Comunicat la 23 septembrie 2016 SECȚIUNE TERZă cererea nr. 73542/14 Dagma AKHYADOVA și alții împotriva Rusiei depusă la 15 noiembrie 2014 DECLARAREA FACTELOR Reclamanților sunt: Dna Dagma (de asemenea precizată ca Dagman) Akhyadova, care s-a născut în 1954; dna Khava Akhyadova, care s-a născut în 1976; dna Madina Akhyadova, care s-a născut în 1983; dna Khalimat Akhyadova, care s-a născut în 1991; Dl Adam Akhyadov, care s-a născut în 1994; dna Eset Sabirova, care s-a născut în 2001; și dna Ramnat Sabirova, care s-a născut în 2002. Reclamanții locuiesc în Vedeno, Chechenia. Ele sunt reprezentate în fața Curții de Materi Chechni, o ONG cu sediul în Cecenia. Primul reclamant este mama doamnei Bariyat (denumit, de asemenea, Bariya și cunoscut sub numele de Makka) Akhyadova, care s-a născut în 1981. Al doilea, al treilea, al patrulea și al cincilea reclamant sunt surorile și fratele ei. A șasea și al șaptelea solicitanți sunt copiii ei. Circumstanțele cazului Faptele cazului, prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. Abducția doamnei Bariyat Akhyadova La 6 octombrie 2004, la ora 4 a.m., a sosit un grup de aproximativ zece soldați în uniformă de camuflaj, la 31 Lugovaya Street, în Vedeno, într-o UAZ (comprimatka ) minivan și o mașină UAZ fără numere de înmatriculare. Servitorii au vorbit rus și purtau balaclave. Au făcut o intrare forțată în casă, a arestat doamna Bariyat Akhyadova și a luat-o în unul dintre vehiculele la o destinație necunoscută. La 8 octombrie 2004, la aproximativ 12 prânz, probabil, același grup de servitori armați în uniformele de camuflaj și balaclave a ajuns din nou la casa reclamanților. Ei au căutat copiii dnei Bariyat Akhyadova (al șaselea și al șaptelea solicitanți) și nu i-au găsit în casă. Locația dnei Bariyat Akhyadova a rămas necunoscută de la data răpirii ei. Răpirea a avut loc în prezența reclamanților. Investigația oficială privind răpirea Imediat după răpirea, reclamanții au informat autoritățile acesteia și au solicitat deschiderea unei anchete penale. La 11 noiembrie 2004, biroul procurorului din districtul Vedeno ( La 12 noiembrie 2004, primul reclamant a fost acordat statutul de victimă în acest caz. A fost interogat în ziua următoare și a furnizat investigatorilor de detalii privind răpirea, care au fost similare cu cele specificate mai sus. La 15 noiembrie 2004, investigatorii au interogat tatăl dnei Bariyat Akhyadova (domnul L.-A.A.). Declarația sa către investigatori a fost similară cu contul pe care reclamantul i-a dat Curtei. La 11 ianuarie 2005, ancheta în cauză a fost suspendată pentru neidentificarea infractorilor. A fost reluată la o dată neespecificată, suspendată la 21 februarie 2008, apoi reluată la 10 iunie 2014 și suspendată la 10 septembrie 2014. La 4 decembrie 2006, 3 august 2007 și 23 iunie 2014, anchetatorii au întrebat din nou primul reclamant. Ea și-a confirmat declarația anterioară cu privire la circumstanțele răpirii și a susținut, în plus, că o lună înainte de incident, o dată în septembrie 2004, noaptea, un grup de servitori armați în uniformă de camuflaj s-a rupt în casa ei de familie, a căutat în locație, apoi a cerut scuze pentru neplăceri și a plecat. Ea a declarat în continuare că două zile după răpire, la 8 Octombrie 2004, un grup de polițiști în uniformă de camuflaj a sosit la casa ei de familie într-o mașină UAZ și un transportator blindat de personal (APC). Servitorii au căutat copiii minori ai dnei Bariyat Akhyadova și apoi au plecat. Ea a adăugat că a văzut ulterior APC intrarea în clădirea comandantului militar Vedeno. Se pare că ancheta este încă în așteptare. Procedura împotriva investigatorilor La 3 aprilie 2014, primul reclamant a depus o plângere la Curtea de District Vedeno care a contestat hotărârea din 21 februarie 2008 de suspendare a anchetei și nu a luat măsuri de bază. La 11 iunie 2014, instanța a respins plângerea după constatarea că la 10 Iunie 2014 autoritățile de supraveghere au anulat decizia în cauză și au ordonat reluarea anchetei penale. În baza articolului 2 din Convenție, reclamanții se plâng de încălcarea dreptului la viață al dnei Bariyat Akhyadova și susțin că circumstanțele răpirii ei indică faptul că infractorii erau agenți de stat. Reclamanții se plâng, invocând art. 3 din Convenție, că suferă de dificultăți mentale severe din cauza indiferenței demonstrate de autoritățile în ceea ce privește răpirea și dispariția ulterioară a rudei lor apropiate și a eșecului statului de a efectua o anchetă eficace asupra incidentului. Reclamanții susțin că detenția necunoscută a rudei lor încălcă toate garanțiile prevăzute la art. 5 din Convenție. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 13 din Convenție de lipsa unui remediu eficace în ceea ce privește plângerile lor în temeiul articolelor 2 și 5 din Convenție. Reclamanții au respectat termenul de șase luni prevăzut la art. 35 § 1 din Convenție? În special, au existat reclamanții „întârzieri excesive sau neexplicate” în prezentarea plângerilor la Curte după răpirea rudei lor și au existat scaduri considerabile de timp sau întârzieri semnificative și întârzieri semnificative în activitatea de investigație care ar putea avea un impact asupra aplicării limitei de șase luni (a se vedea mutatis mutandis) Varnava și alții Turcia [GC], nr. 16064/90, 16065/90, 16066/90, 16068/90, 16069/90, 16070/90, 16071/90, 16072/90 și 16073/90, §§ 162, 165 și 166, CEDH 2009)? Reclamanții sunt invitați să furnizeze o explicație pentru întârzierea depunerii plângerii sale la Curte și să furnizeze autoritățile exemplare ale corespondenței (și documentelor conexe) cu privire la răpirea rudei lor. Având în vedere: numeroase hotărâri anterioare ale Curții în care au fost constatate încălcări ale articolului 2 din Convenție în ceea ce privește atât disparițiile rudelor reclamanților ca urmare a detenției lor de către membrii neidentificați ai forțelor de securitate, cât și faptul că nu au efectuat o anchetă eficace (a se vedea, printre exemple recente, Aslakhanova și Altele v. Rusia, nr. 2944/06, 8300/07, 50184/07, 332/08 și 42509/10, 18 decembrie 2012 și Mikiyeva și alții v. Rusia , nr. 61536/08, 6647/09, 6659/09, 63535/10 și 15695/11, 30 ianuarie 2014); și; similaritatea prezentei cereri la cazurile menționate mai sus, astfel cum se poate observa din observațiile reclamanților și rezultatele intermediare ale anchetei, (a) Reclamanții au făcut un caz prima facie în care rudele lor au fost arestate de către polițiștii de stat în cursul unei operațiuni de securitate? (b) Dacă este cazul, se poate muta sarcina dovezii către Guvern în ceea ce privește furnizarea unei explicații satisfăcătoare și convingătoare a circumstanțelor răpirii și dispariției rudei reclamanților (a se vedea mutatis mutandis Varnava și alții) citat mai sus, §§ 181-84 și Tanıș și alții c. Turcia , nr. 65899/01 , § 160, ECHR 2005-VIII))? Guvernul sunt în măsură să respingă argumentele reclamanților că agenții de stat au fost implicați în răpire prin prezentarea documentelor care sunt în posesia lor exclusivă sau prin furnizarea de alte mijloace o explicație satisfăcătoare și convingătoare a evenimentului? (c) Dreptul la viață, astfel cum este garantat de art. 2 din Convenție, a fost încălcat în ceea ce privește rudele lipsă ale reclamanților? (d) Având în vedere protecția procedurală a dreptului la viață în temeiul articolului 2 din Convenție (a se vedea Salman c. Turcia [GC], nr. 2886/93, § 104, ECHR 2000-VII), a fost investigația efectuată de autoritățile interne cu privire la dispariția reclamanților lipsește suficient pentru a îndeplini obligația lor de a efectua o anchetă eficace, conform articolului 2 din convenție? Suferința mentală a reclamanților în legătură cu dispariția relației lor apropiate și a presupusului indiferență al autorităților în acest sens și a presupusului fapt că nu au efectuat o investigație eficace asupra dispariției a fost suficient de gravă pentru a constitui tratamente inumane și degradante, în sensul articolului 3 din Convenție? Dacă este cazul, a existat încălcarea articolului 3 din Convenție în ceea ce privește reclamanții? A lipsit reclamanții de libertate în sensul articolului 5 § 1 din Convenție? În cazul în care o astfel de privație a fost compatibilă cu garanțiile prevăzute la art. 5 §§ 1-5 din Convenție? Reclamanții au la dispoziția lor căile de recurs interne efective în ceea ce privește plângerile lor în temeiul articolelor 2 și 5 din convenție, conform articolului 13 din convenție? În conformitate cu dispozițiile articolului 38 din convenție, guvernul este solicitat să furnizeze următoarele informații: (a) orice informație, susținută de documente relevante, care este capabilă să refuteze acuzațiile reclamanților că rudele lor lipsă au fost răpite de către serviciile de stat; și, în orice caz, (b) o listă completă (în ordine cronologică) a tuturor măsurilor de investigare luate în legătură cu plângerile reclamanților cu privire la dispariția relativului lor lipsă, indicând datele și autoritățile implicate, precum și un scurt rezumat al constatărilor; precum și: (c) copii ale documentelor respective din dosarul de anchetă care sunt necesare pentru stabilirea circumstanțelor de fapt ale acuzațiilor și pentru evaluarea eficacității anchetei penale.
Communicated on 23 September 2016
Application no. 73542/14
Dagma AKHYADOVA and others
against Russia
lodged on 15 November 2014
The applicants are:
1)
Ms Dagma (also spelled as Dagman) Akhyadova, who was born in 1954;
2)
Ms Khava Akhyadova, who was born in 1976;
3)
Ms Madina Akhyadova, who was born in 1983;
4)
Ms Khalimat Akhyadova, who was born in 1991;
5)
Mr Adam Akhyadov, who was born in 1994;
6)
Ms Eset Sabirova, who was born in 2001; and
7)
Ms Ramnat Sabirova, who was born in 2002.
The applicants live in Vedeno, Chechnya. They are represented before the Court by Materi Chechni, an NGO based in Chechnya.
The first applicant is the mother of Ms Bariyat (also spelled as Bariya and known as Makka) Akhyadova, who was born in 1981. The second, third, fourth and fifth applicants are her sisters and brother. The sixth and seventh applicants are her children.
The circumstances of the case
The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows.
1.
Abduction of Ms Bariyat Akhyadova
At about 4 a.m. on 6 October 2004 a group of about ten armed servicemen in camouflage uniforms arrived at the applicants’ house at 31
Lugovaya Street in Vedeno in an UAZ (
tabletka
) minivan and an UAZ car without registration numbers. The servicemen spoke unaccented Russian and were wearing balaclavas. They made a forced entry into the house, arrested Ms Bariyat Akhyadova and took her away in one of the vehicles to an unknown destination.
At about 12 noon on 8 October 2004 presumably the same group of armed servicemen in camouflage uniforms and balaclavas again arrived at the applicants’ house. They searched for Ms Bariyat Akhyadova’s children (the sixth and seventh applicants) and left having not found them in the house.
The whereabouts of Ms Bariyat Akhyadova have remained unknown since the date of her abduction. The abduction took place in the presence of the applicants.
2.
Official investigation into the abduction
Immediately after the abduction the applicants informed the authorities thereof and requested that a criminal investigation be opened.
On 11 November 2004 the Vedeno district prosecutor’s office (
прокуратура Веденского района Чеченской Республики
) opened criminal case no. 43052 under Article 126 of the Criminal Code (abduction).
On 12 November 2004 the first applicant was granted victim status in the case. She was questioned on the following day and provided the investigators with details of the abduction, which were similar to those specified above.
On 15 November 2004 the investigators questioned the father of Ms
Bariyat Akhyadova (Mr L.-A.A.). His statement to the investigators was similar to the account that the applicant gave to the Court.
On 11 January 2005 the investigation in the case was suspended for failure to identify the perpetrators. It was resumed on an unspecified date, suspended on 21 February 2008, then again resumed on 10 June 2014 and suspended on 10 September 2014.
On 4 December 2006, 3 August 2007 and 23 June 2014 the investigators again questioned the first applicant. She confirmed her previous statement concerning the circumstances of the abduction and submitted additionally that a month before the incident, some time in September 2004, at night, a group of armed servicemen in camouflage uniforms had broken into her family home, searched the premises, then apologised for the inconvenience and left. She further stated that two days after the abduction, on 8
October 2004, a group of armed servicemen in camouflage uniforms had arrived at her family house in an UAZ car and an armoured personnel carrier (APC). The servicemen had searched for Ms Bariyat Akhyadova’s minor children and then left. She added that she had subsequently seen the APC entering the premises of the Vedeno military commander’s office.
It appears that the investigation is still pending.
3.
Proceedings against the investigators
On 3 April 2014 the first applicant lodged a complaint with the Vedeno District Court challenging the decision of 21 February 2008 to suspend the investigation and the investigators’ failure to take basic steps.
On 11 June 2014 the court rejected the complaint having found that on 10
June 2014 the supervising authorities had quashed the decision at issue and ordered the criminal investigation to be resumed.
Relying on Article 2 of the Convention, the applicants complain of a violation of the right to life of Ms Bariyat Akhyadova and submit that the circumstances of her abduction indicate that the perpetrators were State agents. The applicants further complain that no effective investigation into the matter has been conducted.
The applicants complain, invoking Article 3 of the Convention, that they are suffering severe mental distress on account of the indifference demonstrated by the authorities in respect of the abduction and subsequent disappearance of their close relative and the State’s failure to conduct an effective investigation into the incident.
The applicants submit that the unacknowledged detention of their relative violates all the guarantees under Article 5 of the Convention.
The applicants complain under Article 13 of the Convention of the lack of an effective remedy in respect of their complaints under Articles 2 and 5 of the Convention.
1.
Have the applicants complied with the six-month time-limit laid down in Article
35 §
1 of the Convention? In particular, were there on the part of the applicants “excessive or unexplained delays” in submitting their complaints to the Court after the abduction of their relative and have there been considerable lapses of time or significant delays and lulls in the investigative activity which could have an impact on the application of the six-month limit (see,
mutatis mutandis
,
Varnava and Others
v.
Turkey
[GC], nos. 16064/90, 16065/90, 16066/90, 16068/90, 16069/90, 16070/90, 16071/90, 16072/90 and 16073/90, §§ 162, 165 and 166, ECHR 2009)? The applicants are invited to provide an explanation for the delay in lodging their complaint with the Court, and to provide copies of their correspondence (and related documents) with the authorities in connection with the abduction of their relative.
2.
Having regard to:
-
the Court’s numerous previous judgments in which violations of Article
2 of the Convention were found in respect of both the disappearances of the applicants’ relatives as a result of their detention by unidentified members of the security forces and the failure to conduct an effective investigation (see, among recent examples,
Aslakhanova and
Others v. Russia, nos. 2944/06, 8300/07, 50184/07, 332/08 and
42509/10, 18
December 2012
,
and
Mikiyeva and Others v. Russia
, nos.
61536/08, 6647/09, 6659/09, 63535/10 and 15695/11, 30 January 2014); and;
-
the similarity of the present application to the cases cited above, as can be seen from the applicants’ submissions and the interim results of the investigation,
(a)
Have the applicants made out a prima facie case that their relative was arrested by State servicemen in the course of a security operation?
(b)
If so, can the burden of proof be shifted to the Government in respect of providing a satisfactory and convincing explanation of the circumstances of the applicants’ relative’s abduction and ensuing disappearance (see,
mutatis mutandis
,
Varnava and Others
,
cited above, §§
181-84, and
Tanıș and Others v. Turkey
, no. 65899/01, § 160, ECHR
2005–VIII))? Are the Government in a position to rebut the applicants’ submissions that State agents were involved in the abduction by submitting documents which are in their exclusive possession or by providing by other means a satisfactory and convincing explanation of the event?
(c)
Has the right to life, as guaranteed by Article 2 of the Convention, been violated in respect of the applicants’ missing relative?
(d)
Having regard to the procedural protection of the right to life under Article 2 of the Convention (see
Salman v. Turkey
[GC], no. 21986/93, §
104, ECHR 2000-VII), was the investigation conducted by the domestic authorities into the disappearance of the applicants’ missing relative sufficient to meet their obligation to carry out an effective investigation, as required by Article 2 of the Convention?
3.
Has the applicants’ mental suffering in connection with the disappearance of their close relative and the authorities’ alleged indifference in that respect and their alleged failure to conduct an effective investigation into the disappearance been sufficiently serious as to amount to inhuman and degrading treatment, within the meaning of Article
3 of the Convention? If so, has there been a breach of Article 3 of the Convention in respect of the applicants?
4.
Was the applicants’ missing relative deprived of liberty within the meaning of Article 5 § 1 of the Convention? If so, was such a deprivation compatible with the guarantees under Article 5 §§ 1-5 of the Convention?
5.
Did the applicants have at their disposal effective domestic remedies in respect of their complaints under Articles 2 and 5 of the Convention, as required by Article
13 of the Convention?
6.
In accordance with the provisions of Article 38 of the Convention, the Government are requested to provide the following information:
(a)
any information, supported by relevant documents, which is capable of rebutting the applicants’ allegations that their missing relative
was
abducted by State servicemen;
and, in any event,
(b)
a complete list (in chronological order) of all investigative steps taken in connection with the applicants’ complaints about the disappearance of their missing relative, indicating dates and the authorities involved, as well as a brief summary of the findings;
as well as:
(c)
copies of those documents in the investigation file that are necessary for establishing the factual circumstances of the allegations and evaluating the effectiveness of the criminal investigation.