quant à la volonté des éventuels héritiers du requérant de poursuivre la procédure dans la présente affaire. En outre, il a argué que la problématique résultant de l’interprétation et l’application des dispositions de l’article 522 1 du code de procédure pénale roumain régissant le réexamen après extradition de la procédure pénale conclue par la condamnation par défaut avait été soulevée dans d’autres requêtes déjà communiquées au Gouvernement.
Il a également précisé que les dispositions de l’article précité n’étaient plus en vigueur. En effet, le 1 er février 2014, le nouveau code de procédure pénale est entré en vigueur, apportant, dans ses articles 466-470 des clarifications en la matière. Par une lettre recommandée avec accusé de réception, le courrier du Gouvernement a été envoyé à l’avocat du requérant qui a été invité à présenter sa position quant à la demande de radiation de la requête du rôle de la Cour avant le 21 mai 2015. La lettre est bien parvenue à l’avocat le 5 mai 2015 qui n’y a pas répondu. À ce jour, la Cour n’a reçu aucune lettre d’un éventuel héritier manifestant la volonté de poursuivre la procédure.
EN DROIT La Cour rappelle qu’il appartient normalement aux héritiers d’un requérant décédé de se manifester et d’informer la Cour de leur souhait de poursuivre une procédure pendante ; à défaut, la Cour n’a pas hésité à rayer des requêtes du rôle (voir Scherer c. Suisse , 25 mars 1994, §§ 31-32, série A, n o 287; Rotariu et autres c. Roumanie (déc.), n o 23753/02, 20 septembre 2007 ; Léger c. France (radiation) [GC], n o 19324/02, § 51, 30 mars 2009 ; Tomachenko c. Ukraine (déc.), n o 41849/05, 22 juin 2010, et Marton c. Roumanie (déc.), n o 61069/10, 23 septembre 2014). À la lumière de ce qui précède, la Cour en conclut qu’à la suite du décès du requérant, aucun éventuel héritier n’entend maintenir la requête au sens de l’article 37 § 1 a) de la Convention.
En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour considère qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête, au sens de l’article 37 § 1 in fine de la Convention. Il y a donc lieu de rayer l’affaire du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de rayer la requête du rôle. Fait en français puis communiqué par écrit le 22 octobre 2015. Marialena Tsirli Johannes Silvis Greffière adjointe Président