SHCHEKOLDIN AND OTHERS v. RUSSIA

Această versiune a fost rectificată la 17 februarie 2017 în conformitate cu art. 81 din Regulamentul de procedură. Cererea nr. 67347/12 Sergey Viktorovich SHCHEKOLDIN împotriva Rusiei și cu alte 4 cereri (a se vedea tabelul apendice) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secțiunea A treia), care a stat la 17 noiembrie 2016 în calitate de comitet compus din: Helena Jäderblom, președinte, Dmitry Dedov, Branko Lubarda, judecători, și Hasan Bakırcı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în tabelul anexat, având în vedere declarațiile depuse de guvernul contestat care solicită Curții să elimine cererile din lista cauzelor, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Lista reclamanților este prezentată în tabelul adăugat. Plainele reclamanților în temeiul articolului 3 din Convenție privind condițiile inadecvate de detenție au fost comunicate guvernului rus („Guvernul”). În unele dintre cererile, plângerile bazate pe aceleași fapte au fost comunicate, de asemenea, în temeiul altor dispoziții ale Convenției. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. Guvernul a informat Curtea că au propus să facă declarații unilaterale în vederea soluționării problemelor formulate de aceste plângeri. 37 din Convenție. Guvernul a recunoscut condițiile de detenție inadecvate. În unele dintre cereri, ei au recunoscut în continuare că autoritățile interne au încălcat drepturile reclamanților garantate de art. 13 din Convenție. Acestea au oferit reclamanților să plătească sumele detaliate în tabelul adăugat și au invitat Curtea să elimine cererile din lista cazurilor în conformitate cu art. 37 litera (c) din convenție. Sumele ar fi convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data plății și ar fi plătite în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții. În cazul în care nu s-au plătit aceste sume în termenul de trei luni menționat anterior, guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pentru acestea, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de împrumut a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazurilor. Curtea nu a primit niciun răspuns din partea reclamanților care acceptă termenii declarației unilaterale. Curtea observă că art. 37 §§ §§ §§ §§ §§ § îi permite să ia o probă din listă dacă: „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererilor”. Astfel, poate elimina cererile în temeiul art. 37 §§ §§ § 1 (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamanții doresc să continue examinarea cazurilor (a se vedea principiile care iese din jurisprudența Curții, în special Tahsin Acar c. Turcia (obiecții preliminare) ([GC], nr. 26307/95, §§§ 77, ECHR 2003-VI)). Curtea a stabilit jurisprudența clară și extinsă privind plângerile referitoare la condițiile inadecvate de detenție (a se vedea, de exemplu, Ananiev și alții c. Rusia, nos. 42525/07 și 60800/08, 10 ianuarie 2012 și Butko c. Rusia, nr. 32036/10, §§§ 54-64, 12 noiembrie 2015). Remarcarea admiterilor conținute în declarațiile guvernamentale, precum și cuantumul compensației propuse – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare – consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererilor (art. 37 alineatul (1) litera (c)). Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenție și în Protocolurile sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea cererilor (art. 37 § în amendă În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarațiilor lor unilaterale, cererile pot fi restaurate pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată din lista cazurile. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Hotărăște să se alăture cererilor; ia act de termenii declarațiilor guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; hotărăște să elimine cererile din lista sa de cazuri în conformitate cu art. 37 § litera (c) din Convenție. Adoptat în engleză și notificat în scris la 8 decembrie 2016. Hasan Bakırcı Helena Jäderblom Președintele adjunct al Registrului Apendice nr. Cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Data nașterii Denumirea reprezentantului și locația Alte plângeri în cadrul jurisprudenței bine stabilite Data primirii declarației guvernamentale Data primirii observațiilor reclamantului, în cazul în care orice cuantum acordat pentru prejudiciu material și moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [i] 67347/12 31/08/2012 Sergey Valeriyevich [1] SHCHEKOLDIN 26/02/1981 Gazizova Yelena Sergheyevna Naberezhnyye Chelny Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în ceea ce privește condițiile inadecvate de detenție 15/03/2016 19/08/2016 4,415 47496/14 19/03/2012 Danil Gaytulovich SHARAFEYEV 21/04/1964 04/02/2016 11,625 64772/14/01/2015 Boris Nurbiyevich KUBEKOV 02/07/1987 Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în legislația internă 15/03/2016 4.415 75488/14 31/10/2014 Oleg Gennadyevich OSYANIN 01/03/1966 Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în legislația internă 04/02/2016 6.000 29992/15 02/06/2015 Beslan Viskhanovich ASTAMIROV 02/11/1987 Art. 13 - lipsa unui remediu eficace în legislația internă 15/03/2016 4.805 [1] Rectificat la 17 februarie 2017: textul a fost: “Viktorovich”. [i] În plus, orice impozită care poate fi taxabilă reclamanților.

THIRD SECTION

DECISION

This version was rectified on 17 February 2017

under Rule 81 of the Rules of Court.

Application no.

67347/12

Sergey Viktorovich SHCHEKOLDIN against Russia

and 4 other applications

(see appended table)

The European Court of Human Rights (Third Section), sitting on 17

November 2016 as a Committee composed of:

Helena Jäderblom,

President,

Dmitry Dedov,

Branko Lubarda,

judges,

and Hasan Bakırcı,

Deputy Section Registrar,

Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appended table,

Having regard to the declarations submitted by the respondent Government requesting the Court to strike the applications out of the list of cases,

Having deliberated, decides as follows:

FACTS AND PROCEDURE

The list of applicants is set out in the appended table.

The applicants’ complaints under Article

3 of the Convention concerning the inadequate conditions of detention were communicated to the Russian Government (“the Government”). In some of the applications, complaints based on the same facts were also communicated under other provisions of the Convention.

THE LAW

Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single decision.

The Government informed the Court that they proposed to make unilateral declarations with a view to resolving the issues raised by these complaints. They further requested the Court to strike out the applications in accordance with Article

37 of the Convention.

The Government acknowledged the inadequate conditions of detention. In some of the applications, they further acknowledged that the domestic authorities had violated the applicants’ rights guaranteed by Article 13 of the Convention. They offered to pay the applicants the amounts detailed in the appended table and invited the Court to strike the applications out of the list of cases in accordance with Article

37 §

1

(c) of the Convention. The amounts would be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable on the date of payment, and would be payable within three months from the date of notification of the Court’s decision. In the event of failure to pay these amounts within the above-mentioned three-month period, the Government undertook to pay simple interest on them, from the expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

The payment will constitute the final resolution of the cases.

The Court has not received a response from the applicants which accepts the terms of the unilateral declaration.

The Court observes that Article

37 §

1

(c) enables it to strike a case out of its list if:

“for any other reason established by the Court, it is no longer justified to continue the examination of the applications”.

Thus, it may strike out applications under Article

37 §

1 (c) on the basis of a unilateral declaration by a respondent Government even if the applicants wish the examination of the cases to be continued (see the principles emerging from the Court’s case-law, and in particular the

Tahsin Acar v. Turkey

(preliminary objections) ([GC], no.

26307/95, §§

75

‑

77, ECHR 2003-VI)).

The Court has established clear and extensive case-law concerning complaints relating to the inadequate conditions of detention (see, for example,

Ananyev and Others v. Russia,

nos. 42525/07 and 60800/08, 10

January 2012 and

Butko v. Russia, no. 32036/10,

§§ 54-64, 12 November 2015).

Noting the admissions contained in the Government’s declarations as well as the amount of compensation proposed – which is consistent with the amounts awarded in similar cases – the Court considers that it is no longer justified to continue the examination of the applications (Article

37 §

1

(c)).

In the light of the above considerations, the Court is satisfied that respect for human rights as defined in the Convention and the Protocols thereto does not require it to continue the examination of the applications (Article

37 §

1

in fine

).

Finally, the Court emphasises that, should the Government fail to comply with the terms of their unilateral declarations, the applications may be restored to the list in accordance with Article

37 §

2 of the Convention (

Josipović v.

Serbia

(dec.), no.

18369/07, 4

March 2008).

In view of the above, it is appropriate to strike the cases out of the list.

For these reasons, the Court, unanimously,

Decides

to join the applications;

Takes note

of the terms of the respondent Government’s declarations and of the arrangements for ensuring compliance with the undertakings referred to therein;

Decides

to strike the applications out of its list of cases in accordance with Article

37 §

1

(c) of the Convention.

Done in English and notified in writing on 8 December 2016.

Hasan Bakırcı

Helena Jäderblom

Deputy Registrar

President

APPENDIX

No.

Application no.

Date of introduction

Applicant name

Date of birth

Representative name and location

Other complaints under well-established case-law

Date of receipt of Government’s declaration

Date of receipt of applicant’s comments, if any

Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses

per applicant

(in euros)

[i]

67347/12

31/08/2012

Sergey Valeriyevich

[1]

SHCHEKOLDIN

26/02/1981

Gazizova Yelena Sergeyevna

Naberezhnyye Chelny

Art. 13 - lack of any effective remedy in respect of inadequate conditions of detention

15/03/2016

19/08/2016

4,415

47496/14

19/03/2012

Danil Gaytulovich SHARAFEYEV

21/04/1964

04/02/2016

11,625

64772/14

14/01/2015

Boris Nurbiyevich KUBEKOV

02/07/1987

Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law

15/03/2016

4,415

75488/14

31/10/2014

Oleg Gennadyevich OSYANIN

01/03/1966

Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law

04/02/2016

6,000

29992/15

02/06/2015

Beslan Viskhanovich ASTAMIROV

02/11/1987

Art. 13 - lack of any effective remedy in domestic law

15/03/2016

4,805

[1]

.

Rectified on 17 February 2017: the text was: “Viktorovich”.

[i]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.