CtEDO 10.05.2016 Auto

EXAMILIOTIS c. GRÈCE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
10.05.2016
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2016
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
EXAMILIOTIS c. GRÈCE (CtEDO, 2016)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA 1 Cerere nr. 8299/12 Dimitrios EXAMILIOTIS împotriva Greciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea I), care se află la 10 mai 2016 într-un comitet compus din Paul Mahoney, președinte, Robert Spano, Pauliine Koskelo, judecători, și Abel Campos, grefier de secțiune, având în vedere cererea formulată la 7 ianuarie 2012, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie DE FAPT recurentul, dl Dimitrios Examiliotis, este un resortisant grec născut în 1936 și rezident în Neos Kosmos. Guvernul grec ( K. Karavasili, auditor pe lângă Consiliul juridic al statului. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. Procedura internă Legea nr. 2084/1992 privind fiecare plată a pensiilor către funcționarii săi, statul reținea o contribuție specială la profitul său. La 27 decembrie 2002, reclamantul, funcționarul pensionat, sesizează instanța administrativă în primă instanță în legătură cu o acțiune în despăgubire care viza plata sumelor pe care statul elen le reținea din pensia sa în temeiul legii menționate anterior. La 30 martie 2004, instanța administrativă din statul respectiv a considerat că cauza intră sub incidența competenței Curții de Conturi și i-a transmis cauza (judecata nr 3318/2004). La a doua Cameră a Curții de Conturi a fost primită la 3 iunie 2004, iar la 5 octombrie 2006 a fost stabilită o audiere în fața instanței menționate anterior. La 1 noiembrie 2007, Camera Curții de Conturi a acceptat parțial acțiunea și a acordat reclamantului suma de 105,24 EUR (hotărârea nr 2121/2007). La 20 decembrie 2010, formarea plenară a Curții de Conturi a acceptat parțial recursul, a anulat hotărârea atacată și a trimis cauza în fața celei de a doua Camere a Curții de Conturi (hotărârea nr. 3097/2010). La 11 martie 2011, reclamantul a înaintat o cerere Curții, prin care denunța durata procedurii, începută la 27 martie 2011. decembrie 2002 și încheiat la 20 decembrie 2010, în temeiul articolului 1 din Convenție (solicitarea nr. 17528/11). 13. La 6 octombrie 2011, a doua Cameră a Curții de Conturi a amânat examinarea cauzei reclamantului (Decizia nr. 2518/2011). La 16 ianuarie 2014, în fața instanței respective a fost stabilită o nouă ședință. 16. La 27 iunie 2014, a doua Cameră a Curții de Conturi i-a acordat reclamantului suma de 274,59 EUR plus un interes juridic începând cu notificarea acțiunii în litigiu, precum și dobânda aferentă sumei de 105, 24 EUR alocată reclamantului prin Hotărârea nr 2121/2007 a Camerei respective (hotărârea nr. 2828/2014). Procedura în fața Curții Europene a Drepturilor Omului privind cererea nr. 17528/11 17. La 7 iulie 2014, cererea nr. 17528/11 a fost comunicată guvernului. La 10 decembrie 2014, guvernul a prezentat o declarație unilaterală prin care recunoaște încălcarea articolului 6 alineatul (1) din convenție pe durata procedurii, care a început la 27 decembrie 2002 și s-a încheiat la 20 decembrie 2010. La 29 decembrie 2014, reclamantul și-a prezentat observațiile în această privință. 18. La 23 iunie 2015, Curtea a luat act de declarația unilaterală a guvernului care recunoaște încălcarea articolului 6 alineatul (1) privind durata procedurii în cauză și a decis să elimine cererea nr. 17528/11 din rolul în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din convenție. satisfacția echitabilă în ceea ce privește depășirea termenului rezonabil al procedurii în fața instanțelor penale, civile și a Curții de Conturi, a intrat în vigoare la 20 februarie 2014. Aceasta introduce, printre altele, o nouă acțiune de despăgubire care prevede acordarea unei satisfacții echitabile din cauza prelungirii nejustificate a unei proceduri în fața Curții de Conturi. Orice cerere de satisfacție echitabilă trebuie depusă în fața fiecărui grad de jurisdicție separat și trebuie depusă în termen de șase luni de la publicarea deciziei definitive a instanței în fața căreia, potrivit reclamantului, durata procedurii a fost excesivă (...) GRIEF 20. Recurentul se plânge de durata procedurii în fața instanțelor administrative, care a început la 27 decembrie 2002, cu sesizarea Tribunalului administrativ de Primă Instană de Primă Instană (în primă instană) și care se încheie la 27 iunie 2014, data la care Hotărârea nr. 2828/2014 a celei de-a doua Camere a Curții de Conturi a fost publicată. Acesta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Guvernul susține că cererea ar trebui să fie declarată inadmisibilă în temeiul noului criteriu prevăzut la art. 35 alineatul (3) litera (b) din convenție, astfel cum este definită în Protocolul nr. 14, conform căruia Curtea poate declara o hotărâre inadmisibilă atunci când: reclamantul nu a suferit niciun prejudiciu important, cu excepția cazului în care respectarea drepturilor omului garantate de convenție și a protocoalelor sale necesită o examinare a cererii pe fond și cu condiția să nu se respingă, din acest motiv, niciun caz care nu a fost examinat în mod corespunzător de o instanță internă 22. Curtea nu consideră necesar să se pronunțe asupra excepției impuse de guvern, în măsura în care, în orice caz, t ă ț iul întemeiat pe art. 6 alin. (1) din Convenție este inadmisibil din următoarele motive. 23. În ceea ce privește procedura în fața celei de a doua Camere a Curții de Conturi, la trimitere la formarea plenară a instanței respective, Curtea constată că aceasta sa încheiat la 27 iunie 2014, data publicării hotărârii nr. 2828/2014 a celei de a doua Camere a Curții de Conturi. 4239/2014, care a intrat în vigoare la 20 februarie 2014 și se referă, printre altele, la satisfacția echitabilă în ceea ce privește depășirea termenului rezonabil al unei proceduri în fața Curții de Conturi (a se vedea punctul 19 de mai sus). Prin urmare, reclamantul putea exercita acțiunea prevăzută de legea menționată pentru a se plânge de durata procedurii în cauză. și, în special, considerațiile Curții cu privire la eficacitatea acțiunii de despăgubire în cauză (a se vedea Xynos c. Grecia , n 30226/09, 9 octombrie 2014, §§ 40-51), Curtea concluzionează că reclamantul era lipsit de art. 35 alineatul (1) din Convenția de a utiliza această acțiune (Xynos) Pe de altă parte, § 57-58. Pe de altă parte, Comisia constată că Õ nici o circumstanță excepțională de natură să scutească reclamantul de obligația de a epuiza această cale de atac n Prin urmare, litigiul recurentului sub aspectul articolului 6 alineatul (1) din Convenție privind durata procedurii în fața celei de a doua Curți de Conturi cu trimitere trebuie respins pentru neobosirea căilor de atac interne în temeiul articolului 35 alineatul (1) și al articolului 4 din Convenție. 25. În decembrie 2002, cu sesizarea Tribunalului Administrativ de Primă Instanță de către reclamant, și-a încheiat mandatul la 20 decembrie 2010, data publicării hotărârii nr. 3097/2010 a sesiunii plenare a Curții de Conturi. 26. Curtea constată că, în decizia sa din 23 iunie 2015, Curtea a considerat că nu se mai justifică să continue examinarea cererii n 17528/11, în care același reclamant ridica același spătar întemeiat pe art. 1 din Convenție privind partea din procedură care a început la 27 decembrie 2002 și care se încheie la 20 decembrie 2010 (a se vedea § 18 de mai sus). Curtea constată că partea din prezentul litigiu care vizează, de asemenea, durata procedurii în litigiu dintre cele două date se bazează pe aceleași fapte ca și cele referitoare la cererea în litigiu nr. 17528/11, care a fost retrasă din rol la 23 iunie 2015 și consideră că aceasta trebuie, prin urmare, respinsă în temeiul articolului 35 alineatul (2) litera (b) și al articolului 4 din Convenție (a se vedea Mann c. Portugalia și Regatul Unit) (dec.), nr. 360/10, 1 februarie 2011 și Lowe c. Regatul Unit (dec.), nr 12486/07, 8 septembrie 2009). Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 2 iunie 2016. Abel Campos Paul Mahoney Modululer Președintele

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă