FILIMON v. ROMANIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
FILIMON v. ROMANIA (CtEDO, 2016)
Comunicat la 5 februarie 2016 SECȚIUNEA 4 Cerere nr. 54600/14 Vasile Filimon împotriva României introdusă la 23 iulie 2014 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Vasile Filimon, este un resortisant român născut în 1958 și rezident în Târgu Mureș. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Ghere, avocat la Târgu Mureș. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: printr-o rechiziționare din 18 iunie 2007 a Parchetului în apropierea tribunalului de primă instanță din Târgu Mureș, reclamantul a fost trimis în judecată pentru abuz de autoritate agravată împotriva particularilor (art. 246 coroborat cu art. 248 din Codul penal El a fost acuzat că a semnat, în calitatea sa de inspector șef al serviciului public de gestionare a pieței, un contract pentru renovarea acoperișului unei piețe locale acoperite cu o întreprindere privată, fără a se asigura că există mijloace adecvate de stingere a incendiilor, ceea ce a dus la răspândirea unui incendiu care a fost declanșat în timpul lucrărilor. În plus, reclamantul ar fi trebuit să prevadă un incendiu, având în vedere faptul că marea majoritate a produselor oferite pe piața în cauză erau ușor inflamabile. În fața Tribunalului de Primă Instanță din Târgu Mureș, reclamantul și-a declarat nevinovăția. La o dată nespecificată, acesta a solicitat, în subsidiar, recalificarea faptelor reproșate în faă de neglijenă în exercitarea funciilor, în conformitate cu art. 249 1 din CP. Prin hotărârea din 27 noiembrie 2012, Tribunalul de Primă Instanță din Târgu Mureșa a dat curs reclamantului șefului de poliție al statului de drept al statului de a abuza de autoritatea particulară. În acest scop, Tribunalul a considerat că: una dintre condițiile prevăzute de această infracțiune nu era îndeplinită în speță, și anume existența elementului material al dreptului comunitar. În opinia sa, documentele din dosar nu permiteau să se ajungă la concluzia că reclamantul nu și-a respectat obligațiile profesionale. În acest scop, tribunalul nota că reclamantul nu a fost informat de către întreprinderea responsabilă de lucrările de reparații, astfel încât să poată lua măsuri în caz de incendiu și că, în orice caz, conform contractului încheiat, întreprinderea însărcinată cu lucrările trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventualele daune, inclusiv incendiul. Având în vedere toate cele de mai sus, instanța a respins cererea reclamantului de recalificare a faptelor. Parchetul s-a ocupat de acțiunea împotriva acestei hotărâri în fața instanței judecătorești de recurs a lui Târgu Mureș. Reclamantul a solicitat din nou recalificarea faptelor revocate în lac, prevăzută la art. 249 alineatul (1) din CP. Prin hotărârea din 31 ianuarie 2014, Curtea de Apel din Târgu Mureș a anulat hotărârea Tribunalului de Primă Instanță. El a menționat că reclamantul fusese informat, înainte de începerea lucrărilor, de către departamentele interne ale serviciului său, că piața în cauză nu dispunea de numărul necesar de extinctori și că erau necesare măsuri suplimentare pentru protecția împotriva incendiului. În plus, lucrările autorizate de solicitant, care implicau lucrări de energie electrică, făceau parte, prin natura lor, din cele care necesitau măsuri speciale de protecție împotriva incendiilor. În aceste condiții, aprobarea unor astfel de lucrări în spații cu deficiențe în ceea ce privește respectarea standardelor de prevenire a incendiului, fără a se asigura că au fost remediate, constituia o neglijență în exercitarea funcțiilor. În consecință, instanța de judecată a decis să descalifice faptele reproșate reclamantului și să le recalifice, în conformitate cu art. 33 din Codul de procedură penală și ținând seama de valoarea prejudiciului cauzat, în neglijență gravă în exercitarea funcțiilor, în conformitate cu art. 249 alineatul (2) din CP. Ulterior, Comisia a respins cererea reclamantului de a recalifica faptele în defavoare prevăzută la art. 249 alineatul (1) din CP. Curtea de apel l-a condamnat pe reclamant la șase ani de închisoare cu suspendare și la plata a 188 337, lei românești (RON), în solidar cu mai multe alte persoane acuzate, la părțile vătămate. La 28 martie 2014, dreptul intern relevant a fost pus la dispoziția publicului. Dispozițiile relevante din Codul penal, astfel cum sunt în vigoare în momentul faptelor, sunt astfel formulate art. 246 Abus d Faptul că un funcționar public, acționând în exercitarea funcțiilor sale, de a se abține de la a efectua un act sau de la a face în mod conștient în mod defectuos [în detrimentul] intereselor legitime ale unei persoane, este pedepsit cu o pedeapsă de la șase luni la trei ani de închisoare. art. 248 Abus de În cazul în care faptele prevăzute la articolele 246 și (...) au avut consecințe grave, acestea sunt pedepsite cu o pedeapsă cuprinsă între cinci și cincisprezece ani de închisoare și cu interzicerea exercitării anumitor drepturi. art. 249: Neglijență în exercitarea funcțiilor Faptul că un funcționar public care acționează în exercitarea funcțiilor sale de saloane de a se abține de la a face un act sau de la a face un act sau de la a face un act defectuos, din neglijență, care cauzează astfel un prejudiciu sau o perturbare semnificativă a bunei sale funcționări unui organism sau unei instituții de stat sau uneia dintre entitățile desemnate la art. 145, sau o încălcare a intereselor legitime ale unei persoane, este pedepsit cu o pedeapsă de la o lună la doi ani de închisoare sau de la o amendă. În cazul în care faptele prevăzute la alineatul (1) au avut consecințe grave, acestea sunt pedepsite cu o pedeapsă de doi până la zece ani de închisoare. Dispozițiile relevante ale Codului de procedură penală, în vigoare la momentul faptelor, sunt astfel formulate art. 334 : Recalificarea juridică a faptelor În cazul în care, în timpul procesului, instanța consideră că calificarea juridică acordată faptelor de către actul de trimitere în instanță trebuie modificată, aceasta invită părțile să își prezinte observațiile cu privire la acest subiect și indică la Õ inculpatul că a avut dreptul de a solicita examinarea cauzei la sfârșitul ședinței sau amânarea ședinței pentru a-și putea pregăti apărarea. GRIEF Invocând art. 6 alineatul (1) și art. 3 litera (a) și art. 3 litera (b) din convenție, reclamantul se plânge că recalificarea faptelor care i-au fost reproșate, efectuată de instanța de apel în timpul deliberărilor sale, i-a împiedicat să exercite dreptul la apărare. 1 și 3 (a) și (b) din Convenție a fost necunoscut din cauza recalificării juridice a faptelor, efectuată de Curtea a Târgu Mureș, în timpul deliberărilor