- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 14 noiembrie 2024
- Stat pârât
- SVK
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
Širo împotriva Slovaciei
Traducere în română Auto
PRIMEI SECȚIUNI CAUZĂ DE ŠIRO c. SLOVAKIA (Doc. nr. 7907/22) JUDGMENT STRASBOURG 14 noiembrie 2024 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Širo c. Slovacia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Krzysztof Wojtyczek , Președintele LÄtif Hüseynov, Erik Wennerström , judecători și Viktoriya Maradudina, Acting Secretarul adjunct al secțiunii, deliberat în particular la 17 octombrie 2024, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a apărut într-o cerere împotriva Slovaciei depusă Curții în temeiul art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) de către un național al Slovaciei, dl. La 2 februarie 2022, Jaroslav Širo („reclamantul”), a fost reprezentat de I. Pádej, avocat practicant în Považská Bystrica.
Guvernul slovac („ Guvernul”) a fost anunțat de cerere. FACTE Detaliile și informațiile aplicabile reclamantului sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de lungimea excesivă a procedurii de faliment deschise de Curtea de District Žilina la 14 august 2012 în ceea ce privește activele sale ca proprietar unic - forma juridică prin care reclamantul își desfășoară activitățile comerciale. Ca urmare a cazului, în 2013 administratorul falimentului a inițiat mai multe seturi de proceduri civile, cu scopul de a recupera bani care, în conformitate cu el, aparțin la activele falimentului, dar care au fost transferate ilegal fiicei reclamantului. Deoarece rezultatul acestor litigii a avut un impact direct asupra cuantumului final al activelor de faliment, acestea au trebuit să fie rezolvate cu efect final înainte de a putea fi încheiată procedura de faliment.
În cinci cazuri, instanțele interne au respins acțiunile administratorului, un caz a fost întrerupt și altul a fost în așteptare în apelul la puncte de drept. Prin scrisoarea din 21 noiembrie 2023, avocatul reclamantului a informat Curtea că în 2022 administratorul falimentului a depus încă o acțiune civilă împotriva fiicei reclamantului, care rămâne în așteptare. În plus, în 2020, Curtea Constituțională a constatat întârzieri excesive într-un set al procedurii civile inițiate de administrator (III. ÚS 183/2020). La 5 octombrie 2021, Curtea Constituțională a respins plângerea constituțională a reclamantului cu privire la durata procedurii de faliment în fața Curții de District Žilina ca fiind manifestament nefondată (IV.
ÚS 489/2021). Acesta a considerat că procedura de faliment a fost prelungită de numeroasele dispute civile pe care administratorul le-a trebuit să le inițieze și instanța de faliment și-a îndeplinit în mod corespunzător sarcinile de supraveghere. Prin urmare, durata procedurii de faliment nu poate fi considerată excesivă. Procedura de faliment este încă în așteptare. Reclamantul s-a plâns că durata procedurii de faliment în cauză era incompatibilă cu cerința de „tempă rezonabilă” și se bazează pe art. 6 § 1 din Convenție. 11. Guvernul a susținut că reclamantul nu a avut statutul de victimă, iar acesta traduce din formularul de cerere pe care l-a depus-o ca persoană fizică. Cu toate acestea, este reclamantul ca entitate comercială care este parte la procedura de faliment și, prin urmare, afectată direct de pretenția lor lungime excesivă.
Ei au susținut că plângerea sa este, prin urmare, incompatibilă ratione personae În observațiile sale, reclamantul nu a formulat o observație specifică cu privire la această depunere. 13. Curtea observă că, în conformitate cu legislația internă relevantă, proprietarul unic este un tip de afacere, în cazul în care singurul proprietar deține și conduce activitatea în numele său și are răspundere integrală pentru toate datoriile. Prin urmare, nu se poate face nici o distincție juridică clară între entitatea de afaceri și persoana fizică care o execută. Reclamantul are un interes personal direct în materie de plângere care se referă la conducerea administratorului și instanței de faliment (a se vedea, mutatis mutandis G.J.
c. Luxemburg , nr. 21156/93, §§ 23-24, 26 octombrie 2000; un contrario, Vesela și Loyka v. Slovacia (dec.), nr. 54811/00, 13 decembrie 2005). Curtea respinge astfel obiecția Guvernului cu privire la lipsa statutului de victimă a reclamantului 14. Guvernul a susținut, de asemenea, că cererea este evident nefondată. Datorită numeroaselor litigii civile care trebuie rezolvate înainte de a se închide procedura de faliment, durata generală a procedurii nu poate fi considerată excesivă. 15. Reclamantul a reiterat observațiile sale anterioare și a subliniat că majoritatea acțiunilor civile depuse de administrator au fost respinse. 16. Acțiunea a durat mai mult de 12 ani înainte de un nivel de competență.
Curtea acceptă că existența unor litigii civile prolungate, cum ar fi cele urmărite de administratorul falimentului în acest caz, poate influența durata globală a procedurii de faliment. Cu toate acestea, aceasta remarcă că administratorul nu a reușit în majoritatea acestor litigii (a se vedea punctul 6 de mai sus), care poate indica comportamentul său ineficient. În plus, cel puțin într-un caz, el însuși a contribuit la lungimea excesivă a procedurii civile (a se vedea punctul 7 de mai sus) și prin prelungire la durata procedurii de faliment. În plus, hotărârea Curții Constituționale nu menționează o singură măsură utilizată de instanța de faliment pentru accelerarea procedurii de faliment (a se vedea punctul 8 de mai sus).
17. Curtea reiterează că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în ceea ce privește următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamantului și al autorităților competente și ceea ce a fost în joc pentru reclamant în litigiu (a se vedea Frydlender c. France [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII). 18. În cazul principal al lui Obluk v. Slovakia (nr. 69484/01, 20 septembrie 2006), Curtea a constatat deja o încălcare a unor chestiuni similare cu cele din acest caz. 19. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să justifice durata generală a procedurii la nivel național.
Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că în cazul instant, durata procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempă rațională”. 20. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție. APLICAREA ARTICOLULUIUI 41 AL CONVENȚIEII 21. În ceea ce privește a fi avută în favoarea documentelor în posesia sa și jurisprudenței sale (a se vedea, în special, Obluk, citat mai sus), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat.
cererea este admisibilă; declară că prezenta cerere dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție privind durata excesivă a procedurii civile; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 14 noiembrie 2024, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Krzysztof Wojtyczek Președintele adjunct al Registrului interimar Apendice Cerere de depunere a plângerilor în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (lungimea excesivă a procedurilor civile) Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Anul nașterii Numele și locația Reprezentantului Începutul procedurii Încheierea procedurii Niveluri totale de jurisdicție Curtea internă Număr dosar Premiul intern (în euro) Sumele acordate pentru prejudiciu moral pentru reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 7907/22 02/0222 Jaroslav ŠIRO 1955 Ivan Pádej Považská Bystrica 14/08/2012 în așteptare Mai mult de 12 ani, 1 lună și 6 zile 1 nivel de competență Curtea Constituțională: IV.
ÚS 489/2021 8,200 250 [1] În plus, orice impozit care poate fi taxabil reclamantului [2], în plus, orice impozit care poate fi taxabil reclamantului.
FIRST SECTION
CASE OF ŠIRO v. SLOVAKIA (Application no. 7907/22) JUDGMENT STRASBOURG 14 November 2024 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Širo v. Slovakia, The European Court of Human Rights (First Section), sitting as a Committee composed of: Krzysztof Wojtyczek , President , Lətif Hüseynov, Erik Wennerström , judges , and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 17 October 2024, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Slovakia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) by a national of Slovakia, Mr Jaroslav Širo (“the applicant”), on 2 February 2022.
The applicant was represented by I. Pádej, a lawyer practising in Považská Bystrica.
The Slovak Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained of the excessive length of bankruptcy proceedings which had been opened by the Žilina District Court on 14 August 2012 over his assets as sole proprietor - the legal form through which the applicant conducted his business activities. 6 . As follows from the case file, during 2013 the bankruptcy administrator initiated several sets of civil proceedings, with the purpose of recovering money which according to him belonged to the bankruptcy assets but had been unlawfully transferred to the applicant’s daughter. Since the outcome of these disputes had a direct impact on the final amount of the bankruptcy assets, they had to be resolved with final effect before the bankruptcy proceedings could be closed. In five instances the domestic courts dismissed the administrator’s actions, one case was discontinued and another one has been pending on appeal on points of law. By a letter of 21 November 2023, the applicant’s lawyer informed the Court that in 2022 the bankruptcy administrator had lodged yet another civil action against the applicant’s daughter, which remains pending. 7 . Furthermore, in 2020 the Constitutional Court found excessive delays in one set of the civil proceedings initiated by the administrator (III. ÚS 183/2020). It held, inter alia , that the delays were partly attributable to the administrator on account of repeated occurrences of flaws in his submissions that needed to be corrected. 8 . On 5 October 2021 the Constitutional Court dismissed the applicant’s constitutional complaint about the length of the bankruptcy proceedings before the Žilina District Court as manifestly ill-founded (IV. ÚS 489/2021). It held that the bankruptcy proceedings had been prolonged by the numerous civil disputes the administrator had had to initiate and the bankruptcy court had duly discharged its oversight duties. Therefore, the length of the proceedings could not be considered excessive.
The bankruptcy proceedings are still pending. THE LAW
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
6 § 1 OF THE CONVENTION
10. The applicant complained that the length of the bankruptcy proceedings in question had been incompatible with the “reasonable time” requirement. He relied on Article 6 § 1 of the Convention.
The Government submitted that the applicant lacked victim status. It transpires from the application form that the applicant has lodged it as a natural person. However, it is the applicant as a business entity that is party to the bankruptcy proceedings and thus directly affected by their alleged excessive length. They argued that his complaint is therefore incompatible ratione personae with the Convention.
In his observations the applicant did not specifically comment on that submission.
The Court observes that according to the relevant domestic law, sole proprietorship is a type of venture, where the sole proprietor owns and runs the business in his own name and has full liability for all debts. Therefore, no clear-cut legal distinction between the business entity and the natural person running it can be made. The applicant therefore has a direct personal interest in the subject matter of the complaint which relates to the conduct of the administrator and the bankruptcy court ( see, mutatis mutandis , G.J. v. Luxembourg , no. 21156/93, §§ 23-24, 26 October 2000; a contrario, Vesela and Loyka v. Slovakia (dec.), no. 54811/00, 13 December 2005). The Court thus dismisses the Government’s objection about the applicant’s lack of victim status .
The Government further submitted that the application is manifestly ill-founded. Due to the numerous civil disputes which must be resolved before bankruptcy proceedings can be closed, the overall length of the proceedings cannot be regarded as excessive.
The applicant reiterated his previous submissions and emphasized that most of the civil actions lodged by the administrator were dismissed.
The proceedings have lasted more than twelve years before one level of jurisdiction. The Court accepts that the existence of protracted civil litigations such as those pursued by the bankruptcy administrator in the present case may influence the overall length of the bankruptcy proceedings. It, however, notes that the administrator was unsuccessful in the majority of those disputes (see paragraph 6 above), which may indicate his ineffective conduct. Moreover, at least in one case he himself had contributed to the excessive length of the civil proceedings (see paragraph 7 above) and by extension to the length of the bankruptcy proceedings. Moreover, the Constitutional Court’s decision does not mention a single measure used by the bankruptcy court to accelerate the bankruptcy proceedings (see paragraph 8 above).
The Court reiterates that the reasonableness of the length of proceedings must be assessed in the light of the circumstances of the case and with reference to the following criteria: the complexity of the case, the conduct of the applicant and the relevant authorities and what was at stake for the applicant in the dispute (see Frydlender v. France [GC], no. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII).
In the leading case of Obluk v. Slovakia (no. 69484/01, 20 September 2006), the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of justifying the overall length of the proceedings at the national level. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the length of the proceedings was excessive and failed to meet the “reasonable time” requirement.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
21. Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Obluk, cited above), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the application admissible; Holds that this application discloses a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning the excessive length of civil proceedings; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amounts indicated in the appended table, (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.
Done in English, and notified in writing on 14 November 2024, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Krzysztof Wojtyczek Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (excessive length of civil proceedings) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location Start of proceedings End of proceedings Total length Levels of jurisdiction Domestic court File number Domestic award (in euros) Amount awarded for non-pecuniary damage per applicant (in euros) [1] Amount awarded for costs and expenses per application (in euros) [2] 7907/22 02/02/2022 Jaroslav ŠIRO 1955 Ivan Pádej Považská Bystrica 14/08/2012 pending More than 12 years, 1 month and 6 days 1 level of jurisdiction Constitutional Court: IV.
ÚS 489/2021 0 8,200 250 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicant. [2] Plus any tax that may be chargeable to the applicant.