ASTAMIROVA AND ISRAILOV v. RUSSIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
ASTAMIROVA AND ISRAILOV v. RUSSIA (CtEDO, 2016)
Comunicată la 5 septembrie 2016
SECȚIA A TREIA
Cererea nr. 69031/14
Roza ASTAMIROVA și Movdy ISRAILOV
împotriva Rusiei
introdusă la 11 octombrie 2014
OBIECTUL CAUZEI
Reclamanții sunt dna Roza Astamirova („prima reclamantă”) și dl Movdy Israilov („al doilea reclamant”), născuți în 1960 și, respectiv, în 1957, care locuiesc în Groznîi. Aceștia sunt reprezentați în fața Curții de Materi Chechni, o ONG cu sediul în Cecenia.
Reclamanții sunt mătușa și tatăl dlui Lom Israilov, născut în 1981.
Circumstanțele cauzei
Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanți, pot fi rezumate după cum urmează.
Răpirea dlui Lom Israilov
La aproximativ ora 3 dimineața, la 1 martie 2003, un grup de zece militari înarmați, în uniforme de camuflaj, a ajuns la casa reclamanților, situată pe strada Chkalova nr. 36 din Katyr-Yurt, Cecenia, cu două autoturisme UAZ fără numere de înmatriculare. Militarii purtau cagule și vorbeau o rusă fără accent. Aceștia au percheziționat locuința, au verificat identitatea tuturor persoanelor prezente în casă, apoi l-au scos cu forța afară pe dl Lom Israilov și l-au dus într-un loc necunoscut.
Locul în care se află dl Israilov a rămas necunoscut de atunci. Răpirea sa a avut loc în prezența reclamanților, a altor membri ai familiei și a vecinilor.
Ancheta oficială cu privire la răpire
La 1 martie 2003, prima reclamantă a sesizat Parchetul Districtual Achkhoy-Martan (Ачхой-Мартановская районная прокуратура Чеченской Республики) cu privire la răpire. Anchetatorii au inspectat imediat locul faptei și au descoperit că, în noaptea răpirii, autorii împușcaseră mortal un câine aparținând vecinului reclamanților, dl U.Kh. Tubul cartușului și glontele, găsite în curtea casei dlui U.Kh., au fost ridicate ca probe.
La aceeași dată a fost intervievat un alt vecin, dl I.Kh. Acesta a arătat, în special, că în jurul orei 2.30 dimineața, la 1 martie 2003, fusese deranjat de un zgomot afară și ieșise să verifice. Văzuse un autoturism UAZ și un microbuz UAZ (tabletka) trecând pe lângă casa sa în direcția autostrăzii.
La 2 și 5 martie 2003, al doilea reclamant a fost audiat. Declarația sa în fața anchetatorilor a fost similară cu cea dată Curții.
La 3 martie 2003, Parchetul Districtual Achkhoy-Martan a deschis dosarul penal nr. 44022 în temeiul articolului 126 din Codul penal (răpire).
La 5 martie 2003, al doilea reclamant a fost recunoscut ca parte vătămată în cauză.
La aceeași dată, anchetatorii au dispus o expertiză balistică a tubului cartușului și a glontelui care fuseseră găsite anterior la locul faptei. Tubul și glontele au fost verificate prin comparație cu lista obiectelor ridicate de la diferite locuri ale unor infracțiuni nesoluționate. Nu s-au obținut informații relevante.
La 6 martie 2003, anchetatorii au audiat o martoră oculară a răpirii, dna B.I. Declarația sa în fața anchetatorilor a fost similară cu relatarea pe care reclamanții au prezentat-o Curții.
La 7 martie 2003, anchetatorii l-au audiat pe vecinul dl U.Kh., care a arătat că, la aproximativ ora 3 dimineața, la 1 martie 2003, văzuse un grup de aproximativ zece bărbați înarmați, în uniforme de camuflaj și cu cagule, în curtea casei sale. Bărbații îi împușcaseră mortal câinele care îi atacase, apoi îl amenințaseră cu armele de foc și îi ordonaseră să le arate drumul către casa familiei Israilov. Acesta îi condusese prin grădina sa la casa familiei Israilov și apoi se întorsese acasă. Câteva minute mai târziu, văzuse două autoturisme UAZ plecând.
Între 27 aprilie și 2 mai 2003 și, din nou, în iulie 2007 și iunie 2008, anchetatorii au audiat mai mulți locuitori din Katyr-Yurt. Declarațiile acestora privind circumstanțele răpirii au fost similare cu relatarea prezentată Curții de reclamanți.
La 3 mai 2003, ancheta în această cauză a fost suspendată din cauza imposibilității de a identifica autorii. Această decizie a fost anulată la 17 iunie 2008 de procurorii ierarhic superiori, iar ancheta a fost reluată. Aceasta a fost din nou suspendată la 17 iulie 2008 și reluată din nou la 18 mai 2014.
La 29 iulie 2007, anchetatorii l-au audiat din nou pe al doilea reclamant. Acesta și-a reiterat declarația anterioară privind circumstanțele răpirii; cu toate acestea, a mai arătat că autorii fuseseră în transportoare blindate (TAB) și într-un autoturism VAZ.
La 5 martie 2012, prima reclamantă a solicitat anchetatorilor să îi acorde calitatea de parte vătămată în cauză. Cererea a fost respinsă.
Reiese că procedurile sunt încă pe rol.
Procedurile împotriva anchetatorilor
La 5 mai 2014, prima reclamantă a depus o plângere în fața Tribunalului Districtual Achkhoy-Martan, contestând decizia din 17 iulie 2008 de suspendare a procedurii și omisiunea anchetatorilor de a întreprinde măsuri de bază.
La 19 mai 2014, instanța a respins plângerea, constatând că, la 18 mai 2014, anchetatorii reluaseră deja procedura. La 25 iunie 2014, Curtea Supremă a Ceceniei a menținut această decizie în apel.
PLÂNGERI
Invocând art. 2 din Convenție, reclamanții se plâng de o încălcare a dreptului la viață al dlui Israilov și susțin că împrejurările răpirii sale indică faptul că autorii erau agenți ai statului. Reclamanții se mai plâng că nu a fost efectuată nicio anchetă efectivă cu privire la chestiune.
Reclamanții se plâng, invocând art. 3 din Convenție, că suferă o suferință psihică gravă din cauza indiferenței demonstrate de autorități în privința răpirii și dispariției ulterioare a rudei lor apropiate, precum și din cauza omisiunii statului de a efectua o anchetă efectivă cu privire la incident.
Reclamanții susțin că detenția nerecunoscută a rudei lor încalcă toate garanțiile prevăzute de art. 5 din Convenție.
Reclamanții se plâng, în temeiul art. 13 din Convenție, de lipsa unei căi de recurs efective în privința plângerilor lor în temeiul art. 2 și 5 din Convenție.
ÎNTREBĂRI ADRESATE PĂRȚILOR
Reclamanții au respectat termenul de șase luni prevăzut la art. 35 § 1 din Convenție? În special, au existat din partea reclamanților „întârzieri excesive sau neexplicate” în depunerea plângerilor lor la Curte după răpirea rudei lor, au existat perioade considerabile de timp sau întârzieri semnificative și momente de stagnare în activitatea de anchetă care ar putea avea un impact asupra aplicării termenului de șase luni (a se vedea, mutatis mutandis, Varnava și alții c. Turciei [MC], nr. 16064/90, 16065/90, 16066/90, 16068/90, 16069/90, 16070/90, 16071/90, 16072/90 și 16073/90, §§ 162, 165 și 166, CEDO 2009, și Doshuyeva și Yusupov c. Rusiei (dec.), nr. 58055/10, CEDO 31 mai 2016)? Reclamanții sunt invitați să furnizeze explicații pentru întârzierea în introducerea cererii lor în fața Curții, precum și copii ale documentelor care reflectă corespondența lor cu autoritățile în legătură cu răpirea rudei lor.
Având în vedere:
- numeroasele hotărâri anterioare ale Curții în care au fost constatate încălcări ale art. 2 din Convenție atât în privința disparițiilor rudelor reclamanților ca urmare a detenției de către membri neidentificați ai forțelor de securitate, cât și a omisiunii de a efectua o anchetă efectivă (a se vedea, printre exemplele recente, Aslakhanova și alții c. Rusiei, nr. 2944/06, 8300/07, 50184/07, 332/08 și 42509/10, 18 decembrie 2012, și Mikiyeva și alții c. Rusiei, nr. 61536/08, 6647/09, 6659/09, 63535/10 și 15695/11, 30 ianuarie 2014); și
- similitudinea prezentei cereri cu cauzele citate mai sus, astfel cum reiese din observațiile reclamanților și din rezultatele intermediare ale anchetei,
(a) Reclamanții au demonstrat prima facie că ruda lor a fost arestată de militari ai statului în cursul unei operațiuni de securitate?
(b) Dacă da, poate fi transferată sarcina probei către Guvern în privința furnizării unei explicații satisfăcătoare și convingătoare a împrejurărilor răpirii și dispariției ulterioare a rudei reclamanților (a se vedea, mutatis mutandis, Varnava și alții, citată mai sus, §§ 181-84; Tanış și alții c. Turciei, nr. 65899/01, § 160, CEDO 2005-VIII)? Este Guvernul în măsură să combată observațiile reclamanților potrivit cărora agenți ai statului au fost implicați în răpire, prin prezentarea unor documente aflate în posesia sa exclusivă sau prin furnizarea, în alt mod, a unei explicații satisfăcătoare și convingătoare a evenimentului?
(c) A fost încălcat dreptul la viață, astfel cum este garantat de art. 2 din Convenție, în privința rudei dispărute a reclamanților?
(d) Având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață prevăzută de art. 2 din Convenție (a se vedea Salman c. Turciei [MC], nr. 21986/93, § 104, CEDO 2000-VII), ancheta desfășurată de autoritățile interne cu privire la dispariția rudei dispărute a reclamanților a fost suficientă pentru a îndeplini obligația acestora de a efectua o anchetă efectivă, astfel cum prevede art. 2 din Convenție?
Suferința psihică a reclamanților în legătură cu dispariția rudei lor apropiate și presupusa indiferență a autorităților în această privință și presupusa lor omisiune de a efectua o anchetă efectivă cu privire la dispariția acesteia a fost suficient de gravă pentru a echivala cu un tratament inuman și degradant, în sensul art. 3 din Convenție? Dacă da, a existat o încălcare a art. 3 din Convenție în privința reclamanților?
A fost ruda dispărută a reclamanților lipsită de libertate în sensul art. 5 § 1 din Convenție? Dacă da, a fost o astfel de lipsire compatibilă cu garanțiile prevăzute la art. 5 §§ 1-5 din Convenție?
Au avut reclamanții la dispoziție căi de recurs interne efective în privința plângerilor lor formulate în temeiul art. 2 și 5, astfel cum impune art. 13 din Convenție?
În conformitate cu prevederile art. 38 din Convenție, Guvernului i se solicită să furnizeze următoarele informații:
(a) orice informație, susținută de documente relevante, care este de natură să combată susținerile reclamanților potrivit cărora ruda lor dispărută a fost răpită de militari ai statului; și, în orice caz,
(b) o listă completă (în ordine cronologică) a tuturor măsurilor de anchetă întreprinse în legătură cu plângerile reclamanților privind dispariția rudei lor dispărute, indicând datele și autoritățile implicate, precum și un scurt rezumat al constatărilor;
precum și:
(c) copii ale acelor documente din dosarul de anchetă care sunt necesare pentru a stabili împrejurările factuale ale susținerilor și pentru a evalua eficacitatea anchetei penale.