DOUMBE NNABUCHI c. ESPAGNE

Comunicat la 14 decembrie 2015 Secțiunea a treia Cerere nr. 19420/15 Albert Julio DOUMBE NNABUCHI împotriva Spaniei introdusă la 13 aprilie 2015 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, Albert Julio Doumbe Nnabuchi, este un resortisant al Cameronei născut în 1989. Este reprezentat în fața Curții de către J.L. Rodríguez Candela, avocat la Malaga. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: Reclamantul și-a părăsit țara în 2011. El a ajuns în Maroc traversând Algeria și a încercat în mod nesăbuit de mai multe ori de la a avea un acces la acuarelă, enclavă spaniolă situată pe coasta nord-africană. Cel puțin de șase ori, reclamantul a fost refulat în Maroc de către forțele spaniole de securitate. La 15 octombrie 2014, reclamantul a încercat din nou să intre în Spania cu un grup nedeterminat de Subsaharieni prin punctul de frontieră din Melilla, Villa Pilar. Acest punct de frontieră este caracterizat prin trei garduri succesive, doi exteriori de 6 metri înălțime și unul interior de 3 metri înălțime. Reclamantul și alți migranți au urcat primul gard în timpul nopții și când au ajuns la al doilea gard, ei ar fi făcut obiectul unui atac cu gaze lacrimogene de către Garda Civilă spaniolă. Ei au fugit în alte părți ale gardului. În dimineața următoare, reclamantul a reușit să urce până la al treilea gard și a rămas agățat acolo. Gărzile civile care se aflau în partea de jos a gardului: ordinea reclamantului și a altor migranți în aceeași situație de a coborî; apoi reclamantul a coborât de la al treilea gard cu ajutorul unei scări furnizate de forțele spaniole de securitate. La jumătatea drumului de coborâre, patru ofițeri ai Gărzii Civile l-au lovit cu un pumn în picioare, în brațe și în coaste. Un alt gardian civil care purta o pălărie neagră s-a apropiat de locul unde se afla reclamantul și l-a lovit în genunchi. Între timp, alți doi paznici civili l-au forțat să coboare mai repede, trăgând-o de tricou și de pantaloni. Reclamantul a primit apoi o lovitură de baston în mână și a căzut pe pământ cu o înălțime de doi metri. El a rămas inconștient. El a fost încătușat și împins pe podea, transportat în aer la orizonttal, așezat din nou pe podea și așezat pe marginea drumului. Apoi, încă inconștient, reclamantul a fost ridicat și susținut de spate cu ajutorul unui baston, din nou pus jos și ridicat de două ori, cu capul susținut în mâinile unui gardian civil pentru a nu rămâne suspendat, și adus în aer de mai multe gărzi civile care l-au pus înapoi în mâinile poliției marocane. În nici un moment nu a făcut obiectul unei proceduri de identificare. El nu a avut posibilitatea de a fi asistat de avocați sau interpreți, de a solicita azil sau protecție internațională sau de a depune o acțiune. El nu are nici dreptul la asistență sanitară. În Maroc, reclamantul și alți migranți au fost plasați într-un autobuz pentru a fi ținuți la Fez. În fața presiunii altor migranți, care au solicitat ca reclamantul să fie adus la spitalul Nador, a fost scos din autobuz. Amenințați de poliția marocană să fie arestați silențioși la spital, câțiva migranți l-au luat pe reclamant și l-au dus în lagărul din afara țării. "De la migranții din Muntele Mount" Gurugo, lângă frontiera spaniolă din Melilla. Reclamantul s-a trezit a doua zi, cu partea dreaptă a corpului paralizat, precum și partea din spate stângă a capului. El susține că nu a fost prima dată când migranții au fost bătuți la gardul de mai sus și că este frică de gărzile civile care acționează în colaborare cu forțele de ordine auxiliare din Maroc. Ca urmare a evenimentelor descrise mai sus, diverși cetățeni spanioli și diverse organizații non-guvernamentale au depus o plângere, în calitate de parte acuzatoare populară, în fața instanței nr. 2 din Melilla. Procedura este în curs de desfășurare până în prezent. Dreptul intern relevant Legea organică nr 4/2015 din 30 martie 2015 privind protecția securității cetățenilor modifică Legea organică nr. 4/2000 din 11 ianuarie 2000 privind drepturile și libertățile străinilor din Spania și integrarea socială a acestora. Acest amendament, în vigoare de la 1 aprilie 2015, stabilește un regim special de înălțare și de returnare la frontieră a migranților care sosesc în Ceuta și Melilla. Legea organică 4/2000 din 11 ianuarie 2000 privind drepturile și libertățile străinilor în Spania și integrarea socială a zecea dispoziție suplimentară. Regimul special pentru Ceuta și Melilla (1) Străinii detectați în liniile de demarcație teritorială a Ceuta sau Melilla în timp ce încearcă să traverseze elementele de contenție la frontieră pentru a traversa granița în mod neregulamentar pot fi reprimați în scopul de a împiedica intrarea ilegală în Spania. (2) În orice caz, returnarea se va face în conformitate cu reglementările internaționale privind drepturile omului și protecția internațională la care aderă Spania. (3) Cererile de protecție internațională vor fi prezentate în locurile autorizate în acest scop la punctele de frontieră, procedura va fi conformă cu standardele stabilite în materie de protecție internațională. Părțile relevante din raportul CPT/Inf (2015) 19, 9 aprilie 2015, privind vizita sa în Spania efectuată în iulie 2014, se citesc după cum urmează (traducere neoficială furnizată de CPT (...) 48. (...) În ceea ce privește accesul la teritoriul spaniol prin intermediul gardurilor de frontieră, delegația a primit declarații în concordanță, confirmate de imagini video, conform cărora imigranții ilegali erau interceptați înainte sau imediat după acestea de către membrii Guardia Civil , și au fost deportați imediat în Maroc mai târziu, după ce au fost uneori încătușați fără să fi fost identificați. Mai mulți resortisanți străini au indicat, de asemenea, delegației să fi fost reținuți de Guardia Civil la câteva sute de metri după graniță. Într-adevăr, se pare că sarcina Guardia Civil În plus, cetățenii străini erau uneori trimiși înapoi în Maroc, deși erau răniți sau abia puteau să meargă (a se vedea, de asemenea, punctul 47). CPT consideră aceste practici ca fiind o încălcare flagrantă a principiilor și standardelor menționate mai sus. (...) 51. În timpul vizitei, delegația a primit mai multe declarații de utilizare excesivă a forței de către membrii Guardia Civil la arestarea migranților ilegali la frontieră (lovituri de baston în timp ce străinii erau încă atârnați de gard sau o utilizare nenecesară a forței în timp ce migranții erau deja sub control). În acest context, un incident care a avut loc la data de 15 octombrie 2014 a fost adus în atenția CPT. Potrivit imaginilor video, un grup larg de străini a fost interceptat la frontiera spaniolă de către membri ai Guardia Civil pe ultimul gard, de 6 metri înălțime. Când a ajuns la o scară de gard, pare să fi fost tras jos de un membru al Guardia Civil și a făcut o cădere de aproximativ 2 metri. Deși corpul său părea să pară incoronat, el a fost încătușat și transportat în Maroc, prin gard, de mai mulți agenți ai forțelor de ordine spaniole. CPT consideră că, în acest caz, utilizarea forței de către membrii Guardia Civil a fost inutilă și disproporționată și că tratamentul rezervat acestei persoane după căderea sa a fost total inadecvat. În plus, ei ar trebui instruiți să prevină și să reducă la minimum violența în timpul interpelării din străinătate la frontieră. trebuie să poată aplica tehnici profesionale care reduc la minimum riscul de rănire a persoanelor pe care încearcă să le oprească. În plus, o anchetă eficientă ar trebui să se desfășoare rapid asupra comportamentului membrilor Guardia Civil în timpul incidentului descris, precum și asupra soarta străinului în cauză. GRIEFS Invocând art. 3 din convenție, reclamantul se plânge de violența disproporționată utilizată de Garda civilă spaniolă pentru a-l aresta în vederea returnării la 15 octombrie 2014 de către autoritățile spaniole 10. Reclamantul se plânge că arestarea sa nu a respectat garanțiile prevăzute la art. 5 alineatul (1) litera (f) și la art. 2 și la art. 5 alineatul (1) litera (f) din convenție, în măsura în care arestarea sa nu a fost legală în conformitate cu legislația spaniolă și nu ar fi conformă cu recomandările CPT reproduse mai sus. Pe de altă parte, fiind inconștient în momentul arestării sale, reclamantul nu a putut fi informat cu privire la drepturile sale sau la motivele arestării și nu are dreptul de a fi asistat de un avocat. În plus, statul reclamant a împiedicat orice cale de atac împotriva returnării. 11. Invocând art. 4 din Protocolul nr. 4, reclamantul, care făcea parte dintr-un grup de migranți subsaharieni, susține că a făcut obiectul unei expulzări colective, în lipsa unei identificări și a oricărei asistențe juridice și lingvistice și fără examinarea individuală a situației sale. 12. Invocând art. 13 în legătură cu articolele 3 din Convenție și 4 din Protocolul nr. 4, reclamantul denunțând cauza, prin intermediul unei căi de atac efective în fața autorităților spaniole, întoarcerea sa imediată în Maroc și riscul de a fi expus unor rele tratamente în această țară. Întrebări adresate părților și cererilor de protecție împotriva părților Reclamantul a fost supus, cu încălcarea articolului 3 din Convenție, unor tratamente inumane sau degradante de către agenți ai Gărzii Civile la coborârea sa de la închidere a Ecuadorului Reclamantul a fost arestat cu încălcarea articolului 5 alineatul (1) litera (f) și a articolului 2 din Convenție Returnarea imediată (devolución ) din partea reclamantului către Maroc de către autoritățile naționale se referă la o expulzare contrară dispozițiilor art. 4 din Protocolul nr. 4? A avut el acces la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale garantate prin art. 13 din Convenție pentru a-și exercita drepturile garantate prin art. 3 din Convenție și 4 din Protocolul nr. 4? CERERI D Guvernul pârât este, de asemenea, invitat să furnizeze Curții orice informații disponibile cu privire la procedurile urmate la sosirea reclamanților la punctul de frontieră din Melilla (identificare, măsuri adoptate, înregistrare a unor eventuale cereri de protecție internațională).

Communiquée le 14 décembre 2015

TROISIÈME SECTION

Requête n

o

19420/15

Albert Julio DOUMBE NNABUCHI

contre l’Espagne

introduite le 13 April 2015

EXPOSÉ DES FAITS

1.

Le requérant, M. Albert Julio Doumbe Nnabuchi, est un ressortissant camerounais né en 1989. Il est représenté devant la Cour par M

e

J.L.

Rodríguez Candela, avocat à Málaga.

A.

Les circonstances de l’espèce

2.

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.

3.

Le requérant quitta son pays en 2011. Il arriva au Maroc en traversant l’Algérie et tenta infructueusement à plusieurs reprises d’accéder à Melilla, enclave espagnole située sur la côte nord-africaine. Au moins à six de ses reprises, le requérant fut refoulé vers le Maroc par les forces de sécurité espagnoles.

4.

Le 15 octobre 2014, le requérant tenta une nouvelle fois d’entrer en Espagne avec un groupe non-déterminé de Subsahariens à travers le poste frontière de Melilla, à Villa Pilar. Ce poste frontière est caractérisé par trois clôtures successives, les deux extérieures de 6 mètres de hauteur et celle de l’intérieur de 3 mètres de hauteur. Le requérant et d’autres migrants grimpèrent la première clôture pendant la nuit et lorsqu’ils se trouvèrent à hauteur de la deuxième clôture, ils auraient fait l’objet d’une attaque au gaz lacrymogène par la Garde Civile espagnole. Ils s’enfuirent vers d’autres parties de la clôture. Le lendemain matin, le requérant parvint à grimper jusqu’en haut de la troisième clôture et il y resta accroché. Des gardes civiles qui se trouvaient en bas de la clôture donnèrent l’ordre au requérant et aux autres migrants dans la même situation de descendre. Le requérant descendit alors de la troisième clôture avec l’aide d’un escabeau fourni par les forces de sécurité espagnoles. À mi-chemin de la descente, quatre agents de la Garde civile le frappèrent à coup de matraque, dans les jambes, les bras et les côtes. Un autre garde civil portant un bonnet noir s’approcha de l’endroit où le requérant se trouvait et le frappa au genou. Entre-temps, deux autres gardes civils le forcèrent à descendre plus rapidement, le tirant par le t-shirt et le pantalon. Le requérant reçut ensuite un coup de matraque dans la main et tomba par terre d’une hauteur de deux mètres. Il resta inconscient. Il fut menotté et poussé par terre, transporté en l’air à l’horizontal, posé de nouveau par terre et placé sur le bord de la route. Ensuite, toujours inconscient, le requérant fut redressé et soutenu par le dos à l’aide d’une matraque, de nouveau mis à terre et redressé à deux reprises, la tête soutenue entre les mains d’un garde civil pour qu’elle ne reste pas suspendue, et amené en l’air par plusieurs gardes civiles qui le remirent entre les mains de la police marocaine. À aucun moment il ne fit l’objet d’une procédure d’identification. Il n’eut pas la possibilité d’être assisté par des avocats ou des interprètes, de demander l’asile ou la protection internationale ni de présenter un recours. Il n’eut pas droit non plus à l’assistance sanitaire.

5.

Au Maroc, le requérant et d’autres migrants furent placés dans un car en vue d’être conduits à Fez. Face à la pression d’autres migrants, qui réclamèrent que le requérant fût amené à l’hôpital de Nador, il fut sorti du car. Menacés par la police marocaine d’être arrêtés s’ils l’amenaient à l’hôpital, quelques migrants prirent le requérant et le conduisirent au camp «

non-officiel

» de migrants du Mont

Gourougou, près de la frontière espagnole de Melilla. Le requérant se réveilla le lendemain, avec le côté droit de son corps paralysé, ainsi que le côté postérieur gauche de la tête. Il affirme que ce n’était pas la première fois que des migrants ont été battus à la clôture de Melilla et qu’il a peur des gardes civils qui agissent en collaboration avec les forces de l’ordre auxiliaires du Maroc.

6.

À la suite des évènements décrits ci-dessus, divers citoyens espagnols et diverses organisations non-gouvernementales ont porté plainte, en tant que partie accusatrice populaire, devant le juge d’instruction n

o

2 de Melilla. La procédure est en cours à ce jour.

B.

Le droit interne pertinent

7.

La Loi organique n

o

4/2015 du 30

mars 2015 portant sur la protection de la sécurité des citoyens modifie la Loi organique n

o

4/2000 du 11 janvier 2000 portant sur les droits et libertés des étrangers en Espagne et leur intégration sociale. Cet amendement, en vigueur depuis le 1

er

avril 2015, établit un régime spécial d’interception et de reconduite à la frontière des migrants qui arrivent à Ceuta et Melilla.

Loi organique 4/2000, de 11 janvier 2000, portant sur les droits et libertés des étrangers en Espagne et leur intégration sociale

Dixième disposition additionnelle. Régime spécial pour Ceuta et Melilla

«

»

C.

Le Comité pour la prévention de la torture et des peines ou traitements inhumains ou dégradants (CPT)

8

.

Les parties pertinentes du rapport CPT/Inf (2015) 19, du 9 avril 2015, relatif à sa visite en Espagne effectuée en juillet 2014, se lisent comme suit

:

(traduction non-officielle fournie par le CPT

)

«

(...)

Guardia Civil

, et étaient immédiatement renvoyés de force au Maroc – après avoir été parfois menottés – sans avoir été identifiés. Plusieurs ressortissants étrangers ont également indiqué à la délégation avoir été appréhendés par la

Guardia Civil

plusieurs centaines de mètres après la frontière. Il semble en effet que la tâche de la

Guardia Civil

comprenne également l’appréhension de migrants irréguliers alors qu’ils sont en route vers le CETI de Melilla et leur renvoi vers le Maroc. De plus, les ressortissants étrangers étaient prétendument parfois renvoyés au Maroc alors qu’ils étaient blessés ou pouvaient à peine marcher (voir également le paragraphe 47).

Le CPT considère ces pratiques consistant à renvoyer immédiatement et par la force les migrants irréguliers, sans une identification préalable ou une évaluation de leurs besoins, comme pouvant constituer une violation flagrante des principes et normes mentionnés ci

‑

dessus.

(...)

Guardia Civil

lors d’arrestations de migrants irréguliers à la frontière (des coups de matraque alors que les étrangers étaient toujours suspendus au grillage ou un usage non nécessaire de la force alors que les migrants étaient déjà sous contrôle). Dans ce contexte, un incident qui a eu lieu le 15

octobre 2014 a été porté à l’attention du CPT. D’après les images vidéo, un large groupe d’étrangers a été intercepté à la frontière espagnole par des membres de la

Guardia Civil

sur la dernière clôture, de 6 mètres de haut. L’un des étrangers a reçu au moins huit coups de matraque assénés par des membres de la

Guardia Civil

alors qu’il redescendait de la clôture. Une fois arrivé à une échelle posée contre la clôture, il semble avoir été tiré vers le bas par un membre de la

Guardia Civil

et a fait une chute d’environ 2

mètres. Bien que son corps semblât inerte, il a été menotté et transporté au Maroc, à travers la clôture, par plusieurs agents des forces de l’ordre espagnoles.

Le CPT considère que dans ce cas précis le recours à la force par des membres de la

Guardia Civil

était inutile et disproportionné, et que le traitement réservé à cette personne après sa chute était totalement inapproprié.

Le CPT recommande de rappeler régulièrement aux membres de la

Guardia Civil

que tout recours excessif à la force est interdit et qu’il sera puni en conséquence. De plus, ils devraient être formés pour prévenir et réduire au minimum les violences lors de l’interpellation d’étrangers à la frontière. Lorsque le recours à la force se révèle néanmoins indispensable, les agents de la

Guardia Civil

doivent pouvoir appliquer des techniques professionnelles qui réduisent au minimum le risque de blesser les personnes qu’ils essaient d’arrêter.

En outre, une enquête efficace devrait être menée rapidement sur le comportement des membres de la

Guardia Civil

lors de l’incident décrit ainsi que sur le sort de l’étranger concerné.

»

GRIEFS

9.

Invoquant l’article 3 de la Convention, le requérant se plaint de la violence disproportionnée utilisée par la garde civile espagnole pour l’immobiliser lors de son arrestation en vue de son refoulement le 15

octobre 2014 par les autorités espagnoles.

10.

Le requérant se plaint que son arrestation n’a pas respecté les garanties établies par les articles 5 §§ 1 f) et 2, et 13 en relation avec l’article

5 § 1 f) de la Convention, dans la mesure où l’arrestation n’a pas été régulière conformément à la législation espagnole et ne serait conforme aux recommandations du CPT reproduites ci-dessus. Par ailleurs, étant inconscient lors de son arrestation, le requérant n’a pas pu être informé de ses droits ni des raisons de l’arrestation, et n’a pas le droit d’être assisté par un avocat. Par ailleurs, l’État demandeur a empêché toute possibilité de recours contre le refoulement.

11.

Invoquant l’article 4 du Protocole n

o

4, le requérant, qui faisait partie d’un groupe de migrants subsahariens, affirme avoir fait l’objet d’une expulsion collective, en l’absence d’identification et de toute assistance juridique et linguistique et sans examen individuel de sa situation.

12.

Invoquant l’article 13 en relation avec les articles 3 de la Convention et 4 du Protocole n

o

4, le requérant dénonce l’impossibilité d’attaquer, au moyen d’un recours effectif devant les autorités espagnoles, son refoulement immédiat vers le Maroc et le risque d’être exposé à des mauvais traitements dans ce pays.

QUESTIONS AUX PARTIES ET DEMANDES D’INFORMATIONS

QUESTIONS AUX PARTIES

1.

Le requérant a-t-il été soumis, en violation de l’article 3 de la Convention, à des traitements inhumains ou dégradants par des agents de la Garde civile lors de sa descente de la clôture de Melilla

?

2.

Le requérant a-t-il été arrêté en violation de l’article 5 §§ 1 f) et 2 de la Convention

?

3.

Le refoulement immédiat (

devolución «

en caliente

»

) du requérant vers le Maroc par les autorités espagnoles s’analyse-t-il en une expulsion contraire à l’article 4 du Protocole n

o

4 ?

4.

L’intéressé a-t-il eu accès à un recours effectif devant une instance nationale garanti par l’article 13 de la Convention pour faire valoir ses droits garantis par les articles 3 de la Convention et 4 du Protocole n

o

4 ?

DEMANDES D’INFORMATIONS

Le gouvernement défendeur est également invité à fournir à la Cour toute information disponible concernant les procédures suivies à l’arrivée des requérants au poste frontière de Melilla (identification, mesures adoptées, enregistrement d’éventuelles demandes de protection internationales).