ÖZKEN v. TURKEY

Decizia nr. 49569/11 Gonca ÖZKEN împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A doua secțiune), care a stat la 8 noiembrie 2016 în calitate de comitet compus din: Paul Lemmens, președinte, Ksenija Turković, Jon Fridrik Kjølbro, judecători și Hasan Bakırcı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 27 mai 2011, Având deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDIMENTUL Reclamantul, dna Gonca Özken, este un național turc, născut în 1985 și a fost reținut în închisoarea Adana la momentul cererii sale la Curte. A fost reprezentată în fața Curții de către dl H. Kendirci, avocat care practică în Mersin. Guvernul turc (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor. Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 10 din Convenție, că procedura penală interzisă împotriva ei a constituit o încălcare a dreptului ei la libertate de exprimare. La 3 iunie 2015, observațiile au fost transmise reprezentantului reclamantului, care a fost invitat să prezinte observațiile reclamantului. Niciun răspuns nu a fost primit la scrisoarea Registrului. Prin scrisoarea din 17 decembrie 2015, trimisă prin post înregistrat, reprezentantul reclamantului a fost notificat că perioada autorizată pentru prezentarea observațiilor sale a expirat la 15 iulie 2015 și că nu s-a solicitat prelungirea termenului. Reprezentantul reclamantului a fost atrasă atenția asupra articolului 37 § 1 litera (a) din convenție, care prevede că Curtea poate ataca un caz din lista sa de cazuri în care circumstanțele conduc la concluzia că reclamantul nu intenționează să continue cererea. Reprezentantul reclamantului a primit această scrisoare la 26 decembrie 2015. Cu toate acestea, nu a fost primit niciun răspuns. Prin scrisorile din 15 februarie și 11 august 2016, trimise la adresa de domiciliu a reclamantului și la închisoarea Adana, reclamantul a fost informat că reprezentantul ei nu a răspuns la scrisoarea Registrului și a fost solicitat să informeze Curtea dacă are intenția de a urmări cererea. Aceste scrisori au fost trimise Curții în timp ce reclamanta s-a mutat din adresele la care a notificat Curtea, fără să informeze Curtea cu privire la modificarea adresei. Curtea consideră că, în aceste circumstanțe, reclamantul poate fi considerat că nu mai dorește să își urmărească cererea, în sensul articolului 37 alineatul (1) litera (a) din Convenție. , Curtea nu constată nicio circumstanță specială în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, care necesită examinarea continuă a cazului. Având în vedere cele de mai sus, este oportun să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea decide, în unanimitate, să excludă cererea din lista de cazuri. Adoptat în limba engleză și notificat în scris la 1 decembrie 2016. Hasan Bakırcı Paul Lemmens Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

DECISION

Application no. 49569/11

Gonca ÖZKEN

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 8

November 2016 as a Committee composed of:

Paul Lemmens,

President,

Ksenija Turković,

Jon Fridrik Kjølbro,

judges,

and Hasan Bakırcı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above application lodged on 27 May 2011,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The applicant, Ms Gonca Özken, is a Turkish national, who was born in 1985 and was detained in Adana prison at the time of her application to the Court. She was represented before the Court by Mr H. Kendirci, a lawyer practising in Mersin.

The Turkish Government (“the Government”) were represented by their Agent.

The applicant complained under Article 10 of the Convention that the criminal proceedings brought against her had constituted a breach of her right to freedom of expression.

The applicant’s aforementioned complaint was communicated to the Government, who submitted their observations on the admissibility and merits. On 3 June 2015 the observations were forwarded to the applicant’s representative, who was invited to submit the applicant’s observations. No reply was received to the Registry’s letter.

By letter dated 17 December 2015, sent by registered post, the applicant’s representative was notified that the period allowed for submission of her observations had expired on 15 July 2015 and that no extension of time had been requested. The applicant’s representative’s attention was drawn to Article 37 § 1 (a) of the Convention, which provides that the Court may strike a case out of its list of cases where the circumstances lead to the conclusion that the applicant does not intend to pursue the application. The applicant’s representative received this letter on 26 December 2015. However, no response was received.

By letters dated 15 February and 11 August 2016, sent to the applicant’s home address and to Adana prison, the applicant was informed that her representative had failed to respond to the Registry’s letter and was requested to inform the Court whether she intended to pursue the application. These letters were returned to the Court as the applicant had moved from the addresses of which she had notified the Court, without informing the Court of the change of address.

THE LAW

The Court considers that, in these circumstances, the applicant may be regarded as no longer wishing to pursue her application, within the meaning of Article 37 § 1 (a) of the Convention. Furthermore, in accordance with Article 37 § 1

in fine

, the Court finds no special circumstances regarding respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols which require the continued examination of the case.

In view of the above, it is appropriate to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Done in English and notified in writing on 1 December 2016.

Hasan Bakırcı

Paul Lemmens

Deputy Registrar

President