CtEDO 04.03.2016 Auto

AVCI c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
04.03.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
AVCI c. TURQUIE (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

Comunicat la 4 martie 2016 Secțiunea a doua Cerere nr. 39322/12 Mustafa AVCI împotriva Turciei introdusă la 30 aprilie 2012 EXPOSAT DE FAPTE Reclamantul, domnul Mustafa Avc La momentul faptei, reclamantul, fost secretar general al Confederației Sindicatelor Muncitorilor din Serviciul Public, a fost membru al consiliului de administrație al Partidului Păcii și Democrației (atracțiunea BDP). Faptele cauzei, așa cum au fost prezentate de reclamant, pot fi rezumate după cum urmează. În 2009, s-a inițiat o anchetă penală împotriva așa-numiților membri ai unei organizații numite KCK (inclusiv Civakên Kurdistan Printr-o serie de acuzații, procurorii Republicii au intentat acțiuni penale în fața Curților de Asezări competente împotriva unei întregi serii de persoane, inclusiv politicieni, oameni de afaceri, avocați, profesori universitari, studenți și jurnaliști, care le-au fost reproșați în esență că sunt membri ai unei organizații teroriste. Potrivit procurorilor, KCK, al cărui scop era realizarea unui sistem politic pentru a institui un confederalism democratic, astfel cum este indicat în Convenția de la KCK Recurentul susține că aproximativ 8 000 de persoane au fost reținuți și patru mii de persoane au fost reținuți provizoriu în cadrul anchetelor KCK. În 2011, la o dată necunoscută, Parchetul din Jurisdicție a inițiat o anchetă penală împotriva mai multor persoane suspectate de a-și asuma răspunderea față de organizația KCK. La 27 octombrie 2011, în cadrul operațiilor desfășurate împotriva organizației din KCK, judecătorul șezând lângă curtea din spate a șezlongului de În conformitate cu art. 10/d din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului. În plus, a decis să limiteze accesul la un avocat al reclamantului și al altor persoane suspectate în primele 24 de ore ale custodiei lor în temeiul articolului 10/b din legea menționată. La 28 octombrie 2011, ora 15:00, reclamantul a fost arestat și arestat la Mercin, unde se afla pentru congresul local al partidului său politic. În aceeași zi, reclamantul a fost transferat la Istanbul. La postul de poliție, a declarat că se prevalează de dreptul său de a păstra tăcerea. La 30 octombrie 2011, reclamantul a fost audiat de procurorul Republicii Daul ( Procurorul Republicii precum și procurorul general al KESK până în 2005, a predat la Academia politică a partidului politic în cauză și a negat orice apartenență la o organizație ilegală. În urma interogării sale, procurorul districtual al Republicii l-a solicitat judecătorului care se ocupă de tribunalul de judecată să-l aresteze provizoriu pe reclamant. La 31 octombrie 2011, reclamantul s-a prezentat în fața judecătorului care i-a pus întrebări cu privire la fapte și la acuzațiile aduse împotriva acestuia. La sfârșitul ședinței, judecătorul a dispus plasarea sa în detenție provizorie, având în vedere existența unor suspiciuni puternice împotriva sa, natura infracțiunii și faptul că persoana acuzată se număra printre cele enumerate la art. 100 alineatul (3) din Codul de procedură penală (încălcările de procedură penală) La 3 noiembrie 2011, reclamantul a formulat o acțiune pentru a se opune detenției provizorii a persoanei suspectate și pentru a obține eliberarea provizorie a acesteia. La 5 noiembrie 2011, în urma unei examinări a înscrisurilor din dosar, tribunalul districtual al Republicii, care a urmat în acest sens avizul procurorului general al Republicii, care nu a fost notificat nici reclamantului, nici reprezentantului său, a respins această acțiune. Prin actul de acuzare din 19 martie 2012, de-a lungul a 2 397 de pagini, fără a include anexele, procurorul general al Republicii a inițiat o acțiune penală în fața celei de-a 15-a Camera tribunalului dasezis contra a o sută optzeci și trei de persoane, al căror reclamant și-a revendicat condamnarea la închisoare a la mai întâi pentru a fi unul dintre liderii organizației teroriste respective KCK în conformitate cu art. 314 alin. (1) din Codul penal și art. 5 din Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului (□ Legea nr. 3713) Procurorul Republicii susținea că reclamantul era responsabil pentru academia politică a BDP. În opinia procurorului Republicii, academia politică a acestui partid nu ar putea fi considerată drept o academie legală în măsura în care intenționa să formeze și să folosească participanții în favoarea PKK. Apoi, pe baza legii nr. 2911 privind întâlnirile și protestele publice și art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713, acesta solicită condamnarea reclamantului la 12 ani de închisoare diferite, pentru participarea la proteste ilegale, potrivit Parchetului, și pentru a face propaganda organizației teroriste PKK. Ca urmare a depunerii actului de punere în aplicare, Curtea a stat la prima sa ședință la 13 iulie 2012. Ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 6526 din 21 februarie 2014 de modificare a Legii privind combaterea terorismului, procesul reclamantului a continuat în fața celei de a treia. Camera tribunalului de judecată al statului de executare, care a dispus repunerea în libertate a persoanei în cauză la 24 aprilie 2014. Potrivit elementelor conținute în dosar, procedura penală inițiată împotriva reclamantului este încă în curs de desfășurare în fața acestei camere a instanței de judecată. Dreptul și practica internă relevante Dispozițiile Codului penal La art. 314 alineatul (1) și la art. 2 din Codul penal, care prevede intrarea unei organizații ilegale, se citește după cum urmează Oricine constituie sau conduce o organizație în vederea comiterii infracțiunilor prevăzute de secțiunile a patra și a cincea ale prezentului capitol va fi condamnat la o pedeapsă de 10-15 ani de închisoare. Orice membru al organizației menționate la primul paragraf va fi condamnat la o pedeapsă de cinci până la zece ani de închisoare. Dispozițiile Codului de procedură penală la art. 91 alineatul (2) din Codul de procedură penală prevăd luarea în custodie publică depinde de necesitatea acestei măsuri pentru anchetă și de indicii care să permită să se creadă că persoana respectivă a săvârșit o infracțiune. În conformitate cu art. 98 din Codul de procedură penală, în stadiul de procedură penală, judecătorul instanței judecătorești din statul de drept penal poate emite, la cererea procurorului republicii, un mandat de arestare împotriva unui suspect care nu este prezentat unei instanțe judecătorești sau care nu poate fi convocat. Detenția provizorie este reglementată de art. 100 și următoarele din Codul de procedură penală. În conformitate cu art. 100, o persoană poate fi pusă în detenție provizorie în cazul în care există elemente faptice care permit ca persoana în cauză să fi comis o infracțiune și că detenția sa este justificată de unul dintre motivele enumerate în această dispoziție, și anume: : fuga sau riscul de evadare a suspectului și riscul ca suspectul să ascundă sau să modifice dovezile sau influența martorilor. Pentru anumite infracțiuni, inclusiv infracțiunile împotriva securității statului și ordinii constituționale, existența unor suspiciuni puternice asupra persoanei este suficientă pentru a justifica detenția provizorie. La art. 101 din Codul de procedură penală prevede că detenția provizorie este dispusă în etapa de land de către un judecător unic la cererea procurorului Republicii și în stadiul de judecată de către instanța competentă, din oficiu sau la cererea procurorului. Ordonanțele de plasare și de menținere în detenție provizorie pot face obiectul unei opoziții. Legea nr. 3713 privind combaterea terorismului prevede la art. 5 o creștere cu jumătate a pedepselor prevăzute de Codul penal pentru anumite infracțiuni, enumerate la articolele 3 și 4, cu numărul de încălcări prevăzute la art. 314 din Codul penal. 3713 privind lupta împotriva terorismului, intitulată "procedura de anchetă și de judecată" așa cum era în vigoare la momentul respectiv, dispunea de ceea ce urmează în ceea ce privește infracțiunile care intră în domeniul de aplicare a acestei legi (...) Suspectul poate beneficia de ajutorul juridic al unui singur avocat în timpul custodiei sale. Dreptul de acces la un avocat al suspectului aflat la vedere poate fi amânat pentru 24 de ore la cererea Parchetului și printr-o decizie a judecătorului; cu toate acestea, pârâtul nu poate fi interogat în această perioadă. (...) În cazul în care examinarea conținutului dosarului de către avocat sau de către avocat sau la obținerea unei copii de către acesta riscă să compromită obiectivul anchetei, această competență [a avocatului] poate fi limitată printr-o decizie a instanței de jurisdicție penală, la cererea procurorului Republicii. (...) Această dispoziție a fost abrogată la 21 februarie 2014. GRIFS Invocând art. 5 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plânge că arestarea sa nu era conformă cu legislația internă. De asemenea, a declarat că nu există dovezi care să indice existența unor motive plauzibile de a fi comis infracțiunea de a conduce o organizație teroristă și, prin urmare, necesitând plasarea sa în detenție provizorie. El susține că faptele la origine ale suspiciunilor împotriva sa se aseamănă cu acțiunile care țin de activitatea sa politică. Invocând art. 5 alin. (4) din Convenție, reclamantul a declarat că nu a avut posibilitatea de a contesta în mod eficient legalitatea detenției sale provizorii. În această privință, acesta se plânge de măsura de restricție de acces la dosarul anchetei și de necomunicarea avizului procurorului republicii cu ocazia examinării opoziiei sale împotriva deciziei de a fi pus în arest provizoriu. Reclamantul se plânge, de asemenea, că nu a dispus de nicio cale de atac eficientă pentru a obține despăgubiri. În acest sens, a declarat încălcarea articolului 5 § 5 din Convenție. RĂSPUNSURI LA P Ă R Ț I Ă R Ț I Ă Ț II A Ă R I Ț I Ă Ț I Ă Ț I Ă Ț I Ă Ț I Ă Ț I LE A S P Ă R Ț I Ț I Â , după cum se prevede la art. 35 alin. (1) din Convenție? ? În special, autoritățile naționale au respectat procedura instituită prin art. 98 din Codul de procedură penală în momentul arestării la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ? Mai precis, dovezile conținute în dosar, în momentul plasării în detenție a persoanei, au fost suficiente pentru a convinge un observator obiectiv pe care ar putea fi unul dintre liderii unei organizații teroriste Reclamantul avea la dispoziție, în conformitate cu art. 5 alin. 4 din Convenție, o procedură efectivă prin care să poată contesta legalitatea detenției sale? În special în ceea ce privește dreptul reclamantului și al reprezentantului acestuia de a avea acces la dosarul de investigație a privat de posibilitatea de a contesta în mod eficient poziția sa și menținerea sa în detenție provizorie În lipsa notificării avizului procurorului general al Republicii către reclamant sau către avocatul său în cursul examinării opozițiilor, aceasta a adus atingere egalității de arme dintre părți În conformitate cu art. 5 alineatul (5) din Convenție, reclamantul avea dreptul efectiv și sancționat în justiție de a obține despăgubiri pentru arestarea și arestarea sa provizorie, pe care le consideră contrare articolului 5 alineatele (1) și (4)?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CtEDO 2017-08-28
0,94
EPÖZDEMIR ET TÜM BELEDIYE VE YEREL YÖNETIM HIZMETLERI EMEKÇILERI SENDIKASI c. TURQUIE
Communiquée le 28 août 2017 DEUXIÈME SECTION Requête n o 49425/10 Ferit EPÖZDEMİR et TÜM BELEDİYE VE YEREL YÖNETİM HİZMETLERİ EMEKÇİLERİ SENDİKASI contre la Turquie introduite le 15 juillet 2010 EXPOSÉ DES FAITS Le requérant, M. Ferit Epözd
CtEDO 2015-07-20
0,94
BAYRAKTAR ET AUTRES c. TURQUIE
Communiquée le 20 juillet 2015 DEUXIÈME SECTION Requête n o 38337/12 Nezahat PAŞA BAYRAKTAR et autres contre la Turquie introduite le 21 May 2012 EXPOSÉ DES FAITS Les requérants, Mme. Nezahat Paşa Bayraktar et M. Fırat Aydınkaya, sont des r
CtEDO 2018-09-04
0,94
DENİZ ET AUTRES c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION Requête n o 57291/12 Mehmet Nuri DENİZ contre la Turquie et deux autres requêtes (voir liste en annexe) La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 4 septembre 2018 en un comité composé
CtEDO 2011-11-08
0,94
AVCI c. TURQUIE
DEUXIÈME SECTION DÉCISION SUR LA RECEVABILITÉ de la requête n o 43461/04 présentée par Murat AVCI contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (Deuxième section), siégeant le 8 novembre 2011 en une chambre composée de : Franço
CtEDO 2017-09-01
0,94
ZARAKOLU c. TURQUIE
Communiquée le 1 er septembre 2017 DEUXIÈME SECTION Requête n o 15064/12 Ragıp ZARAKOLU contre la Turquie introduite le 27 février 2012 EXPOSÉ DES FAITS Le requérant, M. Ragıp Zarakolu, est un ressortissant turc né en 1948 et résidant à Ist
Sursă