ATAY v. TURKEY

Decizia nr. 66505/09 Muradiye ATAY împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 12 ianuarie 2016 în calitate de comitet compus din: Nebojša Vučinić, președinte, Valeriu Grițco, Stéphanie Mourou-Vikström, judecători și Abel Campos, secretar adjunct al secțiunii. având în vedere cererea depusă la 9 decembrie 2009, Având în vedere declarațiile oficiale care acceptă o soluționare prietenoasă a cauzei, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIU Reclamantul, dna Muradiye Atay, este un național turc, născut în 1964 și trăiește în Ankara. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dna E. Olkun, un avocat practicant în Kocaeli. Guvernul turc („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 6 din Convenție că dreptul ei de acces la instanță a fost încălcat în sensul că ea nu a putut executa hotărârea în favoarea ei din cauza refuzului instanței interne de a-i furniza o copie a hotărârii fără a plăti comisioane judiciare. 1 la Convenție, reclamantul a susținut în continuare că neexecutarea hotărârii a încălcat dreptul ei la bucurarea pașnică a bunurilor. La 7 septembrie 2015 și 16 octombrie 2015, Curtea a primit declarații de decontare prietenoase semnate de părțile în temeiul cărora reclamantul a acceptat să renunțe la orice nouă reclamație împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri împotriva unei întreprinderi ale Guvernului de a-și plăti 1.500 de euro (EUR) pentru a acoperi orice pecuniar și neîntregul său prejudiciu material, precum și costuri și cheltuieli, precum și orice impozit care poate fi taxabil reclamantului, care va fi transformat în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării deciziei luate de Curte. În cazul în care nu s-a plătit această sumă în termenul de trei luni, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumprire plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului. Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți. Este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide pentru a elimina aplicarea din lista de cazuri în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 4 februarie 2016. Abel Campos Nebojša Vučinić Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 66505/09

Muradiye ATAY

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 12

January 2016 as a Committee composed of:

Nebojša Vučinić,

President,

Valeriu Grițco,

Stéphanie Mourou-Vikström,

judges,

and Abel Campos,

Deputy Section Registrar.

Having regard to the above application lodged on 9 December 2009,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

1.

The applicant, Ms Muradiye Atay, is a Turkish national, who was born in 1964 and lives in Ankara. She was represented before the Court by Ms E. Olkun, a lawyer practising in Kocaeli.

2.

The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

3.

The applicant complained under Article 6 of the Convention that her right of access to court had been violated in that she had been unable to enforce the judgment in her favour owing to the refusal of the domestic court to provide her a copy of the judgement without paying court fees. Relying on Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention, the applicant further alleged that the non-enforcement of the judgment had violated her right to the peaceful enjoyment of possessions.

4.

On 7 September 2015 and 16 October 2015 the Court received friendly settlement declarations signed by the parties under which the applicant agreed to waive any further claims against Turkey in respect of the facts giving rise to this application against an undertaking by the Government to pay her 1,500 euros (EUR) to cover any pecuniary and non

‑

pecuniary damage as well as costs and expenses, plus any tax that may be chargeable to the applicant, which will be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court. In the event of failure to pay this sum within the said three-month period, the Government undertook to pay simple interest on it, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.

THE LAW

5.

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no reasons to justify a continued examination of the application. In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases in accordance with Article 39 of the Convention.

Done in English and notified in writing on 4 February 2016.

Abel Campos

Nebojša Vučinić

Deputy Registrar

President