ASTAMIROVA AND ISRAILOV v. RUSSIA

Comunicată la 5 septembrie 2016

SECȚIA A TREIA

Cererea nr. 69031/14

Roza ASTAMIROVA și Movdy ISRAILOV

împotriva Rusiei

introdusă la 11 octombrie 2014

OBIECTUL CAUZEI

Reclamanții sunt dna Roza Astamirova („prima reclamantă”) și dl Movdy Israilov („al doilea reclamant”), născuți în 1960 și, respectiv, în 1957, care locuiesc în Groznîi. Aceștia sunt reprezentați în fața Curții de Materi Chechni, o ONG cu sediul în Cecenia.

Reclamanții sunt mătușa și tatăl dlui Lom Israilov, născut în 1981.

Circumstanțele cauzei

Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează.

La aproximativ ora 3 dimineața, la 1 martie 2003, un grup de zece militari înarmați, în uniforme de camuflaj, a ajuns la casa reclamanților, situată pe strada Chkalova nr. 36 din Katyr-Yurt, Cecenia, cu două autoturisme UAZ fără numere de înmatriculare. Militarii purtau cagule și vorbeau o rusă fără accent. Aceștia au percheziționat locuința, au verificat identitatea tuturor persoanelor prezente în casă, apoi l-au scos cu forța afară pe dl Lom Israilov și l-au dus într-un loc necunoscut.

Locul în care se află dl Israilov a rămas necunoscut de atunci. Răpirea sa a avut loc în prezența reclamanților, a altor membri ai familiei și a vecinilor.

La 1 martie 2003, prima reclamantă a sesizat Parchetul Districtual Achkhoy-Martan (Ачхой-Мартановская районная прокуратура Чеченской Республики) cu privire la răpire. Anchetatorii au inspectat imediat locul faptei și au descoperit că, în noaptea răpirii, autorii împușcaseră mortal un câine aparținând vecinului reclamanților, dl U.Kh. Tubul cartușului și glontele, găsite în curtea casei dlui U.Kh., au fost ridicate ca probe.

La aceeași dată a fost intervievat un alt vecin, dl I.Kh. Acesta a arătat, în special, că în jurul orei 2.30 dimineața, la 1 martie 2003, fusese deranjat de un zgomot afară și ieșise să verifice. Văzuse un autoturism UAZ și un microbuz UAZ (tabletka) trecând pe lângă casa sa în direcția autostrăzii.

La 2 și 5 martie 2003, al doilea reclamant a fost audiat. Declarația sa în fața anchetatorilor a fost similară cu cea dată Curții.

La 3 martie 2003, Parchetul Districtual Achkhoy-Martan a deschis dosarul penal nr. 44022 în temeiul articolului 126 din Codul penal (răpire).

La 5 martie 2003, al doilea reclamant a fost recunoscut ca parte vătămată în cauză.

La aceeași dată, anchetatorii au dispus o expertiză balistică a tubului cartușului și a glontelui care fuseseră găsite anterior la locul faptei. Tubul și glontele au fost verificate prin comparație cu lista obiectelor ridicate de la diferite locuri ale unor infracțiuni nesoluționate. Nu s-au obținut informații relevante.

La 6 martie 2003, anchetatorii au audiat o martoră oculară a răpirii, dna B.I. Declarația sa în fața anchetatorilor a fost similară cu relatarea pe care reclamanții au prezentat-o Curții.

La 7 martie 2003, anchetatorii l-au audiat pe vecinul dl U.Kh., care a arătat că, la aproximativ ora 3 dimineața, la 1 martie 2003, văzuse un grup de aproximativ zece bărbați înarmați, în uniforme de camuflaj și cu cagule, în curtea casei sale. Bărbații îi împușcaseră mortal câinele care îi atacase, apoi îl amenințaseră cu armele de foc și îi ordonaseră să le arate drumul către casa familiei Israilov. Acesta îi condusese prin grădina sa la casa familiei Israilov și apoi se întorsese acasă. Câteva minute mai târziu, văzuse două autoturisme UAZ plecând.

Între 27 aprilie și 2 mai 2003 și, din nou, în iulie 2007 și iunie 2008, anchetatorii au audiat mai mulți locuitori din Katyr-Yurt. Declarațiile acestora privind circumstanțele răpirii au fost similare cu relatarea prezentată Curții de reclamanți.

La 3 mai 2003, ancheta în această cauză a fost suspendată din cauza imposibilității de a identifica autorii. Această decizie a fost anulată la 17 iunie 2008 de procurorii ierarhic superiori, iar ancheta a fost reluată. Aceasta a fost din nou suspendată la 17 iulie 2008 și reluată din nou la 18 mai 2014.

La 29 iulie 2007, anchetatorii l-au audiat din nou pe al doilea reclamant. Acesta și-a reiterat declarația anterioară privind circumstanțele răpirii; cu toate acestea, a mai arătat că autorii fuseseră în transportoare blindate (TAB) și într-un autoturism VAZ.

La 5 martie 2012, prima reclamantă a solicitat anchetatorilor să îi acorde calitatea de parte vătămată în cauză. Cererea a fost respinsă.

Reiese că procedurile sunt încă pe rol.

La 5 mai 2014, prima reclamantă a depus o plângere în fața Tribunalului Districtual Achkhoy-Martan, contestând decizia din 17 iulie 2008 de suspendare a procedurii și omisiunea anchetatorilor de a întreprinde măsuri de bază.

La 19 mai 2014, instanța a respins plângerea, constatând că, la 18 mai 2014, anchetatorii reluaseră deja procedura. La 25 iunie 2014, Curtea Supremă a Ceceniei a menținut această decizie în apel.

PLÂNGERI

Invocând art. 2 din Convenție, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului la viață al dlui Israilov și susțin că împrejurările răpirii sale indică faptul că autorii erau agenți ai statului. Reclamanții se mai plâng că nu a fost efectuată nicio anchetă efectivă cu privire la chestiune.

Reclamanții se plâng, invocând art. 3 din Convenție, că suferă o suferință psihică gravă din cauza indiferenței demonstrate de autorități în privința răpirii și dispariției ulterioare a rudei lor apropiate, precum și din cauza omisiunii statului de a efectua o anchetă efectivă cu privire la incident.

Reclamanții susțin că detenția nerecunoscută a rudei lor încalcă toate garanțiile prevăzute de art. 5 din Convenție.

Reclamanții se plâng, în temeiul art. 13 din Convenție, de lipsa unei căi de recurs efective în privința plângerilor lor în temeiul art. 2 și 5 din Convenție.

ÎNTREBĂRI ADRESATE PĂRȚILOR

- numeroasele hotărâri anterioare ale Curții în care au fost constatate încălcări ale art. 2 din Convenție atât în privința disparițiilor rudelor reclamanților ca urmare a detenției de către membri neidentificați ai forțelor de securitate, cât și a omisiunii de a efectua o anchetă efectivă (a se vedea, printre exemplele recente, Aslakhanova și alții c. Rusiei, nr. 2944/06, 8300/07, 50184/07, 332/08 și 42509/10, 18 decembrie 2012, și Mikiyeva și alții c. Rusiei, nr. 61536/08, 6647/09, 6659/09, 63535/10 și 15695/11, 30 ianuarie 2014); și

- similitudinea prezentei cereri cu cauzele citate mai sus, astfel cum reiese din observațiile reclamanților și din rezultatele intermediare ale anchetei,

(a) Reclamanții au demonstrat prima facie că ruda lor a fost arestată de militari ai statului în cursul unei operațiuni de securitate?

(b) Dacă da, poate fi transferată sarcina probei către Guvern în privința furnizării unei explicații satisfăcătoare și convingătoare a împrejurărilor răpirii și dispariției ulterioare a rudei reclamanților (a se vedea, mutatis mutandis, Varnava și alții, citată mai sus, §§ 181-84; Tanış și alții c. Turciei, nr. 65899/01, § 160, CEDO 2005-VIII)? Este Guvernul în măsură să combată observațiile reclamanților potrivit cărora agenți ai statului au fost implicați în răpire, prin prezentarea unor documente aflate în posesia sa exclusivă sau prin furnizarea, în alt mod, a unei explicații satisfăcătoare și convingătoare a evenimentului?

(c) A fost încălcat dreptul la viață, astfel cum este garantat de art. 2 din Convenție, în privința rudei dispărute a reclamanților?

(d) Având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață prevăzută de art. 2 din Convenție (a se vedea Salman c. Turciei [MC], nr. 21986/93, § 104, CEDO 2000-VII), ancheta desfășurată de autoritățile interne cu privire la dispariția rudei dispărute a reclamanților a fost suficientă pentru a îndeplini obligația acestora de a efectua o anchetă efectivă, astfel cum prevede art. 2 din Convenție?

(a) orice informație, susținută de documente relevante, care este de natură să combată susținerile reclamanților potrivit cărora ruda lor dispărută a fost răpită de militari ai statului; și, în orice caz,

(b) o listă completă (în ordine cronologică) a tuturor măsurilor de anchetă întreprinse în legătură cu plângerile reclamanților privind dispariția rudei lor dispărute, indicând datele și autoritățile implicate, precum și un scurt rezumat al constatărilor;

precum și:

(c) copii ale acelor documente din dosarul de anchetă care sunt necesare pentru a stabili împrejurările factuale ale susținerilor și pentru a evalua eficacitatea anchetei penale.

Communicated on 5 September 2016

THIRD SECTION

Application no. 69031/14

Roza ASTAMIROVA and Movdy ISRAILOV

against Russia

lodged on 11 October 2014

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicants are Ms Roza Astamirova (“the first applicant”) and Mr

Movdy Israilov (“the second applicant”) who were born in 1960 and

1957 respectively and live in Grozny. They are represented before the Court by Materi Chechni, an NGO based in Chechnya.

The applicants are the aunt and the father of Mr Lom Israilov, who was born in 1981.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.

1.

Abduction of Mr Lom Israilov

At about 3 a.m. on 1 March 2003 a group of ten armed servicemen in camouflage uniforms arrived at the applicants’ house at 36 Chkalova Street in Katyr-Yurt, Chechnya, in two UAZ cars without registration numbers. The servicemen wore balaclavas and spoke unaccented Russian. They searched the premises, checked the identities of all those present in the house, then forced Mr Lom Israilov outside and took him away to an unknown destination.

The whereabouts of Mr Israilov have remained unknown ever since. His abduction took place in the presence of the applicants, other family members and neighbours.

2.

Official investigation into the abduction

On 1 March 2003 the first applicant complained about the abduction to the Achkhoy-Martan district prosecutor’s office (

Ачхой-Мартановская районная прокуратура Чеченской Республики

). The investigators immediately inspected the crime scene and discovered that on the night of the abduction the perpetrators had shot dead a dog belonging to the applicants’ neighbour, Mr U.Kh. The expended casing and bullet, which were found in the courtyard of Mr U.Kh.’s house, were seized as evidence.

On the same date another neighbour, Mr I.Kh., was interviewed. He submitted, in particular, that at about 2.30 a.m. on 1 March 2003 he had been disturbed by a noise outside and had gone outside to check up. He had seen an UAZ car and an UAZ minivan (

tabletka

) passing by his house in the direction of the motorway.

On 2 and 5 March 2003 the second applicant was questioned. His statement to the investigators was similar to that which he gave to the Court.

On 3 March 2003 the Achkhoy-Martan district prosecutor’s office opened criminal case no. 44022 under Article 126 of the Criminal Code (abduction).

On 5 March 2003 the second applicant was granted victim status in the case.

On the same date the investigators ordered a ballistics examination of the casing and bullet which had previously been found at the crime scene. The casing and bullet were checked against the list of items seized from various unsolved crimes scenes. No pertinent information was received.

On 6 March 2003 the investigators questioned an eyewitness to the abduction, Ms B.I. Her statement to the investigators was similar to the account that the applicants submitted to the Court.

On 7 March 2003 the investigators questioned the neighbour, Mr

U.Kh., who submitted that at about 3 a.m. on 1 March 2003 he had seen a group of about ten armed men in camouflage uniforms and balaclavas in the courtyard of his house. The men had shot dead his dog which had been attacking them, then they had threatened him with firearms and ordered to show them the way to the Israilovs’ family house. He had taken them through his garden to the Israilovs’ house and then returned home. Several minutes later he had seen two UAZ cars driving away.

Between 27 April and 2 May 2003, and again in July 2007 and in June 2008, the investigators questioned several residents of Katyr-Yurt. Their statements regarding the circumstances of the abduction were similar to the account that the applicants submitted to the Court.

On 3 May 2003 the investigation in respect of the case was suspended for failure to identify the perpetrators. This decision was quashed on 17

June 2008 by the supervisors and the investigation was resumed. It was again suspended on 17 July 2008 and again resumed on 18 May 2014.

On 29 July 2007 the investigators again questioned the second applicant. He reiterated his previous statement about the circumstances of the abduction; however, he also submitted that the perpetrators had been in armoured personnel carriers (APCs) and a VAZ car.

On 5 March 2012 the first applicant requested that the investigators grant her victim status in the case. The request was rejected.

It appears that the proceedings are still pending.

3.

Proceedings against the investigators

On 5 May 2014 the first applicant lodged a complaint before the Achkhoy-Martan District Court challenging the decision of 17 July 2008 to suspend the proceedings and the investigators’ failure to take basic steps.

On 19 May 2014 the court rejected the complaint, having found that on 18 May 2014 the investigators had already resumed the proceedings. On 25

June 2014 the Chechnya Supreme Court upheld this decision on appeal.

COMPLAINTS

Relying on Article 2 of the Convention, the applicants complain of a violation of the right to life of Mr Israilov and submit that the circumstances of his abduction indicate that the perpetrators were State agents. The applicants further complain that no effective investigation into the matter has been conducted.

The applicants complain, invoking Article 3 of the Convention, that they are suffering severe mental distress due to the indifference demonstrated by the authorities in respect of the abduction and subsequent disappearance of their close relative and the State’s failure to conduct an effective investigation into the incident.

The applicants submit that the unacknowledged detention of their relative violates all the guarantees under Article 5 of the Convention.

The applicants complain under Article 13 of the Convention of the lack of an effective remedy in respect of their complaints under Articles 2 and 5 of the Convention.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Have the applicants complied with the six-month time-limit laid down in Article

35 §

1 of the Convention? In particular, were there on the part of the applicants “excessive or unexplained delays” in submitting their complaints to the Court after the abduction of their relative, have there been considerable lapses of time or significant delays and lulls in the investigative activity, which could have an impact on the application of the six-month limit (see,

mutatis mutandis

,

Varnava and Others

v.

Turkey

[GC], nos. 16064/90, 16065/90, 16066/90, 16068/90, 16069/90, 16070/90, 16071/90, 16072/90 and 16073/90, §§ 162, 165 and 166, ECHR 2009 and

Doshuyeva and Yusupov v. Russia

(dec.), no. 58055/10, ECHR 31 May 2016)? The applicants are invited to provide explanations for the delay in lodging their application with the Court, as well as copies of documents reflecting their correspondence with the authorities in connection with the abduction of their relative.

2.

Having regard to:

-

the Court’s numerous previous judgments in which violations of Article

2 of the Convention were found in respect of both the disappearances of the applicants’ relatives as a result of detention by unidentified members of the security forces and the failure to conduct an effective investigation (see, among recent examples,

Aslakhanova and Others v. Russia, nos. 2944/06, 8300/07, 50184/07, 332/08 and 42509/10, 18 December 2012

,

and

Mikiyeva and Others v. Russia

, nos. 61536/08, 6647/09, 6659/09, 63535/10 and 15695/11, 30 January 2014); and;

-

the similarity of the present application to the cases cited above, as can be seen from the applicants’ submissions and the interim results of the investigation,

(a)

Have the applicants made out a prima facie case that their relative was arrested by State servicemen in the course of a security operation?

(b)

If so, can the burden of proof be shifted to the Government in respect of providing a satisfactory and convincing explanation of the circumstances of the applicants’ relative’s abduction and ensuing disappearance (see,

mutatis mutandis

,

Varnava and Others,

cited above, §§

181-84;

Tanıș and Others v. Turkey

, no. 65899/01, § 160, ECHR 2005–VIII)? Are the Government in a position to rebut the applicants’ submissions that State agents were involved in the abduction by submitting documents which are in their exclusive possession or by providing by other means a satisfactory and convincing explanation of the event?

(c)

Has the right to life, as guaranteed by Article 2 of the Convention, been violated in respect of the applicants’ missing relative?

(d)

Having regard to the procedural protection of the right to life under Article 2 of the Convention (see

Salman v. Turkey

[GC], no. 21986/93, §

104, ECHR 2000-VII), was the investigation conducted by the domestic authorities into the disappearance of the applicants’ missing relative sufficient to meet their obligation to carry out an effective investigation, as required by Article 2 of the Convention?

3.

Has the applicants’ mental suffering in connection with the disappearance of their close relative and the authorities’ alleged indifference in that respect and their alleged failure to conduct an effective investigation into their disappearance been sufficiently serious as to amount to inhuman and degrading treatment, within the meaning of Article

3 of the Convention? If so, has there been a breach of Article 3 of the Convention in respect of the applicants?

4.

Was the applicants’ missing relative deprived of liberty within the meaning of Article 5 § 1 of the Convention? If so, was such a deprivation compatible with the guarantees under Article 5 §§ 1-5 of the Convention?

5.

Did the applicants have at their disposal effective domestic remedies in respect of their complaints under Articles 2 and 5 as required by Article

13 of the Convention?

6.

In accordance with the provisions of Article 38 of the Convention, the Government are requested to provide the following information:

(a)

any information, supported by relevant documents, which is capable of rebutting the applicants’ allegations that their missing relative

was

abducted by State servicemen;

and, in any event,

(b)

a complete list (in chronological order) of all investigative steps taken in connection with the applicants’ complaints about the disappearance of their missing relative, indicating dates and the authorities involved, as well as a brief summary of the findings;

as well as:

(c)

copies of those documents in the investigation file that are necessary for establishing the factual circumstances of the allegations and evaluating the effectiveness of the criminal investigation.