FILIMON v. ROMANIA

Comunicat la 5 februarie 2016 SECȚIUNEA 4 Cerere nr. 54600/14 Vasile Filimon împotriva României introdusă la 23 iulie 2014 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Vasile Filimon, este un resortisant român născut în 1958 și rezident în Târgu Mureș. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Ghere, avocat la Târgu Mureș.

Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: printr-o rechiziționare din 18 iunie 2007 a Parchetului în apropierea tribunalului de primă instanță din Târgu Mureș, reclamantul a fost trimis în judecată pentru abuz de autoritate agravată împotriva particularilor (art. 246 coroborat cu art. 248 din Codul penal El a fost acuzat că a semnat, în calitatea sa de inspector șef al serviciului public de gestionare a pieței, un contract pentru renovarea acoperișului unei piețe locale acoperite cu o întreprindere privată, fără a se asigura că există mijloace adecvate de stingere a incendiilor, ceea ce a dus la răspândirea unui incendiu care a fost declanșat în timpul lucrărilor.

În plus, reclamantul ar fi trebuit să prevadă un incendiu, având în vedere faptul că marea majoritate a produselor oferite pe piața în cauză erau ușor inflamabile. În fața Tribunalului de Primă Instanță din Târgu Mureș, reclamantul și-a declarat nevinovăția. La o dată nespecificată, acesta a solicitat, în subsidiar, recalificarea faptelor reproșate în faă de neglijenă în exercitarea funciilor, în conformitate cu art. 249 1 din CP. Prin hotărârea din 27 noiembrie 2012, Tribunalul de Primă Instanță din Târgu Mureșa a dat curs reclamantului șefului de poliție al statului de drept al statului de a abuza de autoritatea particulară. În acest scop, Tribunalul a considerat că: una dintre condițiile prevăzute de această infracțiune nu era îndeplinită în speță, și anume existența elementului material al dreptului comunitar.

În opinia sa, documentele din dosar nu permiteau să se ajungă la concluzia că reclamantul nu și-a respectat obligațiile profesionale. În acest scop, tribunalul nota că reclamantul nu a fost informat de către întreprinderea responsabilă de lucrările de reparații, astfel încât să poată lua măsuri în caz de incendiu și că, în orice caz, conform contractului încheiat, întreprinderea însărcinată cu lucrările trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a preveni eventualele daune, inclusiv incendiul. Având în vedere toate cele de mai sus, instanța a respins cererea reclamantului de recalificare a faptelor. Parchetul s-a ocupat de acțiunea împotriva acestei hotărâri în fața instanței judecătorești de recurs a lui Târgu Mureș.

Reclamantul a solicitat din nou recalificarea faptelor revocate în lac, prevăzută la art. 249 alineatul (1) din CP. Prin hotărârea din 31 ianuarie 2014, Curtea de Apel din Târgu Mureș a anulat hotărârea Tribunalului de Primă Instanță. El a menționat că reclamantul fusese informat, înainte de începerea lucrărilor, de către departamentele interne ale serviciului său, că piața în cauză nu dispunea de numărul necesar de extinctori și că erau necesare măsuri suplimentare pentru protecția împotriva incendiului. În plus, lucrările autorizate de solicitant, care implicau lucrări de energie electrică, făceau parte, prin natura lor, din cele care necesitau măsuri speciale de protecție împotriva incendiilor.

În aceste condiții, aprobarea unor astfel de lucrări în spații cu deficiențe în ceea ce privește respectarea standardelor de prevenire a incendiului, fără a se asigura că au fost remediate, constituia o neglijență în exercitarea funcțiilor. În consecință, instanța de judecată a decis să descalifice faptele reproșate reclamantului și să le recalifice, în conformitate cu art. 33 din Codul de procedură penală și ținând seama de valoarea prejudiciului cauzat, în neglijență gravă în exercitarea funcțiilor, în conformitate cu art. 249 alineatul (2) din CP. Ulterior, Comisia a respins cererea reclamantului de a recalifica faptele în defavoare prevăzută la art. 249 alineatul (1) din CP. Curtea de apel l-a condamnat pe reclamant la șase ani de închisoare cu suspendare și la plata a 188 337, lei românești (RON), în solidar cu mai multe alte persoane acuzate, la părțile vătămate.

La 28 martie 2014, dreptul intern relevant a fost pus la dispoziția publicului. Dispozițiile relevante din Codul penal, astfel cum sunt în vigoare în momentul faptelor, sunt astfel formulate art. 246 Abus d Faptul că un funcționar public, acționând în exercitarea funcțiilor sale, de a se abține de la a efectua un act sau de la a face în mod conștient în mod defectuos [în detrimentul] intereselor legitime ale unei persoane, este pedepsit cu o pedeapsă de la șase luni la trei ani de închisoare. art. 248 Abus de În cazul în care faptele prevăzute la articolele 246 și (...) au avut consecințe grave, acestea sunt pedepsite cu o pedeapsă cuprinsă între cinci și cincisprezece ani de închisoare și cu interzicerea exercitării anumitor drepturi.

art. 249: Neglijență în exercitarea funcțiilor Faptul că un funcționar public care acționează în exercitarea funcțiilor sale de saloane de a se abține de la a face un act sau de la a face un act sau de la a face un act defectuos, din neglijență, care cauzează astfel un prejudiciu sau o perturbare semnificativă a bunei sale funcționări unui organism sau unei instituții de stat sau uneia dintre entitățile desemnate la art. 145, sau o încălcare a intereselor legitime ale unei persoane, este pedepsit cu o pedeapsă de la o lună la doi ani de închisoare sau de la o amendă. În cazul în care faptele prevăzute la alineatul (1) au avut consecințe grave, acestea sunt pedepsite cu o pedeapsă de doi până la zece ani de închisoare.

Dispozițiile relevante ale Codului de procedură penală, în vigoare la momentul faptelor, sunt astfel formulate art. 334 : Recalificarea juridică a faptelor În cazul în care, în timpul procesului, instanța consideră că calificarea juridică acordată faptelor de către actul de trimitere în instanță trebuie modificată, aceasta invită părțile să își prezinte observațiile cu privire la acest subiect și indică la Õ inculpatul că a avut dreptul de a solicita examinarea cauzei la sfârșitul ședinței sau amânarea ședinței pentru a-și putea pregăti apărarea. GRIEF Invocând art. 6 alineatul (1) și art. 3 litera (a) și art. 3 litera (b) din convenție, reclamantul se plânge că recalificarea faptelor care i-au fost reproșate, efectuată de instanța de apel în timpul deliberărilor sale, i-a împiedicat să exercite dreptul la apărare.

1 și 3 (a) și (b) din Convenție a fost necunoscut din cauza recalificării juridice a faptelor, efectuată de Curtea a Târgu Mureș, în timpul deliberărilor

Communiquée le 5 février 2016

QUATRIÈME SECTION

Requête n o 54600/14 Vasile FILIMON contre la Roumanie introduite le 23 juillet 2014

EXPOSÉ DES FAITS

Le requérant, M. Vasile Filimon, est un ressortissant roumain né en 1958 et résidant à Târgu Mureș. Il est représenté devant la Cour par M e C. Ghere, avocat à Târgu Mureș. A. Les circonstances de l’espèce Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit. Par un réquisitoire du 18 juin 2007 du parquet près le tribunal de première instance de Târgu Mureș, le requérant fut renvoyé en jugement pour abus d’autorité aggravé contre les particuliers (article 246 combiné avec l’article 248 1 du code pénal – ci-après « CP »). Il était accusé d’avoir signé, en sa qualité d’inspecteur en chef du service public de la gestion des marchés, un contrat pour la rénovation de la toiture d’un marché local couvert avec une entreprise privée, sans s’assurer de l’existence de moyens anti-incendie nécessaires, ce qui avait favorisé la propagation d’un incendie qui s’était déclenché lors des travaux.

De plus, le requérant aurait dû prévoir la survenance d’un incendie eu égard au fait que la grande majorité des produits offerts sur le marché en question étaient facilement inflammables. Devant le tribunal de première instance de Târgu Mureș, le requérant clama son innocence. À une date non précisée, il demanda, à titre subsidiaire, la requalification des faits reprochés en l’infraction de négligence dans l’exercice des fonctions, infraction prévue à l’article 249 § 1 du CP. Par un jugement du 27 novembre 2012, le tribunal de première instance de Târgu Mureș relaxa le requérant du chef de l’infraction d’abus d’autorité aggravé contre les particuliers. Pour ce faire, il jugea qu’une des conditions prévues par cette infraction n’était pas remplie en l’espèce, à savoir l’existence de l’élément matériel de l’infraction.

Selon lui, les pièces du dossier ne permettaient pas de conclure que le requérant avait méconnu ses obligations professionnelles. À cet effet, le tribunal nota que le requérant n’avait pas été informé par l’entreprise chargée des travaux des modalités techniques utilisées pour les réparations de sorte qu’il puisse prendre des mesures en cas d’incendie et que, en tout état de cause, selon le contrat conclu, il incombait à l’entreprise chargée des travaux de prendre toutes les mesures nécessaires pour empêcher les éventuels dégâts, y compris l’incendie. Compte tenu de tout ce qui précède, le tribunal rejeta la demande du requérant tendant à la requalification des faits. Le parquet se pourvut en recours contre ce jugement devant la cour d’appel de Târgu Mureș.

Le requérant demanda à nouveau la requalification des faits reprochés en l’infraction prévue à l’article 249 § 1 du CP. Par un arrêt du 31 janvier 2014, la cour d’appel de Târgu Mureș annula le jugement du tribunal de première instance. Il nota que le requérant avait été informé, avant le début des travaux, par les départements internes de son service, que le marché en question n’était pas pourvu du nombre d’extincteurs nécessaires et que des mesures supplémentaires pour la protection contre l’incendie s’imposaient. En outre, les travaux autorisés par le requérant, qui impliquaient des travaux d’électricité, faisaient partie, de par leur nature, de ceux qui nécessitaient des mesures spéciales de protection contre l’incendie.

Dans ces conditions, l’approbation de tels travaux dans des locaux présentant des carences en matière de respect des normes de prévention de l’incendie sans s’assurer qu’il y avait été remédié, constituait une négligence dans l’exercice des fonctions. En conséquence, la cour d’appel décida de disqualifier les faits reprochés au requérant et de les requalifier, en application de l’article 334 du code de procédure pénale et compte tenu du montant du dommage provoqué, en négligence grave dans l’exercice des fonctions, infraction prévue à l’article 249 § 2 du CP. Elle rejeta ensuite la demande du requérant tendant à la requalification des faits en l’infraction prévue à l’article 249 § 1 du CP. La cour d’appel condamna le requérant à six ans de prison avec sursis et au paiement de 188 337, 42 lei roumains (RON), solidairement avec plusieurs autres coïnculpés, aux parties lésées.

L’arrêt fut mis au net le 28 mars 2014. B. Le droit interne pertinent Les dispositions pertinentes du code pénal, telles qu’en vigueur au moment des faits, sont ainsi libellées : Article 246 : Abus d’autorité contre les particuliers « Le fait pour un fonctionnaire public, agissant dans l’exercice de ses fonctions, de s’abstenir d’accomplir un acte ou de l’accomplir sciemment de manière défectueuse [au détriment] des intérêts légitimes d’une personne, est puni d’une peine de six mois à trois ans d’emprisonnement. » Article 248 1 : Abus d’autorité aggravé « Si les faits prévus aux articles 246 et (...) ont eu des conséquences graves, ils sont punis d’une peine de cinq à quinze ans d’emprisonnement et de l’interdiction de l’exercice de certains droits.

» Article 249 : Négligence dans l’exercice des fonctions « 1. Le fait pour un fonctionnaire public agissant dans l’exercice de ses fonctions de s’abstenir d’accomplir un acte ou de l’accomplir de manière défectueuse, par négligence, causant ainsi un préjudice ou une perturbation importante de son bon fonctionnement à un organe ou à une institution d’État ou à l’une des entités désignées à l’article 145, ou une atteinte aux intérêts légitimes d’une personne, est puni d’une peine d’un mois à deux ans d’emprisonnement ou d’une amende. 2. Si les faits prévus alinéa 1 er ont eu des conséquences graves, ils sont punis d’une peine de deux à dix ans d’emprisonnement.

» Les dispositions pertinentes du code de procédure pénale, en vigueur à l’époque des faits, sont ainsi libellées : Article 334 : Requalification juridique des faits « Si pendant le procès, le tribunal estime que la qualification juridique donnée aux faits par l’acte de renvoi en jugement doit être modifiée, il invite les parties à présenter leurs observations à ce sujet et indique à l’inculpé qu’il est en droit de demander l’examen de l’affaire à la fin de la séance ou bien l’ajournement de l’audience afin de pouvoir préparer sa défense. » GRIEF Invoquant l’article 6 §§1 et 3 a) et b) de la Convention, le requérant se plaint de ce que la requalification des faits qui lui étaient reprochés, opérée par la juridiction de recours lors de ses délibérations, l’a empêché d’exercer les droits de la défense.

QUESTION AUX PARTIES

Dans le cadre de la procédure pénale diligentée contre le requérant, l’article 6 §§ 1 et 3 a) et b) de la Convention a-t-il été méconnu en raison de la requalification juridique des faits, opérée par la cour d’appel de Târgu Mureș, lors des délibérations ?